Cod procedura penala, art. 64 alin. 2
Prin prisma normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice, norme aprobate prin ordinul nr.376 din 10.04.2006 al Ministerului Sanatatii publicat în Monitorul Oficial al României nr.363 din 26.04.2006, mijlocul de proba pe care instantele il retin ca fiind fundamental în vederea condamnarii inculpatului (constatarile tehnico-stiintifice, expertiza medico-legala) este unul obtinut în mod nelegal în sensul art.64 alin.2 cod pr.penala, cu consecinta imposibilitatii utilizarii sale în procesul penal.
Potrivit art.6 alin.1 lit.c din Norme prelevarea sângelui se face cu seringi de unica folosinta pâna la înlocuirea acestei metode cu trusa standard de prelevare special destinata acestui scop”.Prin sentinta penala nr. 1178 din 22 octombrie 2007, Judecatoria Tulcea a dispus;În baza art.87 (1) din O.U.G. nr.195/2002 – modificata, cu aplicarea art.74 (1) lit. a din codul penal condamnarea inculpatului C.I., pentru infractiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, cu o îmbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, la pedeapsa de 6 (sase) luni închisoare.Prin decizia penala nr.44 din 15 aprilie 2008 pronuntata de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr.528/88/2008 s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Caziuc Ion, împotriva sentintei penale nr. 1178 din 22.10.2007 a Judecatoriei Tulcea.
Examinând legalitatea si temeinicia hotarârilor pronuntate în cauza în raport de criticile formulate cât si din oficiu, curtea retine urmatoarele:
Din dosarul de urmarire penala rezulta ca la data de 28.11.2006, la orele 21,35, a fost recoltata prima proba, iar la orele 22,35 a fost prelevata cea de-a doua proba de catre medicul V.D. din cadrul Serviciului de Ambulanta Tulcea si în prezenta agentului sef H.E. din cadrul Politiei Mihail Kogalniceanu, judetul Tulcea.Se mentioneaza în acest proces verbal de prelevare, în forma tipizata ca seringa si acul sunt de unica folosinta, iar flaconul a fost curat si nu prezinta urme de alcool sau alte substante volatile.Pentru ca valoarea alcoolemiei sa fie proba în procesul penal, în raport de dispozitiile legale mai sus aratate, ar fi trebuit ca recoltarea sa se faca utilizându-se instrumentalul trusei standard, iar vacueta sa fie sigilata cu sigiliul trusei.In pofida disp.art.88 alin.2 din OUG nr.195/2002, inculpatului C.I. i-au fost recoltate la Serviciul de Ambulanta Tulcea probe biologice fara a se folosi trusa standard de catre medicul V.D., care a efectuat recoltarea, asa cum rezulta din procesul verbal de recoltare tipizat cu o seringa de unica folosinta si într-un flacon curat.Se constata asadar ca, la nivelul acestei institutii, nu exista trusa standard de prelevare a probelor biologice.Prin prisma normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice, norme aprobate prin ordinul nr.376 din 10.04.2006 al Ministerului Sanatatii publicat în Monitorul Oficial al României nr.363 din 26.04.2006, mijlocul de proba pe care instantele il retin ca fiind fundamental în vederea condamnarii inculpatului (constatarile tehnico-stiintifice, expertiza medico-legala) este unul obtinut în mod nelegal în sensul art.64 alin.2 cod pr.penala, cu consecinta imposibilitatii utilizarii sale în procesul penal.
Potrivit art.6 alin.1 lit.c din Norme prelevarea sângelui se face cu seringi de unica folosinta pâna la înlocuirea acestei metode cu trusa standard de prelevare special destinata acestui scop”.Componenta acestei truse standard este prevazuta în anexa nr.5 la Normele Metodologice, iar potrivit art.30 utilizarea trusei standard de prelevare a carei componenta este prevazuta în anexa nr.5, înlocuieste metoda clasica în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestora”. Asadar, organului de urmarire penala îi revenea obligatia respectarii tuturor dispozitiilor legale care reglementeaza metodologia probelor sanguine conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.376/2006 a caror încalcare este sanctionata cu disp., art.64 alin.2 cod pr.penala. În aceste conditii, prelevarea probelor de sânge se va considera ca aceste mijloace de proba au fost obtinute în mod nelegal, neputând fi utilizate în procesul penal.Analizând si cea de-a doua critica putem, observa ca prin dispozitia Inspectorului General al Politiei Române nr.50 din 28.08.2008 pentru punerea în aplicare a prev. art.77 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 aprobata prin H.G.nr.1391/2006, publicata în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.876 din 26.10.2006 se desemneaza ca politisti rutieri si agentii de politie prevazuti în anexele 1-45 la prezenta dispozitie.La pozitia 73 se afla agentul sef de politie H.P.E. (agentul care l-a condus pe inculpat la Serviciul de Ambulanta Tulcea pentru recoltarea probelor), iar la pozitia 137 agentul sef de politie S.G. (cel care a administrat probe în cursul urmaririi penale).Se trage concluzia ca cei doi lucratori de politie la data când au efectuat acte de urmarire penala nu aveau atributii legale de constatarea infractiunilor la legea circulatiei.Deci, analizând probele care au stat la baza condamnarii inculpatului recurent, constatam ca organul de urmarire penala care avea obligatia respectarii tuturor dispozitiilor legale care reglementeaza metodologia probelor sanguine, a pastrarii acestora în termen de maxim 3 zile pâna la predarea lor catre institutia specializata pentru a fi analizate, cat si lipsa calitatii de politisti rutieri, sunt sanctionate de disp.art.64 alin.2 cod pr.penala si consideram ca aceste mijloace de proba au fost obtinute în mod nelegal, neputând fi utilizate în procesul penal.
