Dacă după desfăşurarea dezbaterilor în fond instanţa a amânat pronunţarea, iar această încheiere nu a fost întocmită, consecinţa este nulitatea hotărârii astfel pronunţate, care nu poate fi acoperită în nici un mod.
Prin sentinţa penală nr.1229 din 15 decembrie 1999, Judecătoria sectorului 2, în fond după casare, a condamnat pe inculpatul V.C. la două pedepse de câte un an închisoare în baza prevederilor art.208-209 lit.c şi g Cod penal şi, respectiv, art.292 Cod penal, ambele cu aplicarea art.13 Cod penal.
Prin decizia penală nr.1405 A din 24 septembrie 2000, Tribunalul Bucureşti secţia a ll-a penală a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o, între altele, pentru lipsa încheierii de amânare a pronunţării asupra apelului.
Recursul este fondat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea a constatat că decizia nr.1405 A este pronunţată la data de 4 octombrie 2000, aşa cum rezultă şi din minută.
în mod cert însă, dezbaterile pe fondul apelului au avut loc la 26 septembrie 2000, termen la care cauza fusese amânată de la 11 iulie 2000.
Amânând pronunţarea la 4 octombrie 2000, Tribunalul a omis să întocmească încheierea de şedinţă prevăzută de art.306 Cod pr.pen., care să conţină desfăşurarea dezbaterilor, susţinerile părţilor şi măsurile luate de instanţă.
Această omisiune conduce la nulitatea hotărârii astfel pronunţate, ea producând o vătămare care nu poate fi acoperită în nici un alt mod.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art.38515 pct.2 lit.c Cod pr.pen., Curtea a admis recursul inculpatului, a casat decizia Tribunalului şi a trimis cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului. (Judecator Viorica Constiniu)
(Secţia I penală, decizia nr. 1862/2000)
