Prin sentinţa penală 1309/2011 a Judecătoriei Braşov, în baza art. 291 teza a II-a Cod penal cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul G.E. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals.
În baza art. 215 al.1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art.33 lit.a raportat la art.34 lit.b Cod penal s –au contopit pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 1 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a) şi b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) pe durata pedepsei principale.
În baza art. 81 Cod penal a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condiţiile art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 348 Cod procedură penală s-a dispus anularea înscrisurilor false folosite de inculpat la săvârşirea infracţiunilor, respectiv adeverinţa de nr. 465/08.06.2006 aflată la fila 25 d.u.p. şi trei fluturaşi de salariu aflaţi la fila 26 dosar urmărire penală.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa a constatat că SC „K.I.” SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art.191 al.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că în data de 09.06.2006 inculpatul G.E. s-a prezentat la sediul B.R.D. Groupe Societe Generale – Sucursala Braşov, unde, în baza cererii de credit nr. 26180279 a solicitat acordarea unui credit pentru nevoi personale în valoare de 20.000 lei, scop în care a prezentat funcţionarului bancar adeverinţa de salariu nr. 465/08.06.2006, aparent emisa de S.C. „S.T.R” S.R.L. Braşov, care atesta în mod nereal faptul că acesta este angajatul respectivei societăţi, în funcţia de şofer, precum şi trei fluturaşi de salariu pe lunile martie, aprilie şi mai, provenind de la aceeaşi societate, fluturaşi în care se consemna în mod nereal un salariu net pe ultimele trei luni în cuantum de 929,39 lei. Adeverinţa de venit era semnată de administrator L M iar la rubrica director economic de către R Z.
Fără a verifica realitatea menţiunilor cuprinse in înscrisurile prezentate de inculpat, la data de 12.06.2006 s-a încheiat contractul de credit nr. 3061940, pe o durata de 120 de luni pentru suma de 20.000 RON, urmând ca ratele si dobânzile sa fie achitate de inculpat conform graficului de rambursare anexat contractului de credit. Pe parcursul derulării contractului, inculpatul nu si-a respectat obligaţia de a achita ratele si dobânzile aferente la termenele scadente, motiv pentru care banca a procedat la declanşarea executării silite, situaţie in care s-a constatat ca G.E. a utilizat documente contrafăcute, respectiv ştampila unităţii angajatoare, numele directorului S.C. „S.T.R.” S.R.L. Braşov si numărul de telefon al acestei societăţi fiind greşite. Prin adresa nr. 50/20.02.2007, reprezentanţii S.C. „S.T.R.” S.R.L. Braşov au comunicat către B.R.D. faptul ca învinuitul nu a avut niciodată calitatea de angajat al societăţii. Din acest motiv, demersul băncii a rămas fără nici o finalitate, iar prejudiciul nu a putut fi recuperat.
Starea de fapt reţinută de instanţă a fost stabilită prin coroborarea probelor administrate în cauză.
Declaraţia de recunoaştere a inculpatului s –a coroborat cu concluziile raportului de constatare tehnico ştiinţifică nr. 493460/08.04.2010 (fila 47 u.p.) Potrivit acestui raport, scrisul de completare a adeverinţei de venit nr. 465/08.06.2006 nu a fost executat de inculpat însă acesta a executat scrisul de completare a rubricilor angajamentului de plata din 09.06.2006. De asemenea s-a concluzionat că semnăturile de pe angajamentul de plata din 09.06.2006, cererea de credit nr. 26180279/09.06.2006, contractul de credit nr. 3061940/12.06.2006, graficul de rambursare pe numele G.E. si oferta de credit a BRD nr. 26180279/09.06.2006, au fost executate de inculpatul G.E. iar impresiunile de ştampilă depuse pe adeverinţa de salariu nr. 465/08.06.2006 si de pe cei trei fluturaşi de salariu au fost reproduse prin xerografiere.
Procedând la individualizarea pedepselor instanţa a ţinut seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, referitoare la gradul concret de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost săvârşite, urmările produse, precum şi de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, faptul că în prezent acesta are un copil minor în întreţinere, are un loc de muncă stabil de la care a primit o caracterizare pozitivă.
Pe latura civilă a cauzei prima instanţă a constatat că partea vătămată BRD Groupe Societe Generale S.A. – Sucursala Braşov a cedat prin vânzare, în luna decembrie 2010, creanţa pe care o avea către inculpat, către SC „K.I.” SRL.
A mai reţinut prima instanţă că deşi această societate a fost legal citată şi s-a efectuat şi adresă pentru a comunica eventualele pretenţii civile în cauză, aceasta nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov solicitând casarea sentinţei, iar în rejudecare confiscarea sumei de 20.000 lei . În motivare se arată că în cauză erau incidente dispoziţiile art. 118 al. 1 lit. e Cod penal privind confiscarea bunurilor care au fost obţinute prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală şi care nu au fost restituite persoanei vătămate.
Motivele de recurs au fost suplimentate oral faţă de cererea de constituire parte civilă depusă de S.C. „K.I.” SRL, reprezentantul Ministerului Public arătând că în măsura în care se apreciază că această constituire nu este tardivă, solicită obligarea la restituirea sumei de bani de care a beneficiat inculpatul.
Analizând hotărârea atacată prin prisma recursului declarat în cauză, cât şi din oficiu, potrivit disp.art.3856 al. l şi 3 Cod procedură penală, cu privire la toate motivele de nelegalitate şi netemeinicie prevăzute de art.3859 Cod procedură penală, Curtea apreciază că acesta este întemeiat.
În mod greşit a reţinut prima instanţă că în cauză partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Astfel, la filele 8 -9 în dosarul de urmărire penală se află plângerea părţii vătămate BRD Groupe Societe Generale S.A. – Sucursala Braşov la finele căreia se formulează cererea de constituire parte civilă cu suma de 22.522,37 lei.
Fiind citată în calitate de parte civilă, BRD Groupe Societe Generale S.A. – Sucursala Braşov prin înscrisul aflat la fila 25 în dosarul Judecătoriei Braşov a făcut cunoscută vânzarea creanţei către SC „K.I.” SRL.
Prima instanţă a reţinut că deşi această societate a fost legal citată şi s-a efectuat şi adresă pentru a comunica eventualele pretenţii civile în cauză, aceasta nu s-a constituit parte civilă .
Concluzia la care a ajuns instanţa este greşită. Prima instanţă nu a avut în vedere că în cauză BRD Groupe Societe Generale S.A. – Sucursala Braşov s-a constituit parte civilă, iar împrejurarea că în privinţa acestei creanţe a avut loc o transmisiune cu titlu universal, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în recurs mai întâi către S.C. „H.I.” SRL şi apoi către S.C. „S” S.R.L. nu impunea o nouă constituire de parte civilă.
Creanţa a fost transmisă împreună cu toate acţiunile care o însoţesc, astfel că nu se impunea o nouă constituire de parte civilă în persoana fiecărui dobânditor succesiv.
Din acest punct de vedere nu se pune nici problema tardivităţii constituirii de parte civilă prin cererea depusă la termenul la care s-a judecat cererea de recurs, având în vedere, aşa cum s-a arătat, că partea vătămată s-a constituit parte civilă .
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art.38515 pct.2 lit. d Cod procedură penală Curtea va admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov împotriva sentinţei penale nr.1309/2011 pronunţată de Judecătoria Braşov, pe care o va casa sub aspectul laturii civile a cauzei şi va trimite cauza Judecătoriei Braşov pentru soluţionarea laturii civile, urmând a fi menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
În temeiul art. .192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în recurs vor rămâne în sarcina statului.
(Decizia penală nr. 859/R din 1 noiembrie 2011 – redactor O B)
