– Codul de procedură penală: art. 14
– Codul civil: art. 998
în soluţionarea laturii civile din procesul penal, nu se aplică dispoziţiile Codului familiei, pentru că despăgubirile civile se acordă în raport de prejudiciul efectiv suferit de către partea vătămată/parte civilă, conform art. 998 C. civ.
(Decizia penală nr. 747/R din 17 noiembrie 2010)
Prin sentinţa penală nr. 726 din 23 decembrie 2009, pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, inculpatul C.V. a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen., în condiţiile C. pen.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC V. SRL Mediaş şi cu asigurătorul de răspundere civilă SC B.T. Asigurări Transilvania SA, cu sediul în municipiul Cluj Napoca, şi la suma de 500 lei lunar prestaţie periodică către părţile civile M.V., Z.V.C, M.I.C, M.A.A., M.G.S.
Spre a hotărî astfel, în fapt, prima instanţă a retinut:
La data de 28 decembrie 2006, în jurul orei 076°, victima M.l. se întorcea, mergând pe bicicletă, de la locul său de muncă – SC V. SA Mediaş – spre localitatea de domiciliu – comuna Dârlos, judeţul Sibiu, circulând pe D.N.142 A, pe partea dreaptă a carosabilului.
Pe aceeaşi şosea, dar din sens invers, respectiv dinspre comuna Dârlos spre municipiul Mediaş, circula autoutilitara condusă de inculpatul C V. – şofer la SC V. SRL Mediaş; în momentul în care mal avea de parcurs 600 m. până la intersecţia cu drumul comunal 17, către comuna P. (în apropierea drumului de acces către uzina de apă a SC G. SA Mediaş) autoutilitara (condusă cu o viteză de circa 90 km/h) a trecut pe contrasens circulând, astfel, pe un anumit segment de drum, acroşând cu colţul stânga faţă pe victima M.I., care, aşa cum s-a precizat, se deplasa regulamentar din sens invers, mergând pe bicicletă, pe partea dreaptă a carosabilului, în sensul direcţiei sale de mers.
Urmare a impactului, partea vătămată a fost proiectată pe suprafaţa carosabilului, decedând imediat.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanţă a reţinut că de pe urma victimei au rămas ca moştenitori M.l. – soţie supravieţuitoare, precum şi 5 copil – Z.V.C., M.I.C., M.O.A., M.G.S. şi M.V.D. cărora li s-a cauzat un prejudiciu moral estimat la suma de 80.000 lei.
Tot astfel, aceloraşi părţi civile li s-a cauzat şi un prejudiciu material de 6.500 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare efectuate cu victima şi cheltuieli de transport.
în fine, s-a reţinut că părţilor civile le-a fost cauzat şi un prejudiciu material constând în sumele de care nu mai beneficiază lunar din cauza decesului între-ţinătorului lor – victima M.I., stabilit la suma de 500 lei lunar (diferenţa dintre suma de 750 lei lunar pe care victima o obţinea lunar de la iocul de muncă şi o afecta întreţinerii familiei şi cea de 250 lei lunar, pe care o primesc în prezent drept de urmaşi).
Temeiul obligării l-a constituit dispoziţiile art. 14 C. pr. pen. şi art. 998 C. civ., iar în ceea ce priveşte obligarea şi a părţii responsabile civilmente şi asigurătorului de răspundere civilă, dispoziţiile art. 1000 alin. (3) C. civ. şi ale art. 41, 44 şl 49 din Legea nr. 136/1995.
în termen legal sentinţa a fost apelată de inculpatul C.V., de către părţile civile M.V.C., M.G.S. M.V.D., M.I.C., Z.V.C. şi M.I.A., de partea responsabilă civilmente SC V. SRL Mediaş şi de asigurătorul de răspundere civilă SC G A. SA Cluj Napoca.
Astfel, constatându-se că apelurile formulate sunt întemeiate, acestea au fost admise prin decizia penală nr. 105/A din 26 mai 2010, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, sub aspect penal înlăturându-se aplicarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen., iar sub aspect civil reducându-se de la 500 lei lunar la 125 lei lunar prestaţia periodică stabilită în favoarea soţiei supravieţuitoare şl copiilor victimei. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei,
împotriva deciziei au formulat recurs şi părţile civile M.V., M.I.C., Z.V.C., M.O.A., M.V.D., M.G.S.
Părţile civile au criticat decizia sub aspectul greşitei reduceri a cuantumului prestaţiei periodice de la 500 lei la 125 lei lunar, precizând că suma cu care contribuia victima la întreţinerea lor este cea de 500 lei, stabilită de către prima instanţă.
Curtea de Apel Piteşti, prin decizia penală nr. 747/R din 17 noiembrie 2010, a admis recursurile părţilor civile, a casat în parte decizia recurată, în sensul că a
înlăturat dispoziţia referitoare la reducerea la 125 lei lunar a despăgubirilor periodice acordate părţilor civile.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut următoarele, cu referire la recursurile formulate de părţile civile:
Părţile civile au criticat decizia sub aspectul greşitei diminuări a prestaţiei periodice de la suma de 500 lei la 125 lei lunar, susţinând că aceasta s-a făcut cu nesocotirea probelor administrate în cauză.
Recursul părţilor civile este fondat şi va fi admis ca atare, constatându-se că în mod nelegal instanţa de apel a diminuat prestaţia periodică, pe considerentul că, potrivit Codului familiei, suma pe care ar fi datorat-o victima soţiei supravieţuitoare, precum şi celor 5 copii era mult mal mică decât cea de 500 lei stabilită de prima instanţă, motiv pentru care a diminuat-o la 125 lei lunar.
Susţinerea instanţei de apel, care face referire la dispoziţiile Codului familiei, este nelegală, întrucât încalcă dispoziţiile prevăzute de art. 14 şi urm. C. pr. pen., precum şi art. 998 C. civ.
Potrivit normelor care reglementează răspunderea civilă pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin Infracţiune, sumele acordate părţii vătămate/parte civilă trebuie să reprezinte o justă şi integrală dezdăunare a acesteia. Este motivul pentru care în soluţionarea laturii civile din procesul penal nu se aplică dispoziţiile Codului familiei, ci despăgubirile se acordă în raport de prejudiciul efectiv suferit de către partea vătămată/partea civilă.
Sub acest aspect, s-a făcut dovada că întregul salariu de 750 lei lunar, pe care victima îl încasa de la locul de muncă – SC V. SA Mediaş – îl afecta întreţinerii soţiei şi celor 5 copii, astfel că prestaţia periodică trebuia stabilită ca fiind diferenţa între pensia de urmaş de 250 lei şi suma de 750 lei, cât reprezenta suma pe care el o afecta întreţinerii familiei.
Prin urmare, diminuarea la 125 lei a prestaţiei periodice încalcă dispoziţiile legale precltate, pertinente în soluţionarea laturii civile, motiv pentru care se vor admite recursurile părţiior civile, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. pr. pen., se va casa în parte decizia, în sensul înlăturării dispoziţiei referitoare la reducerea de la 500 lei la 125 lei lunara prestaţiei periodice.
