– Cod penal: art. 81 alin. 1 lit. b), art. 83 alin. 1.
în cazul revocării suspendării condiţionate a executării unei pedepse mai mică sau egală cu 6 luni închisoare, urmare a săvârşirii infracţiunii pendinte în interiorul termenului de încercare stabilit prin hotărârea anterioară, nu se poate dispune din nou suspendarea condiţionată a pedepsei astfel rezultate, prevederile art. 83 alin. 1 C. pen. impunând executarea ei în regim privativ de libertate.
(Curtea de Apel Suceava – Secţia penală, decizia nr. 168 din 29 aprilie 2009)
Prin sentinţa penală nr. 284 din data de 15 decembrie 2008, pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei, în baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu aplic. art. 74, art. 76 lit. d) C. pen., inculpatul N.V. a fost condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare.
în baza C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1453 din 24 octombrie 2008 a Judecătoriei Cluj Napoca, pronunţată în dosarul nr. 21128/211/2006, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 luni închisoare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut în esenţă că, la data de 14/15 iulie 2008, inculpatul N.V. a fost surprins de organele de poliţie conducând autoturismul proprietatea numitului A.G.R., pe DJ 17 B în comuna Dorna Arini, sub influenţa băuturilor alcoolice, respectiv cu o alcoolemie de 1,95 la mie, după care acesta a pierdut controlul autoturismului.
Constatând că inculpatul a mai suferit o condamnare anterioară la pedeapsa închisorii, a cărei a fost suspendată condiţionat, iar în interiorul termenului
de încercare acesta a săvârşit prezenta faptă, prima instanţă a dispus, în temeiul C. pen., revocarea suspendării ei condiţionate şi a adiţionat-o la pedeapsa aplicată prin sentinţa apelată, inculpatul urmând să execute în final 8 luni închisoare în regim de penitenciar.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel inculpatul. în motivarea apelului, inculpatul a solicitat în principal desfiinţarea în totalitate a sentinţei instanţei de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor imperative prev. de art. 355, 356 şi 357 C. pr. pen., fiind lovită de nulitate, conform art. 197 C. pr. pen.
în subsidiar, a solicitat coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, efect al reţinerii circumstanţelor reale şi personale.
Prin decizia penală nr. 79 din 9 martie 2009 pronunţată de Tribunalul Suceava, s-a admis apelul declarat de inculpat, s-a desfiinţat în parte sentinţa penală mai sus-menţionată şi, în rejudecare:
în temeiul art. 71 alin. 1 şi 2 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie (în loc de art. 64 lit. a) şi b) teza a ll-a rap. la art. 71 C. pen.).
Pentru a decide astfel, s-a arătat că în ce priveşte pedeapsa aplicată, aceasta a fost just şi proporţional individualizată, potrivit disp. C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), nejustificându-se reducerea ei.
Cât priveşte aplicarea disp. C. pen., Tribunalul a reţinut că a fost în mod corect dispusă, prezenta infracţiune fiind comisă în interiorul termenului de încercare stabilit prin sentinţa penală nr. 1453/2006 a Judecătoriei Cluj-Napoca, inculpatul urmând să execute în final 8 luni închisoare.
Dată fiind însă jurisprudenţa C.E.D.O. în materie şi natura faptei comise de către inculpat, în mod greşit s-a interzis acestuia, ca pedeapsă accesorie, dreptul prev. de art. 64 alin. 1 teza I C. pen.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. în motivarea recursului, inculpatul a arătat că se impune casarea ambelor hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, nefiind reţinute argumentele de fapt şi de drept ce au stat la baza soluţiei pronunţate şi nici probele pe care ea se întemeiază.
în subsidiar, a solicitat aplicarea disp. C. pen., suspendând condiţionat pedeapsa aplicată, în condiţiile în care pedeapsa anterior aplicată nu a depăşit 6 luni închisoare, fiind astfel îndeplinite cerinţele acestui text de lege.
Prin decizia penală nr. 168 din data de 29 aprilie 2009 a Curţii de Apel Suceava, s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.V.
Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au reţinut corect situaţia de fapt şi încadrarea juridică a faptei comise de către inculpat, dând o justă interpretare a probatoriului administrat în cauză, acesta din urmă pe larg expus de către Tribunal în considerentele deciziei atacate.
Astfel cum rezultă din fişa de a inculpatului, acesta a fost condamnat anterior, prin sentinţa penală nr. 1453 din 24 octombrie 2006 a Judecătoriei Cluj-Napoca, la o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu aplicarea C. pen.
Cum noua infracţiune a fost comisă în interiorul termenului de încercare acolo stabilit, aplicarea art. 83 alin. 1 C. pen. era obligatorie.
Chiar dacă pedeapsa aplicată pentru infracţiunea a cărei suspendare condiţionată a executării a fost revocată nu depăşeşte 6 luni închisoare, executarea ei în regim
privativ de libertate şi alături de pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune comisă este obligatorie, potrivit disp. art. 83 alin. 1 C. pen.
Singura excepţie prevăzută de lege de la executarea pedepsei astfel aplicată în regim privativ de libertate este reglementată de disp. alin. 3 al aceluiaşi articol, textul impunând însă ca noua infracţiune să fie comisă din culpă, cerinţă neîndeplinită în speţă.
Aşa fiind, în mod corect au dispus instanţele de fond şi de apel ca pedeapsa aplicată inculpatului să fie executată în regim privativ de libertate.
