Întrucât bunurile au fost sustrase în timp ce afară era lumină, nu se poate reţine că furtul a fost săvârşit „în timpul nopţii“.
Fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni câtă vreme s-a adus o atingere minimă valorii sociale ocrotite de lege, concluzie rezultată din analiza modului de comitere, a scopului urmărit, a împrejurărilor în care a fost săvârşită şi a urmărilor produse, avându-se în vedere şi datele caracteristice persoanei inculpatului.
(Judecătoria sectorului I, Bucureşti, sentinţa penală nr. 48 din 16 ianuarie 2001)
INSTANŢA,
Prin rechizitoriul nr. 12533/P/2000din4.12.2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că în noaptea de 12/13.09.2000, organele de poliţie din cadrul Secţiei 25 Serviciu Metrou, fiind în patrulare, au observat pe peronul din staţia Crângaşi un individ care dormea. S-a procedat la legitimarea acestuia şi s-a efectuat o percheziţie în bagaje, fiind descoperite în interiorul unei genţi de voiaj 11 conexiuni din cupru cu borne de prindere pentru acumulatori. Interogat cu privire la aceste obiecte învinuitul a recunoscut că le-a sustras de la locul de muncă în noaptea de 12/13.09.2000, şi anume de la Revizia de Vagoane G. unde lucrează ca montator acumulatori.
Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu se probează cu declaraţia inculpatului, declaraţiile martorilor D. N. R., G. L., R. I. şi procesul-verbai de constatare.
Partea vătămată Revizia de Vagoane G. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, deoarece prejudiciul a fost recuperat.
Din fişa de judiciar a inculpatului a rezultat că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
în faza cercetării judecătoreşti, instanţa a procedat la audierea inculpatului şi a martorilor R.I., D. N. R.şiG.L.
Pe parcursul procesului penal inculpatul a avut
o atitudine sinceră, recunoscând fapta săvârşită.
Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt.
în noaptea de 13.09.2000, în timp ce se afla în tura de noapte în cadrul Reviziei de Vagoane G., inculpatul a observat nişte conexiuni de cupru ce erau depozitate în locul în care se reparau acumulatori, conexiuni pe care, în jurul orei 6,00, le-a introdus într-o geantă de voiaj şi le-a depozitat în vestiar până ia terminarea turei, la ora 700. în ziua de 13, în jurul orei 9.55, inculpatul a fost deplasat în staţia de metrou C. de organele de poliţie din cadrul Serviciului de Poliţie Metrou. Procedând la verificarea genţii de voiaj, organele de poliţie au descoperit un număr de 11 conexiuni de cupru, despre care inculpatul a declarat că le-a luat de la locul de muncă.
Situaţia de fapt reţinută a rezultat din coroborarea declaraţiilor inculpatului cu declaraţiile martorilor şi cu procesul-verbal de constatare.
Inculpatul a declarat: „în acest sens, în momentul în care am terminat programul de lucru respectiv pe data de 13.09.2000 la ora 700 am luat din atelierul de unde lucram un număr de 11 conexiuni din cupru folosite la acumulatori crezând că acest lucru nu va fi observat de ceilalţi muncitori, întrucât conexiunile respective erau rebuturi“ (fila 8, dosar urmărire penală).
„în timpul nopţii am observat în locul unde se repară acumulatori că erau nişte conexiuni de cupru; dimineaţa când am plecat de la serviciu am luat aceste conexiuni. Am plecat de la serviciu în jurul orei 700. Aceste conexiuni de cupru le-am băgat în geantă la ora 6,00. Afară se luminase de pe la ora 500. La ora 6,00 am introdus conexiunile în sacoşă, pe care am dus-o la vestiar. în momentul în care le-am băgat în sacoşă era lumină afară. Aceste conexiuni de cupru erau date pentru casare, doar trei dintre ele erau bune“.
Martorul R. I. a declarat că „trei conexiuni de cupru erau bune şi aveau o valoare de circa 50.000 lei fiecare, cinci puteau fi refolosite, iar restul erau arse.“
Sub aspectul conţinutului constitutiv al infracţiunii, acţiunea inculpatului de a lua un număr de 11 conexiuni de cupru cu scopul de a şi le însuşi pe nedrept realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii de furt.
în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că fapta a fost săvârşită în noaptea de 12/13.09.2000, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin.
1 şi de art. 209 alin. 1 lit. g) C. pen.
Din declaraţiile inculpatului, date atât în faza de urmărire penală cât şi în faza cercetării judecătoreşti a rezultat că acţiunea inculpatului de sustragere a celor 11 conexiuni de cupru a avut loc în jurul orei 6,00, în timp ce afară era lumină, iar nu în timpul nopţii. De asemenea, instanţa a constatat că deşi în actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul a fost depistat de organele de poliţie în noaptea de 12/ 13.09.2000, din procesul-verbal întocmit la data de 13.09.2000 a rezultat că depistarea inculpatului a avut loc în jurul orei 9.55.
în şedinţa publică din 16.01.2001 reprezentantul Parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 208 şi 209 alin. 1 lit. g) C. pen. în art. 208 C. pen.
Faţă de probele administrate în cauză, instanţa apreciază că cererea de schimbare a încadrării juridice este întemeiată, urmând ca în baza art. 334
C. pr. pen. instanţa să dispună schimbarea încadrării juridice din art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. g) C. pen. în art. 208 alin. 1 C. pen.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.
Analizând probele administrate, instanţa apreciază că prin atingerea minimă adusă valorilor ocrotite de lege şi prin conţinutul său concret, fapta săvârşită de inculpat este în mod vădit lipsită de importanţă astfel încât nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
La stabilirea pericolului social concret al faptei, instanţa a avut în vedere modul de săvârşire a faptei,
scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă precum şi persoana şi conduita făptuitorului.
Astfel, instanţa constată că inculpatul a urmărit prin săvârşirea faptei obţinerea unor sume de bani necesare întreţinerii copilului dintr-o căsătorie anterioară, inculpatul este necăsătorit dar are doi copii minori, este angajat în cadrul Reviziei de Vagoane G., a avut o conduită bună anterior săvârşirii faptei, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră.
De asemenea, prin fapta săvârşită s-a produs un prejudiciu foarte mic ce a fost recuperat integral, partea vătămată neconstituindu-se parte civilă în procesul penal. Inculpatul a sustras un număr de 11 conexiuni din cupru ce erau depozitate în incinta unităţii la care este angajat, numai trei din aceste piese fiind în stare bună, restul fiind, conform declaraţiilor martorilor, arse sau uzate.
Faţă de aceste împrejurări, instanţa apreciază că atingerea adusă valorilor sociale ocrotite este minimă, faptei săvârşite de inculpat lipsindu-i gradul de pericol social caracteristic infracţiunii.
Rezultă aşadar că, nefiind întrunită trăsătura esenţială a pericolului social, fapta săvârşită de inculpat nu poate fi considerată infracţiune.
Pentru toate aceste considerente, instanţa apreciază că acţiunea penală nu poate fi exercitată, astfel încât în temeiul art. 11 pct. 2 pct.lit. a) C. pr. pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. b1 C. pr. pen. va dispune achitarea inculpatului.
Faţă de dispoziţiile art. 18^1 alin. 3 C.pen. instanţa va aplica inculpatului o amendă cu caracter administrativ conform art. 91 lit. c) C. pen.
Văzând dispoziţiile art. 346 alin. 2 C. pr. pen., instanţa va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
în privinţa cheltuielilor judiciare avansate de stat, având în vedere faptul că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, efectuându-se cheltuieli pentru administrarea probelor, instanţa va obliga inculpatul să suporte aceste cheltuieli avansate de stat.
NOTĂ
Soluţia de schimbare a încadrării juridice din furt calificat (art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. g
C. pen.) în furt simplu (art. 208 alin. 1 Cod penal) şi de aplicare a art. 18^ 1 C. pen. este corectă.
Aşa cum s-a reţinut, inculpatul N.I., aflându-se la locul său de muncă, în tura de noapte, a observat 11 piese de schimb pentru acumulatori, pe care, spre sfârşitul programului de lucru, respectiv la ora 6,00, le-a ascuns într-o sacosă, ce a dus-o la vestiar. La ora 700, a părăsit unitatea unde era salariat fiind ulterior depistat cu obiectele sustrase. S-a mai reţinut că trei din piesele respective de schimb erau noi şi fiecare avea o valoare de 50.000 lei, cinci erau uzate însă puteau fi refolosite, iar restul erau inutilizabile (arse).
Instanţa a constatat că încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208-209 alin. 1 lit. g) C. pen. (în timpul nopţii) este greşită, întrucât la data comiterii faptei, 13.09.2000, la ora 6,00, când inculpatul a luat bunurile şi ie-a introdus în sacoşa sa pe care a ascuns-o în vestiar, era lumină şi deci nu se putea reţine împrejurarea prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. g) Cod penal (în timpul nopţii).
Constatând că inculpatul nu a comis fapta în timpul nopţii şi în nici o altă împrejurare din cele enumerate limitativ de art. 209 alin. 1 C. pen., instanţa a procedat corect la schimbarea încadrării juridice a acestei fapte în infracţiunea de furt simplu prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1 C. pen. într-adevăr, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, inclusiv din declaraţiile inculpatului, fapta acestuia a constat în luarea celor 11 piese de schimb din posesia unităţii, la care era salariat, fără consimţământul vreunei persoane autorizate din această unitate, în scopul de a şi le însuşi pe nedrept.
După ce a constatat că fapta comisă de inculpatul N.l. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt simplu, în acelaşi mod judicios, instanţa a stabilit că această faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. în acest sens, s-a făcut o justă aplicare a criteriilor de stabilire în concret a gradului de pericol social, prevăzute de art. 18 ^1 alin. 2 C. pen., ţinându-se cont de valoarea foarte mică a pieselor de schimb sustrase (500.000-600.000 lei), de modul simplu şi naiv în care a acţionat făptuitorul, precum şi de conduita bună a acestuia la locul de muncă, în familie şi în societate.
în raport de aceste criterii legale, fapta comisă de N.l. apare ca având un pericol social minim şi care nu îl egalează pe acela al unei infracţiuni.
în consecinţă, soluţia de achitare a inculpatului N.l. în baza art. 11 pct. 2 lit. a C. pr. pen., raportat la art. 10 alin. 1 lit. b1 C. pr. pen., cu referire la art. 18^ 1 C. pen. reprezintă un act de justiţie realizat în litera şi în spiritul legii penale, cu efecte depline preventiv – educative.
