Încălcarea dispoziţiilor art. 171 alin.3 Cod de procedură penală, referitor la asistenţa juridică obligatorie a inculpatului în cursul judecăţii. Nulitate absolută.
Prin sentinţa penală nr. 293/11.11.2009 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. 3869/263/2008, în baza art. 260 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 74 alin.1 lit. a şi c C.pen. şi art. 76 lit. d C.pen. a fost condamnat inculpatul T. N. la 1 (una) lună închisoare.
Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen.
În baza C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de o lună închisoare pe o perioadă de doi ani şi o lună ce reprezintă termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 71 alin.5 C.pr.pen. a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor C.pen.
În baza art. 191 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul T. N. la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva sentinţei a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru, cu motivarea că în mod greşit instanţa de judecată nu a asigurat dreptul la apărare a inculpatului conform art.171 alin.3 C.pr.pen. şi de asemenea, în mod greşit a fost aplicată inculpatului o pedeapsă mică, în raport cu gravitatea concretă a faptei săvârşită de acesta.
Analizând apelul declarat, în raport de motivele de apel invocate şi examinând cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit art.371 alin.2 C.pen., tribunalul a reţinut că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.171 alin.3 C.pr.pen., în cursul judecăţii asistenţa juridică este obligatorie în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
Infracţiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 alin.1 C.pen., infracţiune pentru care inculpatul T. N. a fost judecat de instanţa de fond, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
În aceste condiţii, inculpatului trebuia să i se asigure în cursul cercetării judecătoreşti asistenţă juridică obligatorie, instanţa de fond având obligaţia să-i atragă atenţia că are dreptul să-şi angajeze un apărător ales, iar în caz contrar, să desemneze un apărător din oficiu care să-l asiste, potrivit art.171 alin.4 C.pr.pen.
Verificând însă lucrările dosarului de fond, tribunalul constată că inculpatul T. N. a fost ascultat fără a fi asistat de un apărător ales sau desemnat din oficiu, probatoriul cauzei fiind administrat în aceleaşi condiţii, care echivalează cu lipsa de apărare.
Faptul că judecătorul fondului după ce a luat cauza în pronunţare la termenul din 01.07.2009, a dispus repunerea cauzei pe rol, iar la termenul din data de 11.11.2009, când de altfel a fost pronunţată şi sentinţa supusă controlului judiciar, a ascultat din nou inculpatul în prezenţa unui apărător desemnat din oficiu, acesta precizând că-şi menţine declaraţia dată în şedinţa publică din 21.01.2009, nu poate complini lipsa de apărare a inculpatului pe întreg parcursul cercetării judecătoreşti, când de altfel a fost administrat probatoriul pe baza căruia acesta a fost condamnat.
Drept urmare, tribunalul a constatat că sentinţa atacată este lovită de nulitate absolută, în raport de dispoziţiile art.197 alin.2 teza finală C.pr.pen., nulitate care nu poate fi înlăturată în nici un mod.
În consecinţă, văzând şi dispoziţiile art.379 alin.2 lit. b teza finală C.pr.pen., tribunalul a desfiinţat sentinţa penală atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Având în vedere incidenţa unui motiv de desfiinţare, cu trimitere spre rejudecare, tribunalul nu a mai analizat şi cel de-al doilea motiv de apel invocat de parchet, acesta urmând a fi avut în vedere de instanţa de fond, cu ocazia rejudecării.
Judecător Surdoiu Daniel
