1. CONTESTATIE ÎN ANULARE. MOTIVE.
Judecarea recursului în absenta inculpatului, arestat în alta cauza, care a fost în imposibilitate de ase prezenta si de a încunostinta instanta despre aceasta împiedicare, constituie motivul de contestatie în anulare prev. de art. 386 lit. b din Codul de procedura penala.DECIZIA PENALA NR. 165/R/12 APRILIE 2007Dosar nr. 163/35/P/2007
Prin sentinta penala nr.860 din 12 mai 2003, Judecatoria Oradea, în baza art.288 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.37 lit.”a” Cod penal a fost condamnat, printre altii, inculpatul T. B. M., recidivist, la o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.”a” si art.34 lit.”b” Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 6 luni închisoare.
În baza art.83 Cod penal a fost revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an închisoare aplicata prin sentinta penala nr.589 din 23 noiembrie 1999 a Judecatoriei Beius si s-a dispus executarea acestei pedepse alaturi de pedeapsa aplicata în prezenta cauza, inculpatul urmând sa execute pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni închisoare cu aplicarea art.71 si 64 Cod penal.
În baza art.88 alin.1 Cod penal s-a scazut din pedeapsa aplicata durata retinerii de 24 ore, din data de 05.07.2001 si 20.10.2001, precum si durata arestului preventiv începând cu data de 27.10.2001 pâna la data de 05.11.2001 inclusiv.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca, în cursul lunii mai 2001, inculpatul T. B. I., l-a cunoscut pe inculpatul N. V. V., care se ocupa în Timisoara cu intermedierea înmatricularii autoturismelor, astfel între acestia a intervenit o întelegere prin care inculpatul Toader urma sa gaseasca persoane ce detineau masini înmatriculate în strainatate si care, în mod legal nu puteau fi înmatriculate în România, întrucât aveau o vechime mai mare de 8 ani, singura posibilitate de înmatriculare fiind procedura recarosarii. Conform întelegerii inculpatul N. urma sa gaseasca prin intermediul anunturilor din mica publicitate autoturisme ieftine, marca SKODA, LASTUN, etc, care sa fie înmatriculate în circulatie cu numere noi de înmatriculare si pe care sa le cumpere pentru a fi folosite la autoturismele neînmatriculate, iar documentele, respectiv certificatele de înmatriculare si cartile de identitate sa fie falsificate în vederea înscrierii în acestea a datelor tehnice ale autoturismelor neînmatriculabile.
În cursul lunii mai 2001, inculpatul T., în timp ce se afla în localitatea Padurea Neagra, din jud, Bihor, a intrat în legatura cu numitul Mlinarcsik Ioan ce detinea o masina WV Golf, înmatriculata în strainatate si care nu putea fi înmatriculata în tara, iar inculpatul s-a oferit sa înmatriculeze masina prin metoda recarosarii contra sumei de 2.000 DM. În acest sens inculpatii Toader si Neaga au cumparat masina Skoda 100 de la numitul M. F., din jud. Timis, cu nr. de înmatriculare TM-06-CCB, însa de la proprietar au ridicat doar nr. de înmatriculare, cartea de identitate si certificatul de înmatriculare, iar inculpatul N. a procurat o anexa a certificatului de înmatriculare în alb, pe care a falsificat-o si a înscris datele de verificare tehnica periodica de RAR, iar inculpatul T. a corectat însemnarile din certificatul de înmatriculare al masinii Skoda 100 cu o masina de scris, astfel a facut o noua completare cu datele tehnice ale masinii WV Golf cumparata de la M. I. Apoi, inculpatul T. a predat numitului M. I., numar de înmatriculare si documentele falsificate primind astfel suma de 2.000 DM.
În certificatul de înmatriculare, inculpatul Toader a trecut ca proprietar o persoana fictiva, respectiv I. A. R., iar din certificatul de înmatriculare a sters numele proprietarului Manole Florin.
În baza aceleasi rezolutii infractionale, în cursul lunilor mai – iunie 2001, inculpatul T. l-a cunoscut pe numitul I. I., din Padurea Neagra, care detinea o masina Renault 19 înmatriculata în Cehia si carui s-a oferit sa-i înmatriculeze prin aceeasi metoda masina contra sumei de 2.000 DM, astfel ca, a primit suma de 500 DM avans, dupa care s-a deplasat la Timisoara, unde împreuna cu inculpatul N. au cumparat documentele si numarul de înmatriculare MH-01-CTX, iar inculpatul Toader a sters chimic mentiunile din certificatul de înmatriculare si mentiunea cu privire la proprietar, dupa care a consemnat cu ajutorul unei masini de scris, datele tehnice ale masinii, proprietatea lui I. I., iar la rubrica detinator a consemnat numele T.D. din Orsova, persoana fictiva, dupa care a consemnat în certificatul de înmatriculare ca, masinii i s-a efectuat inspectia tehnica periodica de R.A.R. Dupa aceasta inculpatul T. a înmânat numitului I.I. documentele falsificate si numarul de înmatriculare, primind de la acesta suma de 1.500 DM, diferenta.
În baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul T., în cursul lunii iulie 2001, l-a cunoscut pe inculpatul B.D., la domiciliul acestuia din Stei, ocazie cu care s-au înteles sa gaseasca de masini înscrise în strainatate în circulatie, si neînmatriculabile în tara, iar inculpatul T. urma sa se ocupe de procurarea documentelor falsificate si a numerelor de înmatriculare, pentru sumele cuprinse între 1.500 – 2.000 D.M.
La mijlocul lunii august 2001, inculpatul B. i-a solicitat inculpatului T. sa-i procure documente de înmatriculare si numere de înmatriculare pentru o masina Mazda, nr.NK- 67- XI, iar dupa circa o luna de zile, inculpatul N.A. i-a adus inculpatului Borcan cartea de identitate a masinii Mazda, falsificata, dupa ce în prealabil, inculpatul Toader i-a predat inculpatului B. numarul de înmatriculare HD-03-EVZ si certificatul de înmatriculare, care au fost falsificate.
La data de 23.10.2001, organele de politie rutiere l-au depistat în trafic, pe str.Ciheiului din Oradea, pe inculpatul T., în timp ce conducea masina Mazda, cu nr.HD-03-EVZ, care nu au fost alocate masinii, de organele abilitate din cadrul M.I., iar inculpatul T. a prezentat la solicitarea organelor de politie un certificat de înmatriculare, eliberat pe numele E.V.Z., persoana fictiva.
Inculpatul T. a cumparat masina în cauza de la inculpatul B., când masina avea montat numar de înmatriculare strain NK-67-XI, dupa care a solicitat inculpatului sa-i înmatriculeze masina, cu toate ca stia ca are o vechime mai mare de 8 ani si nu poate fi înmatriculata, decât prin procedura recarosarii.
Inculpatii T. si N.A., dupa ce au cumparat certificatul si cartea de identitate, într-un apartament, cu ajutorul unei masini de scris au consemnat noile date tehnice ale masinii Mazda.
Pentru numerele de înmatriculare si actele masinii, inculpatul T. a platit inculpatului B., suma de 1.650 D.M., care a fost împartita între cei trei inculpati.
În urma perchezitiei domiciliare a inculpatului N.A., s-a descoperit masina de scris, cu care s-a facut falsul.
Initial certificatul de înmatriculare si numarul HD – 03 – EDZ, a fost atribuit unui autoturism Dacia 1310, proprietatea numitul G.M.V. din judetul Hunedoara, astfel ca, persoana pe numele careia au fost întocmite documentele, respectiv E.Z.D., era o persoana fictiva.
În baza aceleiasi rezolutii infractionale, în perioada iunie – august 2001, inculpatul B., prin intermediul inculpatului T., l-a cunoscut pe inculpatul P. T. R., care avea o masina marca Renault 21 Nevada, mai veche de 8 ani, si caruia inculpatul B. i-a promis ca-i poate rezolva înmatricularea masinii, prin recarosare, contra sumei de 2.000 DM. Inculpatul P.T. a fost de acord si i-a înmânat inculpatului B. copii xerox de pe documentele masinii înmatriculate în strainatate RT-C-695. Astfel, inculpatul B. i-a înmânat inculpatului T. actele primite de la P. si i-a solicitat efectuarea documentelor în fals, pentru masina, iar pentru a efectua falsurile, inculpatul T. a luat legatura cu inculpatul N. A., cu care s-a deplasat la Timisoara, unde au cumparat masina Dacia 1310, proprietatea numitului P. I., iar de la aceasta persoana inculpatii au ridicat doar documentele si numerele de înmatriculare, dupa care, au falsificat certificatele de înmatriculare, pe care inculpatul N. le-a încredintat inculpatului T., acte ce au ajuns apoi la inculpatul P.T.R., care le-a montat pe masina si a circulat cu aceasta, în aceste conditii.
La locuinta din municipiul Deva, a inculpatului N.A., numitul “T” a completat în fals datele tehnice ale masinii Renault 21 Nevada, si în ce priveste detinatorul s-a consemnat ca proprietar numitul R.C.V. din Timisoara. Pentru aceasta operatiune inculpatul P.T. a platit inculpatului B. suma de 2.000 DM, cu toate ca stia ca înmatricularea masinii nu s-a facut în mod legal.
În baza aceleiasi rezolutii infractionale, la sfârsitul lunii august 2001, inculpatul B., l-a contactat pe inculpatul P.G.A.urel care avea o masina marca Renault 19, mai veche de 8 ani, ce nu putea fi înmatriculata în tara si caruia i-a propus metoda recarosarii. În urma întelegerii cu acesta, inculpatul P. i-a înmânat inculpatului B. copii xerox de pe documentele originale ale masinii, apoi inculpatul B. a luat legatura cu inculpatii T. si N., care în vederea procurarii acestor documente a cumparat masina marca Oltcit cu nr.HD-04-HMU, proprietatea numitului S. F.C. din Deva, de la care au ridicat doar numerele si certificatul de înmatriculare.
Din aceste acte, numitul “T.”, persoana ramasa neidentificata, la domiciliul lui N. a sters chimic datele tehnice ale masinii si numele proprietarului, si a consemnat dupa stergere datele masinii Renault 19 si numele P. L. I. din Deva, persoana fictiva.
În baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul P. a mai cumparat o masina marca Mazda, înmatriculata în strainatate si care nu putea fi înmatriculata în tara, datorita vechimii mai mare de 8 ani, decât prin procedura recarosarii. Astfel, acesta a solicitat coinculpatului B. sa-i rezolve documentele si astfel inculpatii T. si N. au cumparat masina Dacia 1310 cu nr. TM-02-HFW, proprietatea numitului G.V. din Timisoara, de unde au luat doar certificatul si numarul de înmatriculare. Prin aceiasi modalitate la domiciliul inculpatului N., numitul “T.” din certificatul de înmatriculare a sters chimic datele masinii Dacia 1300 si ale detinatorului acesteia si a consemnat cu masina de scris datele tehnice ale masinii Mazda, proprietatea inculpatului P., precum si numele detinatorului A.L. din Timisoara, persoana fictiva.
La începutul lunii septembrie 2001, inculpatul P.A., care cunostea activitatea inculpatului B., l-a contactat si i-a comunicat ca o persoana A. T., parte civila în prezenta cauza doreste sa cumpere o masina de fabricatie straina. În acest scop, a cumparat masina Mazda WV Passat neînmatriculat, dupa care inculpatul B. a luat legatura cu inculpatul N., caruia i-a solicitat sa cumpere numerele de înmatriculare si documentele pentru acel autoturism.
În acest scop, inculpatul N. s-a dus la Timisoara si a cumparat Dacia 500 Lastun cu nr. TM-07-JBF proprietatea numitului C.T., de la care a luat doar numerele si certificatele de înmatriculare, dupa care, prin aceeasi metoda “T.” a sters prin procedeul chimic, din certificatul de înmatriculare însemnele de la rubricile date tehnice si detinatorul masinii, cu ajutorul masinii de scris s-a trecut ca detinator persoana fictiva P.A.
Cei doi au vândut masina în cauza partii vatamate A.T., cu suma de 4.000 DM, iar acesta s-a constituit parte civila fata de inculpatii B. si P. cu suma de 1.880 USD, contravaloarea masinii.
La începutul lunii septembrie 2001, inculpatul S.V.F., l-a contactat pe inculpatul B. si i-a solicitat înmatricularea masinii Ford Orient, masina mai veche de 8 ani, neînmatriculabila în tara, pentru care urma sa-i plateasca suma de 1.900 DM.
Inculpatul B. a luat legatura cu inculpatul N. care a cumparat masina marca Lada 1.500 cu nr. SB-04-HJO, apartinând numitului C.D. din Medias, persoana de la care au ridicat numarul si certificatul de înmatriculare si în modalitatea aratata mai sus, cu aceeasi persoana “T.” au falsificat datele tehnice si detinatorul masinii, dupa ce în prealabil au sters si completat cu masina de scris aceste rubrici cu datele tehnice marca Ford Orient apartinând inculpatului S.V.F. iar la rubrica destinatar au trecut numele M.C.din Cisnadie, iar numerele înmatriculare si documentele au ajuns în posesia inculpatului S.V. prin intermediul inculpatului B., astfel inculpatul S.V. a montat nr. pe masina dupa care a fost implicat si într-un accident rutier.
În luna august 2001 inculpatul B. l-a contactat pe inculpatul P.T. care detinea o masina WV Golf 2, cu nr. strain si nu putea fi înmatriculata în tara datorita vechimii, iar inculpatul B. i-a propus sa-l ajute la înmatriculate contra sumei de 1.800 DM, sens în care a luat legatura cu inculpatul N. care la rândul lui a procurat certificatul si placutele de înmatriculare pentru nr.HD-04-KRH, ce initial au fost acordate pentru masina Dacia 1100 proprietatea numitei A.P.
Documentele au fost predate numitului “T.” si prin metoda aratata mai sus, a procedat la falsificarea datelor cu ajutorul masinii de scris pe numele D.L..
În aceeasi perioada de timp, fara a se stabili data exacta numitul P.I. C. a aflat ca inculpatul B. se ocupa cu procurarea actelor, pentru masini mai vechi de 8 ani, si astfel i-a solicitat înmatricularea unei masini WV Golf 2 contra sumei de 1.500 DM.
Inculpatul B. i-a solicitat inculpatului N. procurarea documentelor false de înmatriculare si nr. de înmatriculare, iar dupa obtinerea documentelor false, au fost înmânate inculpatului B. care le-a predat numitului P.I., care la scurt timp a sesizat ca este în posesia unor acte false, moment în care a restituit documentele si numerele de înmatriculare primite, dupa care si-a primit suma platita înapoi.
Inculpatul N.F., a detinut în proprietatea sa o masina marca Audi 80 înmatriculata în strainatate, mai veche de 8 ani, si nu putea fi înmatriculata în tara decât prin metoda recarosarii.
Astfel, inculpatul a cumparat prin intermediul anunturilor de la mica publicitate certificatul si nr. de înmatriculare TM-08-CTI care apartinea masinii Oltcit. Actele ca si în cazurile precedente au fost falsificate de numitul T., iar dupa stergerea chimica din certificatul de înmatriculare a consemnate datele tehnice ale masinii Audi 80 si la rubrica detinator a trecut o persoana fictiva cu numele de H.A.F., apoi acelasi T. a falsificat buletinul de identitate al inculpatului N.F., trecând numele de H.A.F., pentru ca inculpatul sa poata vinde masina.
Împotriva acestei sentinte, în termen au declarat apel inculpatii B.D., T. B., N.A., P.G., T. D., S.V., P. T. R.C., P.A., N.V. si P.T., precum si Parchetul de pe lânga Judecatoria Oradea.Apelul parchetului a vizat nelegala aplicare de instanta de judecata a pedepselor fata de inculpatii N.A.,T.B., B.D., pentru infractiunea prevazuta de art.323 alin. 1 din Codul penal.Inculpatii, prin aparatorii lor au solicitat restituirea cauzei la procuror, pe fond, achitarea si în subsidiar reducerea pedepselor, cu suspendarea executarii sau la locul de munca.
Prin decizia penala nr.203/A/2004, Tribunalul Bihor a respins ca nefondate apelurile inculpatilor, dar a admis apelul parchetului si a majorat la câte 3 ani închisoare pedepsele aplicate inculpatilor B.D., N.A. si T.B.M. pentru comiterea infractiunilor prevazute de art.323 alin.1 Cod penal, pedepsele aplicate de instanta de fond fiind sub limita minima prevazuta de lege pentru astfel de infractiuni.
Prin decizia penala nr.71/R/2005 a Curtii de Apel Oradea au fost admise recursurile penale declarate de inculpatii N.A.F., B.D., N.V.V. si P.A.A., împotriva decizie penale nr.203/A din 21 aprilie 2004, pronuntata de Tribunalul Bihor si a sentintei penale nr.860 din 12 mai 2003, pronuntata de Judecatoria Oradea, pe care le caseaza si le modifica în sensul ca: 1. a descontopit pedeapsa rezultanta de 4 ani si 6 luni închisoare aplicata inculpatului B.D., în pedepsele componente si înlatura aplicarea dispozitiilor art.71 si 64 Cod penal; reduce pedeapsa aplicata în baza art.215 alin.2 si 3 Cod penal de la 4 ani si 6 luni închisoare la 3 ani închisoare; în baza art.33 lit.”a” si 34 lit.”b” Cod penal, contopeste pedepsele de catre 3 ani închisoare, în pedeapsa de 1 si 6 luni închisoare si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei ) ani închisoare.
2. A descontopit pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni închisoare aplicata inculpatului P.A.A., în pedepsele componente si a înlaturat aplicarea dispozitiilor art.71 si 64 Cod penal; a redus pedeapsa aplicata inculpatului în baza art.215 alin.2 si 3 Cod penal, de la 3 ani si 6 luni închisoare la 3 (trei) ani închisoare; în baza art.33 lit.”a” si 34 lit.”b” Cod penal, a contopit cele doua pedepse si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei) ani închisoare.
3. A înlaturat aplicarea dispozitiilor art.71 si 64 Cod penal, cu privire la pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare aplicata inculpatului N.A. si în baza art.86/1 Cod penal, a dispus suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere pentru cei trei inculpati pe durata a 5 ani, termen de încercare, si-i obliga pe acestia sa respecte dispozitiile art.86/3 lit.”a-d” Cod penal.
Au fost obligati inculpatii B.D., N.A. si P.A.A. sa se prezinte trimestrial la Serviciul de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor de pe lânga Tribunalul Bihor.5. A redus pedeapsa aplicata inculpatului N.V.V. de la 2 ani închisoare la 10 (zece) luni închisoare, cu aplicarea art.71 si 64 Cod penal.6. În baza art.385/15 pct.1 lit.”b” Cod procedura penala respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpatii P.G.A., T.D., S.V.F., T.B.M. si P. T. R. si în baza art.192 alin.2 Cod procedura penala îi obliga pe acestia sa plateasca statului câte 3.000.000 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
A mentinut restul dispozitiunilor hotarârilor recurate.
Pentru a pronunta în acest mod Curtea de Apel Oradea a retinut ca vinovatia inculpatilor a fost dovedita cu certitudine cu probele de la dosar, faptele fiind de altfel recunoscute de inculpatii recurenti, iar pedepsele au fost just individualizate, în conformitate cu dispozitiile art.72 Cod penal, inculpatii care nu au antecedente penale beneficiind de prevederile art.81 Cod penal, privind suspendarea executarii pedepselor.
Cu privire la recursurile declarate de inculpatii B.D., N.A., P.A.A. si N. V.V., curtea a e retinut ca acestea sunt întemeiate, pedepsele aplicate acestor inculpati fiind exagerat de mari, în conditiile în care primii trei nu au antecedente penale, iar inculpatul N.V. a comis o singura infractiune, pentru care legea prevede o pedeapsa de la 3 luni la 3 ani închisoare, situatie în care pedeapsa stabilita la 2 ani închisoare, cu privare de libertate, nu corespunde scopului educativ al pedepsei, fiind excesiv de aspra.
Împotriva deciziei penale nr.71/R/2005 a Curtii de Apel Oradea, condamnatul T.B.M. a formulat contestatie în anulare solicitând admiterea în principiu a acesteia, sa fie desfiintata, corelativ cu anularea mandatului de a pedepsei nr.2185/2003, emis în baza hotarârii anulate.
În motivarea contestatiei sale condamnatul arata ca în cauza sunt incidente dispozitiile art.386 lit. “a” Cod de procedura penala. Mai arata ca, la data solutionarii recursului de catre Curtea de Apel Oradea, respectiv 27.01.2005, se afla în stare de detinere pe teritoriul Ungariei, fiind initial arestat preventiv, iar ulterior, în executarea unei pedepse cu închisoarea ( 2 decembrie 2004 – 3 ianuarie 2007), fiind predat autoritatilor române si încarcerat la 3 ianuarie 2007.
În aceasta situatie, arata condamnatul, la data solutionarii recursului ( 27 ianuarie 2005) de catre Curtea de Apel Oradea se afla în detentie pe teritoriul Ungariei, fiind în imposibilitate de a se prezenta sau de a încunostinta instanta despre aceasta împiedicare.
Mai arata ca, ca urmare a desfiintarii deciziei penale nr.71/R/2005, hotarârea pronuntata în prima instanta si modificata în apel, prin care a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate, nu are caracterul unei hotarâri definitive, iar mandatul de executare a acestei pedepse este nelegal.
În drept invoca dispozitiile art.386 lit. “a,b”, art.390, art.391, art.415 si urmatoarele Cod de procedura penala.
Verificând cererea atât prin prisma motivelor invocate cât si din oficiu, instanta retine urmatoarele:
Prin încheierea din 15 martie 2007, Curtea de Apel Oradea, în baza art.391 alin.2 Cod de procedura penala a admis în principiu cererea de contestatie în anulare formulata de condamnatul T.B.M., fixând termen data de 12 aprilie 2007, când aceasta contestatie sa fie analizata pe fond.
Trecând la analiza pe fond a contestatiei, curtea retine ca, potrivit actelor de la dosar, contestatorul a dovedit ca în perioada 2 decembrie 2004 – 3 ianuarie 2007 a fost în stare de detinere pe teritoriul Ungariei.
Acest aspect rezulta în mod indubitabil din continutul sentintei penale nr.279/2007 a Judecatoriei Oradea, de recunoastere a hotarârilor straine.
Decizia penala nr.71/R/27 ianuarie 2005 a Curtii de Apel Oradea, fiind pronuntata în timp ce condamnatul se afla în stare de detinere în Ungaria, sunt incidente în cauza dispozitiile art.386 alin.1 lit. “b” Cod de procedura penala, partea dovedind ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta si de a încunostinta instanta despre aceasta împiedicare.
Asa fiind, instanta a admis contestatia în anulare formulata de condamnatul T.B.M.,, împotriva deciziei penale nr.71/R din 27 ianuarie 2005, pronuntata de Curtea de Apel Oradea, pe care a desfiintat-o si va fixa termen pentru judecarea recursului la data de 3 mai 2007,
Cât priveste punerea în executare a pedepsei închisorii aplicate prin decizia penala nr.203/A/2004 a Tribunalului Bihor, aceasta hotarâre nefiind definitiva în urma desfiintarii sentintei penale nr.71/R/2005 a Curtii de Apel Oradea, condamnatul fiind judecat la acea data, în stare de libertate, instanta, în baza art.417 si urmatoarele Cod de procedura penala a dispus punerea de îndata în libertate a condamnatului, de sub puterea mandatului de executare nr.2185/2003 a Judecatoriei Oradea.
