Contrabandă cu ţigări. Soluţionarea laturii civile a cauzei


Potrivit art.202 din Regulamentul CEE nr.2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, o datorie vamală la import ia naştere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunităţii a mărfurilor supuse drepturilor de import; debitor vamal este şi: orice persoană care a dobândit sau deţinut mărfurile în cauză şi care ştia, sau ar fi trebuit să ştie, în mod normal, în momentul achiziţionării sau primirii mărfurilor că ele au fost introduse ilegal.

Potrivit art.202 din Regulamentul CEE nr.2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, o datorie vamală la import ia naştere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunităţii a mărfurilor supuse drepturilor de import; debitor vamal este şi: orice persoană care a dobândit sau deţinut mărfurile în cauză şi care ştia, sau ar fi trebuit să ştie, în mod normal, în momentul achiziţionării sau primirii mărfurilor că ele au fost introduse ilegal.

În conformitate cu art.206/5 lit.b din Legea 571/2003 privind Codul fiscal produsele accizabile sunt supuse accizelor în momentul importului acestora pe teritoriul Comunităţii, iar conform art.206/6 şi 206/7 lit.d din aceeaşi lege, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum, iar eliberare pentru consum reprezintă şi importul de produse accizabile chiar şi neregulamentar. La art.131 lit.a din Legea 571/2003 privind Codul fiscal se prevede că importul de bunuri reprezintă intrarea pe teritoriul Comunităţii a unor bunuri care nu se află în libera circulaţie în înţelesul art.24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene.

În conformitate cu art.206/5 lit.b din Legea 571/2003 privind Codul fiscal produsele accizabile sunt supuse accizelor în momentul importului acestora pe teritoriul Comunităţii, iar conform art.206/6 şi 206/7 lit.d din aceeaşi lege, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum, iar eliberare pentru consum reprezintă şi importul de produse accizabile chiar şi neregulamentar. La art.131 lit.a din Legea 571/2003 privind Codul fiscal se prevede că importul de bunuri reprezintă intrarea pe teritoriul Comunităţii a unor bunuri care nu se află în libera circulaţie în înţelesul art.24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene.

Conform art.136 alin.1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal se prevede că „în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea intervin la data la care apare faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

Faptul confiscării bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale, născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul României şi implicit pe cel al Comunităţii Europene.

Faptul confiscării bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale, născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul României şi implicit pe cel al Comunităţii Europene.

În acest sens, rezultă potrivit art.224 din Legea 86/2006 privind Codul vamal a României că datoria vamală la import ia naştere prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import. Potrivit alin.2 al aceluiaşi articol „datoria vamală se naşte în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal”. Aceste prevederi legale se regăsesc şi în Codul vamal Comunitar, care la art.202 arată că „o datorie vamală la import poate să ia naştere prin: introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunităţii a mărfurilor supuse drepturilor de import”.

În acest sens, rezultă potrivit art.224 din Legea 86/2006 privind Codul vamal a României că datoria vamală la import ia naştere prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import. Potrivit alin.2 al aceluiaşi articol „datoria vamală se naşte în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal”. Aceste prevederi legale se regăsesc şi în Codul vamal Comunitar, care la art.202 arată că „o datorie vamală la import poate să ia naştere prin: introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunităţii a mărfurilor supuse drepturilor de import”.

Secţia penală şi de minori, decizia nr. 101/R din 12 ianuarie 2012

Judecătoria Sighetu Marmaţiei prin sentinţa penală nr.441 din 27 octombrie 2011 a condamnat pe inculpaţii:

1.R.P., pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26

C.pen. raportat laart. 270alin.1 şi274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal,cu aplicarea art. 320 indice 1 alin.7Cod.proc.pen.şi art.74lit.”a” , ”c”C.pen., prin aplicarea art. 76 lit.”d” C.pen. la pedeapsa de unanînchisoare .

C.pen. raportat laart. 270alin.1 şi274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal,cu aplicarea art. 320 indice 1 alin.7Cod.proc.pen.şi art.74lit.”a” , ”c”C.pen., prin aplicarea art. 76 lit.”d” C.pen. la pedeapsa de unanînchisoare .

C.pen. raportat laart. 270alin.1 şi274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal,cu aplicarea art. 320 indice 1 alin.7Cod.proc.pen.şi art.74lit.”a” , ”c”C.pen., prin aplicarea art. 76 lit.”d” C.pen. la pedeapsa de unanînchisoare .

C.pen. raportat laart. 270alin.1 şi274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal,cu aplicarea art. 320 indice 1 alin.7Cod.proc.pen.şi art.74lit.”a” , ”c”C.pen., prin aplicarea art. 76 lit.”d” C.pen. la pedeapsa de unanînchisoare .

În baza art. 81 şi 82 C.pen. s-asuspendat condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani cuconsecinţa prev. de art.83 C.pen.

2.H.P.V., pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26

În baza art. 81 şi 82 C.pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani cuconsecinţa prev. de art.83 C.pen.

În baza art. 81 şi 82 C.pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani cuconsecinţa prev. de art.83 C.pen.

În baza art. 81 şi 82 C.pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani cuconsecinţa prev. de art.83 C.pen.

3.G.G.V., pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26

4.L.S.I. pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26

În bazaart. 118 lit.”b” C.pen., s-a dispus confiscareaspecială în favoarea statului a cantităţii de 1000 pachete de ţigarete marca Viceroy de provenienţă ucraineană şi a sumei de550 de euro şi 1762 lei ridicate de la inculpaţiiH.P.V. şi R.P. şi consemnate la CEC Bank.

S-a admis în parte acţiunea civilăformulată de partea civilă , Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Autoritatea Naţională a Vămilor Bucureşti ,prin Direcţia Regională pentruAccize şi Operaţiuni VamaleCluj, cu sediul în Oradea, str.Armatei Române ,nr.4, jud. Bihor şi a obligat inculpaţii în solidarsă plătească acesteia suma de5820 leitaxe vamale, cu penalităţişidobânzile aferente, începând cu data pronunţării hotărârii27.10.2011, până la achitarea integrală a sumei.

Au fost obligaţi inculpaţii să plătească statuluicâte 400 leifiecare cheltuieli judiciare,din carecâte300 leifiecare reprezentând onorariu avocaţial din oficiuce vor fi suporte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de Pe Lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei, înregistrat la instanţă, au fost trimişi în judecată inculpaţii R.P., H.P.V., G.G.V. şi L.S.I., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26 din c.pen. raportat la art.270, al.1 şi art.274 din Legea nr.86/2006 privind codul vamal.

S-a reţinut în conţinutul actului de sesizare a instanţei că în cursul lunii mai 2011 inculpatul R.P. s-a înţeles cu cetăţeni ucraineni rămaşi neidentificaţi, pentru a introduce ilegal în România, ţigări de provenienţă ucraineană pentru comercializare.

În acest scop inculpatul R.P. i-a contactat şi pe ceilalţi inculpaţi şi au stabilit de comun acord activităţile infracţionale ce urmau să le desfăşoare.

În urma contactului telefonic dintre inculpatul R.P. şi cetăţeanul ucrainean din 21.06.2011, s-a stabilit ca momentul introducerii ţigărilor pe teritoriul României, să se facă noaptea la orele 04,00-05,00, locul fiind depozitul de fier vechi din apropierea balastierei din zona Cămara din Sighetu Marmaţiei.

Inculpatul R.P. şi L.S.I. au rămas pentru a supraveghea zona sediului Poliţiei de Frontieră, pentru a se asigura că nu există pericolul de a fi descoperiţi, iar inculpaţii G.G.V. şi H.P.V., s-au deplasat de locul de întâlnire cu cetăţenii ucraineni în jurul orei 04,00 şi împreună au încărcat în portbagajul autoturismului marca VW Golf, aparţinând inculpatului G.G.V., cantitatea de 8 baxuri cu ţigarete marca Viceroy, respectiv 4000de pachete. Inculpatul R.P. a coordonat telefonic transportul şi a asigurat rolul de antemergător, până la garsoniera pe care a închiriat-o din Sighetu Marmaţiei.

A doua zi, inculpaţii au comercializat 3000 de pachete de ţigări la diverse persoane, ultima livrare trebuia să fie în seara zilei de 22.06.2011, ora 20,00, dar inculpatul R.P. a fost descoperit de organele poliţiei de frontieră când urma să transporte din garsonieră, cantitatea de 1000 pachete de ţigarete.

Ulterior au fost identificaţi şi ceilalţi inculpaţi.

De la inculpatul H.P.V., s-a ridicat suma de 550 euro, iar de la inculpatul R.P., suma de 1762 lei ce au fost obţinute din vânzare ţigărilor, care au fost cosemnate la CEC-Bank.

Cantitatea de 1000 de pachete cu ţigarete ridicate de la inculpatul R.P., au fost ridicate în vederea confiscării.

În cursul urmăririi penale inculpaţii au recunoscut săvârşirea infracţiunii.

Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia de Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, sa constituit parte civilă, cu suma de 41.737 lei, reprezentând datoria vamală calculată la cantitatea de 4000 pachete de ţigarete.

Înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii prezenţi în instanţă au declarat personal că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunosc şi le însuşesc în totalitate, în procedura simplificată, prev. de art.320 indice 1 din c.proc.pen.

Starea de fapt din dosarul de urmărire penală a fost dovedită cu: procesul verbal de constatare şi planşa cu fotografii judiciare, declaraţiile martorilor P.L., C.I., V.I., L.I. şi V.D., adresa D.R.A.O.V. Cluj nr.13915/BTV/J/10.08.2011, recipisele şi chitanţele de consemnare la CEC-Bank a sumelor, dovezile de introducere în Camera de Corpuri delicte a celor 1000 de pachete de ţigarete, planşa fotografică şi agenda telefonică aferentă telefoanelor mobile aparţinând inculpaţilor, declaraţiile de recunoaştere a inculpaţilor din cursul urmăririi penale şi din instanţă.

Apreciind probele administrate instanţa a considerat că fapta prin care inculpaţii au participat, la preluarea ţigaretelorde provenienţă ucraineană de la cetăţeni ucraineni şi la valorificarea acestora în mod ilicit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de contrabandă, prev. de art.26 din c.pen., raportat la art.270, al.1 şi 274 din codul vamal.

Faţă de aceasta instanţa în baza art.320 indice 1, al.7 şi art.345, al.2 din c.proc.pen., a dispus condamnarea inculpaţilor la pedeapsa de câte 1 an închisoare pentru fiecare inculpat, reţinând şi circumstanţele atenuante personale prev. de art.74, lit.”a” şi „c” din c.pen., prin aplicarea art.76, lit.”d” din c.pen.

Având în vedere că inculpaţii nu posedă antecedente penale, au recunoscut şi regretat săvârşirea infracţiunii, instanţa consideră că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executare, astfel că în baza art.81 şi 82 din c.pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei aplicate de 1 an închisoare, pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

S-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor prev. de art.83 din c.pen., privind revocarea beneficiului suspendării în cazul săvârşiri de infracţiuni în termenul de încercare.

În baza art.118, lit.”b” din c.pen, instanţa a dispus confiscarea specială în favoarea statului, a cantităţii de 1000 pachete de ţigarete de provenienţă ucraineană marca Viceroy care au fost introduse în Camera de Corpuri delicte a I.J.P.F. Maramureş, conform adresei din data de 07.06.2011 şi a dovezii seria P nr.405645/27.06.2011.

De asemenea s-a dispus confiscarea sumelor de 550 euro şi 1762 lei ridicate de la inculpaţii H.P.V. şi R.P., obţinute ilicit din activitatea infracţională.

În baza art.346, al.1 şi 14, al.3, lit.”b” din c.proc.pen. instanţa a admis în parte acţiunea civilă a părţii civile Autoritatea naţională a Vămilor Bucureşti, prin Direcţia Regională Pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, prin obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 5820 lei, reprezentând doar contravaloarea în vamă a cantităţii de 4000 de pachete de ţigarete marca Viceroy, cu dobânzile aferente de la data pronunţării sentinţei.

Cu privire la datoria vamală, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art.202 şi art.233 primul paragraf, litera „d” din Regulamentul CEE, nr.2913/92 al Consiliului de Instituire a Codului Vamal Comunitar, modificat prin Regulamentul CE nr. 2700/200, în sensul că datoria vamală nu s-a stins deoarece punerea sub sechestru a mărfurilor ce au fost introduse neregulat pe teritoriul Comunităţii, a intervenit după

ce mărfurile (ţigaretele de provenienţă ucraineană) au trecut de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu.

Instanţa a considerat că sunt incidente dispoziţiile art.153 şi 177 din codul fiscal, privind stabilirea sumelor componente ale datoriei vamale, respectiv se va reţine doar datoria în vamă a acestora, înlăturând accizele şi TVA-ul, deoarece acestea sunt deduse doar din activităţi comerciale licite.

Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs partea civilă ANAF -Autoritatea Naţională a Vămilor – Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj criticând soluţia ca fiind nelegală şi netemeinică sub aspectul modului de soluţionare a laturii civile a cauzei, cerând casarea ei şi rejudecând dosarul, obligarea în solidar a inculpaţilor R.P., H.P.V., G.G.V., L.S.I. la plata sumei de 41.737 lei reprezentând: taxe vamale de 5824 lei, accize – 25.878 lei şi TVA-10.035 lei către partea civilă precum şi la plata dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere către recurentă, începând cu data săvârşirii infracţiunii 22 iunie 2011 şi până la data achitării efective.

Curtea examinând recursul promovat constată că este fondat pentru următoarele argumente:

În ceea ce priveşte noţiunea de datorie vamală Curtea apreciază că în conformitate cu art.4 pct.13 din Legea 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, datorie vamală reprezintă obligaţia unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export iar în conformitate cu art.4 pct.14 lit.a din aceeaşi lege, drepturi de import reprezintă taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri.

Hotărârea Curţii Europene de Justiţie dată în cauza 24-68 din data de 1 iulie 1969, având ca părţi Comisia Comunităţii Europene împotriva Italiei, a statuat că: toate taxele, indiferent de modul lor de aplicare, care sunt impuse în mod unilateral asupra mărfurilor ce traversează frontierele, fără a avea regimul strict al taxelor vamale, reprezintă taxe cu efect echivalent. Orice obligaţie pecuniară, indiferent de mărimea, destinaţia şi modul de aplicare, care este impusă în mod unilateral asupra mărfurilor autohtone sau străine, pentru simplul motiv că acestea traversează o frontieră şi care nu este o taxă vamală în sensul strict al cuvântului, este o taxă cu efect echivalent.

Drept urmare, rezultă că hotărârea Curţii Europene de Justiţie se referă şi la acciză şi TVA-ul percepute asupra mărfurilor care traversează frontiera României şi reprezintă taxe cu efect echivalent cu al taxelor vamale, fiind incluse în drepturile de import.

Conform art.136 alin.1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal se prevede că „în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care apare faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

Prin Hotărârea din 2.04.2009 dată în cauza C-459/7 Curtea Europeană de Justiţie a statuat că „pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii, trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu”. Astfel, datoria vamală la import ia naştere în momentul introducerii bunurilor pe teritoriul Comunităţii, indiferent dacă ulterior acestea au fost sechestrate.

Cu privire la temeiul juridic şi modul de calcul al prejudiciului rezultat din activitatea infracţională a inculpaţilor, Curtea învederează următoarele:

Preţul de referinţă avut în vedere la determinarea valorii în vamă a fost preţul la care au fost cumpărate ţigările din ţara de provenienţă respectiv de 7 UAH/pachet aşa cum este inscripţionat pe acesta.

Taxa vamală a fost calculată aplicând procentul de 57,6% asupra valorii în

vamă.

Acciza a fost calculată în conformitate cu HG 1626/2009 privind structura accizei totale exprimate în echivalent euro pentru 1000 ţigarete, respectiv acciza = 48,50 euro/1000 ţigarete la cursul valutar valabil pentru accize în 2011 – 1 euro = 4,2655 lei, + 22% aplicat asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul declarat.

Acciza = 48,5 euro/1000 ţigarete + 22% x 10,60 lei, preţ declarat de antrepozitarii autorizaţi din România pentru marca de ţigări Viceroy.

TVA de 24% s-a aplicat asupra bazei de impozitare, care este compusă din suma dintre: valoarea în vamă, taxele vamale şi acciză, conform art.139 alin.1 C.fiscal.

Baza legală este: regulamentul CEE nr.2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal Comunitar; Regulamentul CEE nr.2454/1993 a Comisiei din 2 iulie 1993 privind dispoziţiile de aplicare a Codului vamal Comunitar, tariful vamal integrat român pe anul 2010; Codul fiscal aprobat prin Legea nr.571/2003 cu modificările ulterioare; Hotărârea Guvernului României nr.44/2004 privind normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificările ulterioare.

Temeiul juridic al dobânzilor şi penalităţilor aferente datoriei vamale îl reprezintă art.119, 120 şi 120/1 din Codul de procedură fiscală republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru motivele ce preced, având în vedere încălcarea de către prima instanţă a dispoziţiilor legale atât din dreptul intern cât şi din cel european, referitoare la justa soluţionare a laturii civile a cauzei, Curtea va admite ca fondat în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.proc.pen., recursul declarat de partea civilă împotriva sentintei penale nr.

441 din 27 octombrie 2011Judecătoriei Sighetu Marmaţiei pe care o va casa cu privire la latura civilă a cauzei şi

Rejudecând în această limită, va admite actiunea civila formulata de ANAF-AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR – DIRECŢIA REGIONALA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE CLUJsi va obliga inculpaţii R.P., H.P.V.,G.G.V., L.S.I. în solidar să plătească recurentei suma de 41.737 lei (taxe vamale 5824 lei, accize 25.878 lei si TVA 10.035 lei) suma la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere începând cu 22 iunie 2011 si până la data plăţii efective.

Vor fi mentinute restul dispozitiilor sentintei atacate.

Se va stabili în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj- suma de câte 300 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se avansează din fondul Ministerului Justiţiei, conform art.189 C.proc.pen.

Cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului, conform art.192 alin.3 pct.3 C.proc.pen. (Judecător Delia Purice)