În cazul când, în timpul duratei unei infracţiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracţională s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început şi a durat o


Trib. Bistriţa-Năsăud, s. pen., dec. nr. 55/A/1 iunie 2010

Prin sentinţa penală nr. 91 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul penal nr. 2199/190/2008 s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul AI, din infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994, modificată de Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal şi art. 13 Cod penal (preluată de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005), în infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994.

În consecinţă, a fost condamnat inculpatul AI, pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994, modificată de Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal şi art. 13 Cod penal (preluată de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005), cu reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. a (inculpatul nu avea antecedente penale) şi b (reparat integral paguba pricinuită) Cod penal şi făcând astfel aplicarea dispoziţiilor art. 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dis.art. 71 rap. la art. 64 lit. a Teza II-a, lit. b şi lit. c Cod penal.

În conformitate cu dispoziţiile art. 81 şi 82 Cod penal,s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată inculpatului şi implicit a pedepselor accesorii conform art. 71 aliniat 5 Cod penal, stabilindu-se un termen de încercare de 3 ani şi 3 luni.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiile art. 83 Cod penal.

S-a dispus comunicarea către ONRC a unei copii după dispozitivul hotărârii judecătoreşti, la data rămânerii definitive şi înscrierea hotărârii de condamnare în cazierul fiscal.

S-a constatat că fiind reparată integral, prin plată, paguba pricinuită părţii civile Statul Român, prin ANAF Bucureşti, reprezentată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud.

Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această sentinţă penală, instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:

Din anul 2003, inculpatul AI, are calitatea de administrator şi reprezentant cu puteri depline, al SC PT SRL Bistriţa, actualmente SC LA SA Bistriţa, care are ca principal obiect de activitate comerţul cu autovehicule.

În aceste calităţi, mai sus menţionate inculpatul AI, în perioada februarie 2003-decembrie 2004, a comercializat pe bază de facturi fiscale, mai multe autoturisme către persoane fizice, în condiţiile în care în facturile fiscale întocmite, s-au înscris preţuri de vânzare, sub preţurile reale încasate personal de către acesta de la cumpărători, sustrăgându-se prin aceasta de la plata de impozit pe şi TVA către bugetul de stat, după cum urmează:

1. La data de 27.02.2003, martorul PLC a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Audi 100, an de fabricaţie 1988, cu serie şasiu …, pentru care i-a achitat inculpatului suma de 129.500.000 lei ROL, echivalentul sumei de 3.500 euro la un curs de 37.000 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.5563503/27.02.2003, cu suma de 18.000.000 lei ROL, astfel pentru diferenţa de 111.500.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

2. La data de 10.04.2003, martorul PLC a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Audi 80, an de fabricaţie 1986, cu serie şasiu … pentru care i-a achitat inculpatului suma de 83.600.000 lei ROL echivalentul sumei de 2.200 euro la un curs de 38.000 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.5563509/10.04.2003, cu suma de 16.500.000 lei ROL, astfel pentru diferenţa de 67.100.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

3. La data de 27.10.2003, martorul PLC a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Wolkswagen Passat, an de fabricaţie 1986, cu serie şasiu …, pentru care i-a achitat inculpatului suma de 87.604.000 lei ROL echivalentul sumei de 2.200 euro la un curs de 39.820 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6299555/27.10.2003, cu suma de 19.500.000 lei ROL, astfel pentru diferenţa de 68.104.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

4. La data de 03.04.2003, martorul NV a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Audi 100 CC, an de fabricaţie 1990, cu serie şasiu …, pentru care i-a achitat inculpatului suma de 200.000.000 lei ROL echivalentul sumei de 5.000 euro la un curs de 40.000 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.5563505/03.04.2003, cu suma de 18.000.000 lei ROL, astfel pentru diferenţa de 182.000.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

5. La data de 07.04.2003, martorul BD a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Audi 80, an de fabricaţie 1986, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 152.000.000 lei ROL, echivalentul sumei de 4.000 euro la un curs de 38.000 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.5563507/07.04.2003, cu suma de 18.700.000 lei ROL, astfel pentru diferenţa de 133.300.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

6. La data de 19.05.2003, martorul NMG a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Wolkswagen Transporter, an de fabricaţie 1989, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 111.600.000 lei ROL echivalentul sumei de 3.000 euro. Pentru vânzarea autoturismului I-a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.5563515/19.05.2003, cu suma de 13.800.000 lei ROL, astfel pentru diferenţa de 97.800.000 lei ROL încasată, nu i-a fost întocmit nici un document.

7. La data de 23.07.2003 martorul RC a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Wolkswagen Passat, an de fabricaţie 1987, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 61.500.000 lei ROL echivalentul sumei de 1.500 euro la un cursul de 41.000 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.5563532/23.07.2003, cu suma de 15.200.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 46.300.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

8. La data de 15.08.2003, martorul AV împreună cu martorul PLC, s-a deplasat la SC PT SRL, de unde a achiziţionat un autoturism marca Audi 100, an de fabricaţie 1990, cu serie şasiu …., la preţul de 3.500 euro, la un curs de 38.525 lei ROL/1 euro. În concret fiind achitată suma de 134.837.500 lei ROL, care a fost dată inculpatului de către martorul PLC. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită pe numele cumpărătorului, factura fiscală seria BN ACA nr.5563534/15.08.2003, cu suma de 22.000.000 lei ROL, astfel pentru diferenţa de 112.837.500 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

9. La data de 10.09.2003, martorul SN a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Wolkswagen Passat, fără motor, an de fabricaţie 1988, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 1.250 euro, echivalentul sumei de 46.200.000 lei ROL la un curs de 37.296 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.5563541/01.09.2003, cu suma de 12.800.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 33.400.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

10. La data de 19.09.2003, martorul BD a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Audi 80, an de fabricaţie 1986, cu serie şasiu ….., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 2.200 euro, la cursul de 37.304 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului afost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr. 5563544/19.09.2003, cu suma de 12.500.000 lei ROL, astfel pentru diferenţa de 72.899.600 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

11. La data de 22.09.2003, martorul BG a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Ford Escort, an de fabricaţie 1990, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 72.200.000 lei ROL. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.5563545/22.09.2003 cu suma de 14.500.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 57.700.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

12. La data de 15.10.2003, martorul BD a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Wolkswagen Golf II, an de fabricaţie 1990, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 90.000.000 lei ROL echivalentul sumei de 2.200 euro la un curs de paritate de 40.900 lei/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6299552/15.10.2003, cu suma de 17.800.000 lei ROL astfel că pentru diferenţa de 72.200.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

13. La data de 03.11.2003, martorul BCI a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Opel Kadett, an de fabricaţie 1990, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 60.000.000 lei ROL, constând în suma de 1.600 euro achitaţi în numerar, la cursul de 39.405 lei ROL/1 euro, şi respectiv i-a predat autoturismul său vechi, aceeaşi marcă şi model, pentru suma de 100 euro. A fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6299557/03.11.2003, cu suma de 13.200.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 46.800.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

14. La data de 13.11.2003, martorul MI a achiziţionat de la SC PT SRL, un motor pentru un autoturism Opel Ascona, seria 14166826, pentru care i-a achitat inculpatului suma de 250 euro la cursul de 39.967lei ROL/1 euro, respectiv suma de 9.991.750 lei Rol. Pentru vânzarea motorului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6299560/13.11.2003, cu suma de 2.300.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 7.691.750 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

15. La data de 21.02.2004, martorul AG a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Audi 80, cu motor defect, an de fabricaţie 1986, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 1.975 euro echivalentul sumei de 79.926.275 lei ROL la un curs de 40.469 lei ROL/1 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6299576/21.02.2004 cu suma de 15.900.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 64.026.275 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

16. La data de 24.11.2003, inculpatul AI a vândut către un cumpărător autoturismul marca Ford Sierra, an de fabricaţie 1991, cu serie şasiu …., cu suma de aproximativ 80.000.000 lei ROL echivalentul sumei de 2.000 euro(preţ de vânzare afişat pe autoturism). Pentru aceasta, martora INF, director economic al SC PT SRL, a întocmit pe numele său, factura fiscală de vânzare seria BN ACA nr.6299562/24.11.2003, în care la rubrica privind preţul autoturismului a înscris suma de 17.300.000 lei ROL. Ulterior, martora IN a încheiat şi un contract de vânzare cumpărare cu cumpărătorul autoturismului, care a achitat către inculpat preţul de vânzare menţionat. Astfel diferenţa dintre suma încasată de inculpat şi suma înscrisă în factura seria BN ACA nr.6299562/24.11.2003, este de aproximativ 62.700.000 lei ROL, sumă pentru care nu a fost întocmit niciun document.

17. La data de 31.03.2004, inculpatul AI a vândut către un alt cumpărător, autoturismul marca Ford Ka, an de fabricaţie 2001, cu serie şasiu …., cu suma de 160.000.000 lei ROL. Pentru aceasta, aceiaşi martoră INF, director economic al SC PT SRL, a întocmit de asemenea, pe numele său, factura fiscală seria BN ACA nr.6299586/31.03.2004, în care la rubrica privind preţul autoturismului a înscris suma de 47.350.000 lei ROL. Ulterior, a fost încheiat în aceleaşi condiţii şi un contract de vânzare cumpărare cu cumpărătorul autoturismului, care a achitat către inculpat, preţul de vânzare arătat. Astfel, diferenţa dintre suma încasată de inculpatul din vânzarea autoturismului şi suma înscrisă în factura seria BN ACA nr.6299586/31.03.2004, este de 112.650.000 lei ROL, sumă pentru care nu a fost întocmit nici un document.

18. La data de 25.03.2004, NI a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca VW Passat, an de fabricaţie 1986, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 50.000.000 lei ROL. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6299584/25.03.2004, cu suma de 12.500.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 37.500.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

19. La data de 10.05.2004, martorul RA a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Ford Fiesta, an de fabricaţie 2000, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 150.000.000 lei ROL, sumă formată din numerar şi diferenţa un autoturism la marca Opel Kadett, evaluat la suma de 1.000 euro. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6299598/10.05.2004, cu suma de 93.350.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 56.650.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

20. La data de 29.07.2004, martorul LDD a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Audi 80, an de fabricaţie 1986, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 2.000 euro în numerar şi diferenţa un autoturism marca Audi 80, evaluat la 2.000 euro (precizată ulterior la suma de 300-400 euro), astfel preţul fiind de 153.272.000 lei ROL. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6150565/29.07.2004, cu suma de 23.919.000 lei ROL. Având în vedere cursul valutar al BNR de la data tranzacţiei de 41.124 lei ROL, rezultă că fără a fi luat în calcul şi autoturismul predat la schimb de către martor, suma de 2.000 euro achitaţi este echivalentul în lei a 82.248.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 58.329.000lei ROL încasată de inculpat, nu a fost întocmit nici un document.

21. La data de 14.10.2004, martora GR a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca Ford Fiesta, an de fabricaţie 2000, cu serie şasiu …., pentru care i-a achitat inculpatului suma de 225.500.000 lei ROL. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6150558/14.10.2004, cu suma de 148.750.000 lei ROL, astfel că pentru diferenţa de 76.250.000 lei ROL încasată, nu a fost întocmit nici un document.

22. La data de 08.12.2004, martorul MA a achiziţionat de la SC PT SRL, un autoturism marca VW Lupo, an de fabricaţie 2001, cu serie şasiu …., la un preţ stabilit de 200.000.000 lei ROL. Pentru plata acestui preţ martorul i-a achitat inculpatului suma de 2.000 euro în numerar şi diferenţa un autoturism la schimb marca Opel Vectra accidentat, evaluat la 110.750.000 lei ROL. Pentru vânzarea autoturismului a fost întocmită factura fiscală seria BN ACA nr.6150567/08.12.2004, cu suma de 89.250.000 lei, ROL, echivalentul sumei de 2000 euro achitaţi în numerar către inculpat, iar pentru contravaloarea autoturismului Opel Vectra, de 110.750.000 lei ROL predat în schimbul diferenţei până la concurenţa preţului de vânzare stabilit la 200.000.000 lei ROL, nu a fost emis nici un document.

23. În luna noiembrie 2004, martorul SV a cumpărat de la SC PT SRL, un autoturism marca Ford Fiesta, an de fabricaţie 2001, cu serie şasiu …. Pentru vânzarea acestuia a fost întocmită pe numele soţiei cumpărătorului, martora SD, factura fiscală seria BN ACA nr.6150563/12.11.2004, cu suma de 101.150.000 lei ROL

24. În aceiaşi perioadă, acelaşi martor SV a achiziţionat de la SC PT SRL, şi un autoturism marca VW Lupo, an de fabricaţie 2001, cu serie şasiu … Pentru vânzarea acestuia a fost întocmită pe numele martorului SV, factura fiscală seria BN ACA nr. 6150563/12.11.2004, cu suma de 85.680.000 lei ROL.

Pentru ambele autoturisme achiziţionate, SV i-a achitat inculpatului suma de 11.500 euro respectiv suma de 473.570.000 lei ROL la un curs de 41.180 lei ROL/1 Euro, astfel că pentru diferenţa încasată de 286.740.000 lei ROL, nu a fost întocmit nici un document.

Partea vătămată DGFP BN s-a constituit parte civilă cu suma de 29.215 lei RON (în care se includ toate sumele menţionate).

Raportat la starea de fapt reţinută, instanţa de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul AI, din infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994, modificată de Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal şi art. 13 Cod penal (preluată de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005), în infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994.

La adoptarea acestei soluţii, instanţa de fond a avut în vedere violarea repetată a aceleiaşi dispoziţii a legii penale, săvârşită în condiţiile textului de către inculpat, acţiunile similare ale acestuia fiind comise astfel în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice. Pe cale de consecinţă întrucât suntem în prezenţa unei infracţiuni continuate, pe parcursul comiterii acesteia trebuie să distingem trei momente esenţiale. Un moment iniţial ce coincide cu producerea efectului aferent primei acţiuni când se poate vorbi de o consumare a infracţiuni simple, nu însă şi a infracţiunii continuate. Un al doilea moment, când acţiunea se repetă (având însă la temelie aceiaşi hotărâre infracţională) şi când infracţiunea continuată ia de fapt fiinţă, conturându-se ca entitate juridică specifică. Şi un al treilea moment, în care activitatea infracţională, prelungită în timp şi compusă din două sau mai multe acte ia sfârşit, fiind astfel epuizată.

Prin urmare, dat fiind etapele infracţiunii continuate mai sus descrise şi apreciind că aplicarea legii penale în timp este cea în vigoare în momentul epuizării (tot în funcţie de acest moment se stabileşte incidenţa uni act de clemenţă şi tot de la acest moment curge termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunii continuate), instanţa de fond a apreciat că în speţă este incident art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994, modificată de Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal şi art. 13 Cod penal (preluată de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005).

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a avut în vedere perioada pe parcursul căreia inculpatul a comis acţiunile repetate de evaziune fiscală (începute în februarie 2003 şi epuizate în decembrie 2004) şi faptul că Legea nr. 161/2003 a fost publicată în Monitorul Oficial al României partea a I-a nr. 279 din 21 aprilie 2003.

Prin urmare, în opinia instanţei, fapta inculpatului AI, care în calitate de administrator al SC PT SRL, în perioada februarie 2003 – decembrie 2004 s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale, cauzând bugetului de stat un prejudiciu de 27.804 lei, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994, modificată de Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal şi art. 13 Cod penal (preluată de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005).

Instanţa de fond a apreciat că în cauză este incident principiul legii penale mai favorabile, prescris de art. 13 Cod penal, dat fiind apariţia Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (publicată în Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005), ulterior epuizării activităţii infracţionale desfăşurată de inculpat (decembrie 2004).

Totodată, raportat la textul de lege mai sus menţionat, reţinând în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. a (inculpatul nu avea antecedente penale) şi b (a reparat integral paguba pricinuită) Cod penal şi făcând astfel aplicarea dispoziţiilor art. 76 lit. d Cod penal, instanţa l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare, făcând totodată aplicarea dispoziţiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a Teza II-a, lit. b şi lit. c Cod penal.

La reţinerea stării de vinovăţie, instanţa de fond a avut în vedere conţinutul declaraţiilor date de martorii audiaţi pe parcursul procesului penal. Aceşti martori sunt de fapt partenerii contractuali ai inculpatului (cei care au cumpărat maşini de la firma inculpatului) şi care în cursul urmăririi penale au arătat în amănunt suma reală de bani achitată cu titlu de preţ. Sigur, trecerea timpului a înlăturat pentru o parte din ei posibilitatea de a da detalii şi în faţa instanţei cu privire la adevăratele clauze contractuale şi în special referitor la preţul real achitat şi suma de fapt consemnată în cuprinsul înscrisului, dar merită menţionat că audiaţi fiind aceştia au confirmat cumpărarea autoturismelor şi au precizat că îşi menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale.

La individualizarea pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere circumstanţele concrete de comitere a faptei, gradul de pericol social al acesteia, modul de acţiune şi perioada de timp în care s-a acţionat, întinderea prejudiciului cauzat, precum şi faptul că paguba a fost reparată, iar în momentul comiterii infracţiunii, inculpatul nu avea antecedente penale.

Văzând întrunite condiţiile prev. de art. 81 Cod penal şi apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate, făcându-se totodată aplicarea art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului AI şi implicit a pedepselor accesorii, stabilindu-se un termen de încercare de 3 ani şi 3 luni.

Totodată, s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 din Codul penal.

Conform art. 14 şi art. 346 Cod procedură penală, instanţa de fond a constatat că fiind reparată integral, prin plată, paguba pricinuită părţii civile Statul Român, prin ANAF Bucureşti, reprezentată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud.

Împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul şi partea civilă Statul Român prin ANAF Bucureşti, reprezentat de D. G. F. P. Bistriţa-Năsăud.

La termenul din 18 aprilie 2010 partea civilă a depus o cerere de retragere a apelului declarat în cauză, cu motivarea că sumele care reprezentau prejudiciul cauzat de inculpat au fost recuperate integral.

Tribunalul, analizând sentinţa atacată prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului în care aceasta s-a pronunţat, a motivelor de apel formulate în cauză, precum şi potrivit disp. art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt şi de drept, a apreciat ca întemeiat apelul declarat de inculpat, în măsura şi pentru considerentele care se vor arăta în continuare :

În ce priveşte susţinerea din motivele de apel formulate de către inculpat, prin apărătorul său, referitoare la schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994 în infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994, în temeiul disp. art. 13 Cod penal(aplicarea legii penale mai favorabile), aceasta nu poate fi primită, deoarece infracţiunea săvârşită de inculpat este una continuată (art. 41 al. 2 Cod penal), începută în februarie 2003 şi epuizată în decembrie 2004, impunându-se a se avea în vedere dispoziţiile legale în vigoare când activitatea infracţională s-a încheiat (momentul consumării infracţiunii este acela al epuizării materiale şi nu cel al săvârşirii primului act de evaziune, cum s-a susţinut).

În cazul când, în timpul duratei unei infracţiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracţională s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început şi a durat o perioadă de timp.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994, modificată ulterior, faptă comisă în formă continuată, în perioada februarie 2003 – decembrie 2004, la data soluţionării cauzei( 26 ianuarie 2010) fiind în vigoare disp. art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005( dispoziţii care au preluat prevederile art. 11 lit. b din vechea reglementare, abrogată la apariţia Legii nr. 241/2005).

Sub acest aspect este de principiu că o lege penală abrogată( disp. art. 13 din Legea nr. 87/94, invocate de apelant s-au abrogat la 29 august 2003), în cazul în care fapta prevăzută ca infracţiune continuă să fie încriminată într-un alt text de lege, nu poate ultraactiva decât dacă conţine dispoziţii mai favorabile, regulă de bază a tragerii la răspundere penală în sistemul juridic român.

Doctrina şi jurisprudenţa au opinat că în alegerea legii penale mai favorabile instanţele judecătoreşti sunt obligate să ţină seama de toate consecinţele pe care le atrage încadrarea juridică într-o lege sau alta, respectiv condiţiile de incriminare (conţinut, tratamentul sancţionator, felul pedepselor, limitele acestora, alte sancţiuni penale), de urmărire şi judecată, voinţa legislativă producându-şi efectele indiferent de conduita procesuală a inculpatului, subiectul infracţiunii deduse judecăţii.

Aprecierea primei instanţe că Legea nr. 87/94, abrogată în totalitate la data pronunţării sentinţei, nu mai poate fi aplicată, deoarece actul normativ în vigoare, Legea nr. 241/2005, este mai favorabil în ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală dedusă judecăţii, este pe deplin justificată.

Analiza comparativă a celor două reglementări penale confirmă concluzia că incriminarea actelor materiale din art. 11 alin. 1 lit. b din Legea nr. 87/94 au fost preluate integral de disp. art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, infracţiunea de evaziune fiscală fiind sancţionată cu aceleaşi pedepse şi limite legale, respectiv închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi. Pe de altă parte, spre deosebire de legea abrogată noul act normativ instituie pentru prima dată în dreptul penal român o serie de cauze de nepedepsire şi cauze de reducere a pedepselor, în raport de acoperirea prejudiciului cauzat, până la primul termen de judecată, iar cuantumul acestuia poate conduce în final la schimbarea regimului sancţionator în amendă sau la aplicarea unei sancţiuni administrative, care se înregistrează în cazierul judiciar.

Cum atari reguli privind judecata sunt de strictă interpretare, chiar dacă în speţă nu au primit eficienţă, pe considerentul că inculpatul nu a acoperit prejudiciul cauzat până la primul termen de judecată, ci ulterior, pe parcursul soluţionării cauzei în primă instanţă, o atare conduită procesuală nu poate înlătura caracterul mai favorabil al Legii nr. 241/2005, comparativ cu Legea nr. 87/94 şi în final încadrarea juridică a faptei potrivit prevederilor art. 9 alin. 1 lit.b.

Nu poate fi primită nici susţinerea că, în speţă, este incidentă cauza de nepedepsire prev. de art. 10 alin. 1 teza a treia din Legea nr. 241/2005, deoarece achitarea prejudiciului produs în cauză de către inculpat nu s-a făcut în cursul judecăţii, până la primul termen de judecată, astfel cum prevede textul de lege.

Tribunalul a reţinut totodată că nu se poate aprecia că faptele comise de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, astfel cum s-a susţinut prin motivele de apel formulate în cauză, raportat la activitatea infracţională concretă desfăşurată de inculpat, urmările acesteia, perseverenţa inculpatului în săvârşirea unor fapte de natura celor deduse judecăţii, atitudinea acestuia cu privire la faptele sale( atât pe parcursul urmăririi penale, când a refuzat constant să dea declaraţii, cât şi în instanţă, când a negat săvârşirea faptelor, susţinând că, în perioada respectivă se afla în Germania, fără să facă vreo dovadă în acest sens), în mod întemeiat instanţa de fond reţinând existenţa faptei şi a vinovăţiei inculpatului în săvârşirea acesteia, în baza întregii probaţiuni administrate în cauză. La aprecierea faptului că nu sunt incidente disp. art. 18 ind. 1 Cod penal, s-au avut, aşadar, în vedere tocmai criteriile de stabilire în concret a gradului de pericol social al unei infracţiuni, respectiv cele prevăzute de alineatul 2 al art. 18/1 Cod penal.

Având în vedere însă împrejurarea că inculpatul a achitat integral prejudiciul ce i s-a reţinut în sarcină, pe parcursul cercetării judecătoreşti, cuantumul prejudiciului, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta comisă, împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, s-a apreciat că o pedeapsă de 6 luni închisoare este suficientă pentru reeducarea acestuia, sens în care s-a dispus, menţinându-se dispoziţia de suspendare condiţionată a pedepsei aplicate.

Astfel, s-a admis, în temeiul disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, apelul inculpatului, s-a desfiinţat în latura penală, sentinţa atacată şi rejudecând, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii ce i s-a reţinut în sarcină, dispunându-se suspendarea condiţionată a pedepsei aplicate pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni, potrivit disp. art. 82 Cod penal. S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

În temeiul disp. art. 369 Cod procedură penală s-a luat act de retragerea apelului declarat de partea civilă, dispunându-se, în temeiul disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligarea acestei apelante la plata cheltuielilor judiciare în apel în favoarea statului în cuantum de 30 lei.