Având în vedere că ambele infracţiuni au fost săvârşite de inculpat înainte de data de 22.06.2010, data rămânerii definitive a primei hotărâri de condamnare (respectiv sentinţa penală nr. 228/09.06.2010 a Judecătoriei Mangalia), în cauză sunt aplicabile prevederile concursului de infracţiuni potrivit art. 33 lit. a) C.pen.
Cu privire la pedeapsa aplicată de Judecătoria Mangalia, sunt incidente prevederile art. 85 alin. (1) C.pen., având în vedere că fapta a fost săvârşită înainte de pronunţarea hotărârii menţionate mai sus prin care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 804 din 16 septembrie 2011
Constată că prin sentința penală nr. 118 din 1.04.2011, pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr. 4082/254/2010, s-a hotărât:
„în baza art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C.pen. și art. 76 lit. d) C.pen.
Condamnă pe inculpatul T.A., născut la data de 02.01.1959 în comuna 23 August, județul Constanța, domiciliat în comuna 23 August, sat Moșneni, județul Constanța, studii 10 clase, fără ocupație și loc de muncă, recidivist, căsătorit, la pedeapsa închisorii de 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
în baza C.pen., revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 228/2010 a Judecătoriei Mangalia, rămasă definitivă prin neapelare, dispunând executarea acesteia în întregime, alăturat pedepsei aplicate în prezenta cauză, urmând ca în final să execute 1 an închisoare.
în baza art. 71 C.pen interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.pen., cu excepția dreptului de a alege.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
în ziua de 19.05.2010, în jurul orelor 10:40, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, un lucrător de poliție din cadrul Postului de poliție 23 August, jud.Constanța, a sesizat un autoturism marca BMW, de culoare vișinie, înmatriculat în Bulgaria.
Cunoscând faptul că acest autoturism aparține numitului T.A. precum și faptul că acesta are dreptul de a conduce suspendat, lucrătorul de poliție a ieșit în întâmpinarea autoturismului manifestându-și intenția de a îl opri, însă conducătorul auto a executat o manevră de întoarcere și apoi a oprit pe partea dreaptă a drumului. Din partea stânga-față a coborât T.A., iar de pe scaunul din dreapta-față a coborât fiul acestuia, numitul T.M.I. Chiar și după ce au coborât din autovehicul cele două persoane au ignorat solicitarea lucrătorului de poliție de a se opri, îndepărtându-se de acesta. Ulterior, ajunși în apropierea Primăriei 23 August, polițistul l-a invitat pe inculpat la sediul postului de poliție, unde a reușit să îl identifice pe conducătorul autoturismului ca fiind numitul T.A. din satul Moșneni, comuna 23 August.
Fiind întrebat în legătură cu situația dreptului său de a conduce, T.A. a declarat că are permis de conducere și că drumurile pe care a circulat nu sunt publice, ele fiind pietruite și nu asfaltate, având o atitudine recalcitrantă.
Chiar și după ce a fost avertizat de lucrătorul de poliție că îi va întocmi dosar penal pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are suspendat dreptul de a conduce, T.A. s-a urcat din nou la volanul autoturismului cu care venise, ignorând recomandarea polițistului de a îl lăsa pe fiul său, T.M.I., să conducă (proces – verbal de depistare).
Din adresa nr. 302991, din 2.06.2010, a IPJ Serviciul Politiei Rutiere, rezultă că inculpatul T.A. avea la data de 19.05.2010 suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice ca urmare a săvârșirii unei alte infracțiuni prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 la data de 27.07.2009.
Drumurile pe care a circulat inculpatul, conducând autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare TX …, respectiv DS 142, DS 190 și DC 5 sunt publice și nu au existat restricții de circulație la data de 19.05.2010 (adresa nr. 3640 a Primăriei 23 August).
Audiat în faza de urmărire penală, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, susținând că fiul său a condus autoturismul.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul T.A.
în dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate ca netemeinică și nelegală și pe fond, arată că în prima sentință a fost condamnat la 6 luni închisoare cu C. pen., iar în raport de această hotărâre, în mod greșit instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă de un an închisoare; de asemenea, motivarea primei instanțe s-a bazat doar pe declarația martorului Crăciun, care spune că inculpatul a condus mașina, în mod greșit înlăturând declarațiile celorlalți martori; în concluzie, s-a solicitat achitarea inculpatului întrucât nu se face vinovat, cu reținerea circumstanțelor personale, respectiv că are un copil minor de 16 ani, fiind singurul întreținător al familiei.
în recurs nu s-au administrat mijloace de probă noi.
La termenul din data de 01.09.2011, inculpatul a precizat personal că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, uzând de dreptul la tăcere prevăzute de art. 70 alin. (2) C.proc.pen.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat în cauză este fondat, pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului sub forma intenției directe prevăzute de art. 19 pct. 1 lit. a) C.pen.
Curtea are în vedere în acest sens:
– procesul verbal de depistare;
– schița traseului parcurs de învinuit;
– adresa nr. 302991 din 2.06.2010 IPJ Serviciul Politiei Rutiere din care rezultă că învinuitul T.A., la data de 19.05.2010, avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice ca urmare a săvârșirii unei alte infracțiuni prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 la data de 27.07.2009;
– adresa nr. 3640 a Primăriei 23 August din care rezultă că drumurile pe care a circulat învinuitul conducând autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare TX …, sunt publice și fără restricții;
– declarațiile martorului O.V.G., care a declarat că se afla la sediul postului de poliție când șeful de post i-a reproșat inculpatului că a condus autoturismul, deși avea suspendat dreptul de a conduce, iar inculpatul a replicat că avea doar permisul reținut și oricum a condus pe drumul pietruit din spatele postului de poliție; același martor a afirmat că l-a auzit pe șeful de post spunând unui coleg de-al său că inculpatul a plecat de la postul de poliție la volanul autoturismului cu care venise;
– declarațiile martorului C.I., care a declarat că, aflându-se în zona postului de poliție, a observat că inculpatul se certa cu o persoana mai tânără, despre care a aflat ulterior că era fiul inculpatului. La un moment dat fiul inculpatului a coborât de la volanul mașinii cu care se deplasau și a mers pe jos aproximativ 10 m, după care, la insistențele inculpatului, a urcat în mașină pe locul din dreapta-față, autoturismul continuându-și apoi deplasarea, condus de inculpat;
– declarațiile inculpatului.
Curtea constată că nu sunt întemeiate criticile inculpatului privind înlăturarea declarațiilor martorilor:
– T.M.I., având în vedere că declarația acestuia este subiectivă, acest martor fiind fiul inculpatului și a susținut varianta declarației tatălui său, aspecte care sunt vădit contradictorii cu declarațiile celorlalți martori audiați în cauză, respectiv O.V.G. și C.C.I.;
– N.T. (care a susținut varianta inculpatului), având în vedere, pe de o parte, că nici inculpatul și nici fiul acestuia nu au menționat nimic despre acest martor în faza de urmărire penală și, pe de altă parte, că declarația acestuia nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpat este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Astfel, fapta inculpatului T.A., care în ziua de 19.05.2010, în jurul orelor 10:40, a condus un autoturism marca BMW, de culoare vișinie, cu numărul de înmatriculare TX …, care circulase pe DS 142 și apoi pe DS 190, inculpatul având suspendat dreptul de a conduce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având dreptul de a conduce suspendat, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. (2) C.proc.pen., în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată.
în cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei ce urma a fi aplicată, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) și a stabilit pentru inculpat o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunii și persoanei inculpatului.
Curtea constată că nu este temeinic motivul de recurs al inculpatului privind individualizarea judiciară a pedepsei, pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea care face obiectul acestui dosar fiind de 4 ani închisoare și nu de 1 an închisoare.
Examinând hotărârea recurată, Curtea constată că recursul inculpatului este fondat sub un alt aspect decât cele invocate de către inculpat.
Astfel, Curtea reține că prezenta faptă a fost săvârșită de către inculpatul T.A. la data de 19.05.2010, deci anterior datei de 09.06.2010, data pronunțării sentinței penale nr. 228/09.06.2010 a Judecătoriei Mangalia, rămasă definitivă prin neapelare.
în consecință, Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod greșit că inculpatul T.A. a comis fapta în termenul de încercare stabilit prin sentința anterioară, dispunându-se astfel în mod nelegal revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare în conformitate cu dispozițiile C.pen.
Având în vedere că ambele infracțiuni au fost săvârșite de inculpatul T.A. înainte de data de 22.06.2010, data rămânerii definitive a primei hotărâri de condamnare (respectiv sentința penală nr. 228/09.06.2010 a Judecătoriei Mangalia), Curtea constată că în cauză sunt aplicabile prevederile concursului de infracțiuni potrivit art. 33 lit. a) C.pen.
Cu privire la pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 228/09.06.2010 a Judecătoriei Mangalia, sunt incidente prevăzute art. 85 alin. (1) C.pen., având în vedere că prezenta faptă a fost săvârșită înainte de pronunțarea hotărârii menționate mai sus prin care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.
în consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, aspect care impune reținerea cazului de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17¹ C.proc.pen., caz de casare care se ia în considerare întotdeauna din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C.proC.pen.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. d C.proc.pen., Curtea va admite recursul declarat de către inculpatul T.A. împotriva sentinței penale nr. 118 din 1.04.2011, pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr. 4082/254/2010, se va casa hotărârea recurată și rejudecând:
în baza art. 85 alin. (1) C.pen., se va dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 228/9.06.2010 a Judecătoriei Mangalia, în dosar nr. 3261/254/2009.
Curtea va constată că infracțiunea pentru care inculpatul T.A. a fost condamnat prin sentința penală nr. 228/9.06.2010 a Judecătoriei Mangalia, în dosar nr. 3261/254/2009, este concurentă cu infracțiunea care face obiectul prezentei cauze.
în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C.pen., se vor contopi pedepsele de:
– 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 228/09.06.2010 a Judecătoriei Mangalia, în dosar nr. 3261/254/2009,
– 4 luni aplicată inculpatului pentru infracțiunea care face obiectul prezentei cauze, inculpatul T.A. executând în final pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
în baza art. 71 C.pen., se va aplica inculpatului T.A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza a II-a), b) C.pen.
în baza art. 81, 82 C.pen., Curtea va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului T.A. pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
în baza C.pen., se va atrage atenția inculpatului T.A. asupra revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenul de încercare.
în baza art. 71 alin. (5) C.pen., se va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
în ceea ce privește cuantumul pedepsei rezultante, a pedepselor accesorii și a modalității de Curtea are în vedere că în cauză a declarat recurs doar inculpatul iar potrivit art. 3858 alin. (1) C.proc.pen. „instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat recurs”, având în vedere că prezenta infracțiune a fost săvârșită în concurs real cu infracțiunea pentru care inculpatul T.A. a fost condamnat prin sentința penală nr. 228/9.06.2010 a Judecătoriei Mangalia, în dosarul nr. 3261/254/2009.
Curtea va înlătura aplicarea prevederilor C.pen. cu privire la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 228/09.06.2010 a Judecătoriei Mangalia, în dosarul nr. 3261/254/2009.
Se vor menține restul dispozițiilor hotărârii recurate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
(Judecător Dan Iulian Năstase)
