referitor la existenţa unei cauze de stingere ori de micşorare a
pedepsei.
Este nelegală hotărârea instanţei de fond,
menţinută de tribunal în apel, prin care s-a
înlăturat sporul de pedeapsă, definitiv aplicat în
urma contopirii mai multor pedepse, stabilite prin
aceeaşi hotărâre de condamnare cu motivarea că,
unele dintre pedepse fiind graţiate, în cauză sunt
întrunite cerinţele art.461 lit.d din Codul de
procedură penală privitoare la existenţa unei cauze
de stingere ori de micşorare a pedepsei
(decizia penală nr.13/R/18.01.2005)
Prin sentinţa penală nr.1721 din 29 iulie 2004, Judecătoria Piteşti a
admis contestaţia la formulată de condamnatul P.V. şi, în
consecinţă, a redus la 1 an sporul aplicat la pedeapsa rezultantă, stabilită prin
sentinţa penală nr.133/2003 pronunţată de aceeaşi instanţă, urmând ca
petentul condamnat să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare,
sporită cu 1 an, în total 5 ani închisoare.
În motivarea sentinţei, prima instanţă a reţinut că prin decizia
penală nr.516/2003 a Tribunalului Argeş, s-au constatat graţiate conform
art.1 din Legea nr.543/2002, 5 dintre pedepsele aplicate contestatorului prin
sentinţa penală nr.133/2003 a Judecătoriei Piteşti, situaţie în care s-a apreciat
că se impune reducerea sporului de pedeapsă stabilit şi admiterea contestaţiei
la executare în temeiul diap.art.461 lit.d din Codul de procedură penală.
Tribunalul Argeş, prin decizia penală nr.424 din 18 noiembrie
2004 a admis apelul declarat de contestator şi a desfiinţat în parte sentinţa
penală nr.1721/2004, în sensul că a înlăturat integral sporul de 1 an şi 6 luni
închisoare, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 4 ani.
Instanţa de apel a apreciat că, în raport de numărul de pedepse
aplicate contestatorului şi care au fost graţiate prin decizia penală nr.516/2003
a Tribunalului Argeş, se impune înlăturarea totală a sporului de pedeapsă.
Prin aceeaşi decizie, apelul declarat de parchet a fost respins ca
nefondat.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş prin
care au fost criticate cele două hotărâri deoarece, prin înlăturarea sporului de
pedeapsă aplicat contestatorului printr-o hotărâre definitivă, a fost încălcat
principiul autorităţii de lucru judecat, a fost admis prin decizia penală
nr.13/R/18 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Piteşti.
În motivarea deciziei, instanţa de recurs a reţinut că, prin
sentinţa penală nr.133/2003 pronunţată de Judecătoria Piteşti modificată prin
decizia penală nr.516/2003 a Tribunalului Argeş, rămasă definitivă prin
decizia penală nr.163/2004 a Curţii de Apel Piteşti, s-au constatat graţiate 5
pedepse de câte 1 an închisoare aplicate contestatorului P.V. pentru
infracţiunea prev.de art.215 alin.1 Cod penal ( 5 infracţiuni). În urma
contopirii celorlalte pedepse stabilite prin hotărârea de condamnare şi care nu
au fost graţiate, s-a dispus executarea de către contestator a pedepsei celei mai
grele de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an şi 6 luni, în total
5 ani şi 6 luni închisoare cu executare în condiţiile art.57, 71 Cod penal.
Hotărârea penală prin care a fost condamnat contestatorul la
pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare este definitivă şi se bucură de
lucru judecat.
În consecinţă, în mod greşit instanţele de fond şi, respectiv de
apel, au modificat o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, prin
înlăturarea sporului aplicat la pedeapsa rezultantă.
Pe de altă parte, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art.461 lit.d
din Codul de procedură penală, aspectele avute în vedere de către cele două
instanţe pentru a dispune înlăturarea sporului de pedeapsă, neputând fi
considerate ca o cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei în sensul
dispoziţiilor referitoare la contestaţia la executare.
