Contestaţie în anulare. Termenul de introducere a cererii. Inadmisibilitate


Potrivit art. 388 alin. 1 din Codul de procedură penală, contestaţia în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a) – c) poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării.

Momentul începerii executării în înţelesul art. 387 alin. 1 din îl reprezintă data comunicării somaţiei către debitor, fără a avea relevanţă împrejurarea că ulterior instanţa a respins cererea de înscriere a somaţiei în cartea funciară.

(Decizia nr. 2179 din 6 noiembrie 2002 – Secţia a ll-a penală)

Prin cererea înregistrată sub nr. 2893/2002, petenţii T.T.P. şi I.A. au formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei penale nr. 1791 din 21.11.2001 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a ll-a penală, arătând în motivarea acesteia că nu au fost legal citaţi la soluţionarea recursurilor, contestaţie întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) din Codul de procedură penală.

Contestaţia în anulare este inadmisibilă pentru considerentele ce se vor arăta:
T.T.P. şi I.A., inculpaţi în cauza care a făcut obiectul Dosarului nr. 13299/1997 a Judecătoriei Sectorului 3, în care s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 719 din 7.06.2000, definitivă prin Decizia penală nr. 1791 din 21.1T2001 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a ll-a penală, au formulat prezenta contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) din Codul de procedură penală, respectiv când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.

Potrivit art. 388 alin. 1 din Codul de procedură penală, contestaţia în anulare prevăzută de art. 386 lit. a) din Codul de procedură penală poate fi introdusă de persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării.

Din verificarea actelor şi lucrărilor de la dosar, Curtea constată că petenţii au formulat contestaţia în anulare după trecerea termenului de 10 zile prevăzut de textul de lege menţionat.

Astfel, în cauza penală care a făcut obiectul Dosarului nr. 13299/1997 al Judecătoriei Sectorului 3 s-a dispus încetarea procesului penal pentru inculpaţii T.T.P. şi I.A. pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, iar în baza art. 14 şi 346 din Codul de procedură penală aceştia au fost obligaţi, în solidar, la plata sumei de 197.088 dolari SUA sau echivalentul în lei, la data punerii în executare, către partea civilă

H.M.

La data de 19 februarie 2002, partea civilă a învestit cu formulă Sentinţa penală nr. 719 din 7.06.2000 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi a solicitat punerea în a acesteia.

Cererea a fost înregistrată sub nr. 124/2002, iar prin încheierea nr. 418 din 18.03.2002, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în baza art. 497 şi următoarele din Codul de procedură civilă s-a dispus începerea executării silite asupra imobilului situat în sectorul 3, Bucureşti, proprietatea debitorilor T.T.P. şi

I.A., până la concurenţa sumei de 197.088 dolari SUA.

în baza încheierii instanţei, judecătoresc a emis somaţia nr. 124/2002, care a fost înaintată Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti în vederea înscrierii acesteia în cartea funciară.

într-adevăr, prin încheierea nr. 2106 din 14 iunie 2002, Biroul de carte funciară al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti a respins cererea de înscriere a somaţiei nr. 124/2002 în cartea funciară asupra imobilului situat în sectorul 3, Bucureşti, faţă de împrejurarea că nu există identitate între debitorii împotriva cărora s-a pornit executarea silită şi proprietarii ce figurează în cărţile funciare.

Curtea constată că, şi în condiţiile pronunţării acestei încheieri de respingere a cererii de înscriere a somaţiei în cartea funciară (care, de altfel, nu este definitivă, împotriva acesteia fiind declarat apel), contestaţia în anulare formulată de cei doi inculpaţi nu a fost introdusă în termenul de 10 zile prevăzut de art. 388 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Potrivit art. 387 alin. 1 din Codul de procedură civilă, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somaţie.

în alineatul ultim al acestui text de lege se arată că, dacă în termenul arătat în somaţie debitorul nu-şi execută de bunăvoie obligaţia, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită.

în speţă, a fost emisă somaţia, în condiţiile art. 387 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în baza încheierii nr. 418 din 18.03.2002, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin care s-a dispus în baza dispoziţiilor art. 497 şi următoarele din Codul de procedură civilă începerea executării silite asupra imobilului situat în Bucureşti, sectorul 3, proprietatea debitorilor T.T.P. şi IA

Debitorii au fost somaţi ca în termen de 15 zile să achite creditorului suma de 197.088 dolari SUA.

Rezultă că executarea împotriva celor doi contestatori a început prin emiterea somaţiei, potrivit dispoziţiilor legilor civile în materie, la data de 18 martie 2002.

întrucât debitorii nu au executat obligaţia de bună voie, împotriva acestora s-au declanşat formalităţile în vederea executării silite a titlului, începând cu 28 mai 2002.

în cauză nu are relevanţă, cu privire la data începerii executării, împrejurarea că judecătoria a respins la data de 14 iunie 2002 cererea de înscriere a somaţiei nr. 124/2002 privind imobilul din sectorul 3, întrucât executarea a început la data de 18 martie 2002 prin emiterea somaţiei conform art. 387 din Codul de procedură civilă.

Inculpaţii au formulat prezenta contestaţie în anulare la data de 10 octombrie 2002, împrejurare care determină constatarea tardivităţii cererii şi, pe cale de consecinţă, a inadmisibilităţii acesteia.