Potrivit art. 250 alin. (1) C.penal, pentru a fi întrunite elementele constitutive de infracţiune de purtare abuzivă este necesar ca persoana care întrebuinţează expresii jignitoare faţă de o altă persoană, să aibă calitatea de funcţionar public.
Conform prevederilor art. 147 C.penal, prin funcţionar public se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 C.penal.
În fine, potrivit art. 145 C.penal, prin termen public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public precum şi bunurile de orice fel, care, potrivit legii, sunt de interes public.
Prin urmare, inculpatul, în calitate de primar al unei unităţi administrativ-teritoriale, condusă de un consiliu local – autoritate a administraţiei publice locale – are calitatea de funcţionar public, astfel că primarul este subiect activ calificat al infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. (1) C.penal.
Secţia penală, Decizia nr. 711 din 9 mai 2011
Prin sentința penală nr. 26/2011 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr. 3371/252/2009, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen., a fost achitat inculpatul C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. (1) C.pen.
în baza art. 14, art. 346 alin. (2) C.proc.pen. și a art. 998 – 999 C.proc.civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă N. D. împotriva inculpatului.
A fost obligat inculpatul C. N. să îi plătească părții civile N. D. suma de 4000 lei, reprezentând daune morale.
Au fost respinse în rest pretențiile civile.
în baza art. 192 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj din data de 08.12.2009, întocmit în dosarul nr. 1479/P/2009, înregistrat la data de 10.12.2009, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. (1) C.pen.
S-a reținut în esență, ca situație de fapt, că, la data de 07.05.2009, inculpatul, care este primarul comunei D., a adresat cuvinte jignitoare consilierului local N. D., în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local D..
Starea de fapt descrisă mai sus a rezultat din coroborarea mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv declarațiile părții vătămate, proces-verbal al ședinței Consiliului Local D. din 7.05.2009, declarații martori, declarații învinuit.
în faza de judecată au fost audiați inculpatul și partea civilă N. D. și martorii V. M., F. P. I., T. P., P. Ghe.
Partea vătămată N. D. s-a constituit parte civilă în fața instanței cu suma de 20.000 lei
Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauză, în ambele faze ale procesului penal, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 7.05.2009 a avut loc ședința Consiliului Local D., la care a participat și primarul localității, inculpatul C. N..
în cadrul acestei ședințe, martorul D. V. i-a solicitat primarului să îi permită să își alimenteze, contra cost, cisterna cu apă de la fântâna forată din centrul localității H., pentru udarea culturilor agricole. întrucât a fost refuzat de primar, în apărarea sa a intervenit și consilierul C. N., partea civilă, astfel că acesta a fost insultat și calomniat de către primar, care i-a reproșat că este hoț pentru că ar fi furat de la SMT și l-a insultat, făcându-l mincinos.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, recunoaștere care se coroborează cu declarațiile părții civile și cu ale martorilor D. V., T. S., M. I., R. N., precum și cu procesul-verbal de ședință a Consiliului Local D. de la data de 7.05.2009.
Faptele inculpatului astfel cum au fost descrise mai sus, nu întrunesc însă elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. (1) C.pen.
Prima instanță a subliniat că infracțiunea de purtare abuzivă presupune un subiect activ calificat, respectiv acesta trebuie să fie funcționar public.
în acest sens, prima instanță a constatat că dispozițiile legale care reglementează statutul funcționarului public, cuprinse în Legea nr. 188/1999, nu se aplică persoanelor numite sau alese în funcții de demnitate publică, cum este și cazul primarului, conform art. 6 lit. e) din această lege.
De asemenea, Anexa I la Legea nr. 188/1999, nu cuprinde în enumerarea funcțiilor publice și funcția de primar.
Concluzia care se impune este una singură, respectiv că primarul unei localități nu este funcționar public, el este ales într-o funcție de demnitate publică, astfel că nu poate fi subiect activ calificat al infracțiunii prevăzute de art. 250 alin. (1) din Codul penal.
în consecință, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen., raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen., prima instanță a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. (1) C.pen.
întrucât ocupă o funcție eligibilă de demnitate publică, primarul nu este nici funcționar, astfel cum această noțiune este definită de art. 147 alin. (2) C.pen., care definește funcționarul ca fiind „persoana menționată în alin. 1 precum și orice salariat care îndeplinește o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.
în sarcina inculpatului nu s-ar putea reține deci nici săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. (1) C.pen. raportat la art. 258 C.pen.
în final, prima instanță a constatat că faptele inculpatului nu pot fi calificate nici ca infracțiunile de insultă și calomnie, prevăzute de art. 205, 206 C.pen., față de dispozițiile deciziei de recurs în interesul legii nr. VIII/18.10.2010 a înaltei Curți de Casație și Justiție, care prevede că aceste infracțiuni se consideră a fi dezincriminate, decizie obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 4142 alin. (3) C.proc.pen.
Văzând însă dispozițiile art. 14 C.proc.pen. și ale art. 346 alin. (2) C.proc.pen. și constatând că sunt întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998, art. 999 C. civ., fiind dovedită săvârșirea unei fapte ilicite de către inculpat, vinovăția acestuia, existența unui prejudiciu și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Din interpretarea corelată a dispozițiilor legale sus-citate reiese că autorul faptei ilicite săvârșite cu vinovăție și cauzatoare de prejudiciu va fi ținut să repare atât prejudiciul efectiv (damnum emergens), cât și beneficiul nerealizat (lucrum cessans), prin aceasta urmărindu-se restabilirea situației anterioare a victimei.
Având în vedere aceste considerente, prima instanță a admis în parte pretențiile formulate de partea civilă N. D..
S-a avut în vedere de către prima instanță, în acest sens, că imputările aduse părții civile de către inculpat, referitor la săvârșirea unor fapte determinate, care dacă ar fi adevărate ar expune-o pe partea civilă unei sancțiuni penale și oprobriului public sunt de natură a îi aduce acesteia un prejudiciu moral prin afectarea imaginii sale în comunitate, raportat și la calitatea sa de consilier local, de persoană investită deci cu încrederea cetățenilor, cât și la împrejurările în care afirmațiile inculpatului au fost făcute, în plină ședință a consiliului local.
Pe de altă parte, raportat la criteriile enunțate mai sus precum și practica judecătorească în materie, prima instanță a apreciat că este justificată doar acordarea sumei de 4.000 de lei cu acest titlu.
în consecință, prima instanță a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă N. D. și a obligat inculpat să îi plătească acesteia suma de 4000 (patru mii) lei cu titlul de daune morale, fiind respinse în rest pretențiile civile formulate în cauză.
împotriva sentinței Judecătoriei Lugoj au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj și inculpatul C. N.
Parchetul a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate pe motiv că raționamentul instanței potrivit căruia primarul nu este subiect calificat al infracțiunii de purtare abuzivă este greșit având în vedere prevederile Legii nr. 215/2001, potrivit cărora primarii îndeplinesc o funcție de autoritate publică și nu de demnitate publică și ca atare acești sunt funcționari publici.
Inculpatul nu a motivat în scris recursul dar a fost susținut oral de către apărătorii aleși ai acestuia care au solicitat respingerea pretențiilor civile solicitate de partea civilă.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, conform prevederilor art. 3856, alin. (3) C.proc.pen., se constată că recursul parchetului este fondat pentru următoarele considerente:
Din actele de la dosar se constată că inculpatul C. N. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă prevăzute de art. 250, alin. (1) C.pen., reținându-se că la data de 07.05.2009 inculpatul, care este primarul comunei D., a adresat cuvinte jignitoare consilierului local N. D. reproșându-i acestuia că este hoț pentru că a furat apă de la SMT și l-a insultat făcându-l mincinos și nebun.
Deși instanța a reținut această stare de fapt instanța de fond a apreciat că inculpatul, săvârșind fapta în calitate de primar, nu poate fi subiect calificat al infracțiunii prevăzute de art. 250 alin. (1) C.pen., întrucât el exercită o funcție de demnitate publică.
Aprecierea instanței de fond este eronată întrucât nu se fundamentează pe normele de drept penal.
Una din condițiile prevăzute de art. 250 alin. (1) C.pen., pentru a fi îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, este aceea ca persoana care întrebuințează expresii jignitoare, față de o persoană, să aibă calitatea de funcționar public.
Potrivit prevederilor art. 147 C.pen. ”prin funcționar public se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinară de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 C.pen.”.
Potrivit prevederilor art. 145 C.pen. „prin termen public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public precum și bunurile de orice fel, care potrivit legii, sunt de interes public”.
Prin urmare în raport cu prevederile menționate mai sus inculpatul are calitatea de funcționar public întrucât desfășoară activitatea în calitate de primar în cadrul unui consiliu local care este o instituție de interes public în sensul prevederilor art. 145 C.pen.
în speță nu sunt aplicabile prevederile cuprinse în Legea nr.188/1999 întrucât primarul nu exercită o funcție de demnitate publică ci una de autoritate publică conform prevederilor art. 25 din Legea nr. 215/2001, astfel că el este subiect activ al infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. (1) C.pen.
Față de aceste considerente Curtea a constat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. (1) C.pen. iar vinovăția inculpatului este dovedită cu recunoașterea inculpatului care se coroborează cu declarațiile părții civile și a martorilor D. V., T. S., M. I., R. N., martori care au confirmat faptul că partea vătămată a fost insultată de inculpat, făcându-l hoț, mincinos și nebun, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local D.
Prin urmare recursul parchetului este fondat și Curtea l-a admis în baza art. 385 15, pct. 2 lit. b) C.proc.pen., a casat sentința recurată și rejudecând cauza în baza art. 250 alin. (1) C.pen. a condamnat inculpatul C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 64, lit. a), teza-II-a, lit. b) C.proc.pen., pe durata prevederilor art. 71 C.pen.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere pericolul social al infracțiunii, a împrejurărilor în care fapta a fost comisă, precum și a circumstanțelor reale și personale a inculpatului. în acest sens s-a reținut că, potrivit fișei de cazier, inculpatul are antecedente penale, fiind condamnat la pedeapsa de 30.000 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C.pen. și a mai fost cercetat și pentru săvârșirea altor infracțiuni de insultă, amenințare sau purtare abuzivă.
Curtea a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în detenție astfel că în baza art. 81, art. 82 C.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării și a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
A atras atenția inculpatului asupra prevederilor C.pen.
în baza art. 71 alin. (5) C.pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței recurate.
(Judecător dr. Marian Bratiș)
