III: Prin sentinta penala nr. 98/16.01.2007 Judecatoria Iasi a dispus:
Încetarea procesului penal privind pe inculpatul B.A., pentru sav. infr. prev. de art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. disp. art. 41 al.2 C.p. si art. 13 C.p.
Pentru a dispune astfel, instanta a retinut:
Prin Hotarârea AGA nr. 1/2000, inculpatul B. A. a fost numit în calitate de administrator al SC I.T. SA Iasi, împreuna cu numitii U.E. si G. D.
La începutul anului 2000, pachetul majoritar de actiuni al acestei societati (66,75%) a fost achizitionat de catre SC E. E. SRL Iasi, societate la care erau asociati numitii A. D., S. B. L. si C. G.
Urmare a Hotarârii AGA din data de 16.06.2000, la data de 26.06.2000 a fost înregistrata la ORC cererea de mentiuni prin care inculpatul B. A. a devenit administrator unic si director general al SC I. T. SA Iasi.
Adunarea Generala a Asociatilor SC E. E. SRL Iasi, la data de 09.05.2000, a desemnat pe numitul C. G. ca reprezentant al actionarului majoritar în AGA SC I. T. SA Iasi.
Conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M03/0262, în anul 2000 SC I. T. SA Iasi detinea în proprietate 4.197,50 mp teren cu constructii.
în lunile iunie si august 2000, AGA SC I. T. SA Iasi a adoptat o serie de decizii cu consecinte negative asupra patrimoniului acestei societati, dupa cum urmeaza:La data de 15.06.2000, AGA a hotarât ca:
– administratorul unic va putea sa încheie contracte cu o valoare mai mare de 400 milioane lei numai cu aprobarea prealabila a AGA sau cu împuternicire scrisa semnata de actionarii reprezentând 2/3 din capitalul social;
– s-a aprobat contractarea unui credit în valoare de 400.000 dolari cu ipotecarea bunurilor mobile ale SC I. T. SA Iasi;
– s-a aprobat împuternicirea administratorului unic pentru încheierea unui contract cu valoare mai mare de 400 milioane lei cu SC E. E. SRL Iasi.
Prin Hotarârea AGA nr. 3/2000 din 16.06.2000, inculpatul B. A. a fost numit administrator unic si director general al societatii.
Contrar celor stabilite prin Hotarârea AGA nr. 2/15.06.2000, în sensul contractarii de catre SC I.T. SA a unui credit de la BRD cu ipotecarea bunurilor imobile ale societatii, la data de 31.07.2000, în calitate de reprezentant legal al acestei societati, inculpatul a semnat contractul de colaborare nr. 835/2000 cu SC E. E. SRL reprezentata de S. B. L. prin care aceasta societate urmarea sa obtina o linie de credit de 50.000 DM cu garantie imobiliara din partea SC I. T. SA pentru un import de produse alimentare si nealimentare.
Ca reprezentant al actionarului majoritar – SC E. E. SRL -In AGA I. T. SA, numitul C. G. 1-a împuternicit pe inculpat sa faca demersurile si sa semneze actele necesare pentru ipotecarea.bunurilor imobile ale SC I. T. SA în vederea obtinerii liniei de credit.
La data de 10.08.2000, inculpatul a convocat AGA pentru data de 25.08.2000, introducând la pct. 2 al ordinii de zi “aprobarea conditiilor de obtinere a unui credit în favoarea SC E.E.SRL cu garantii imobiliare apartinând SC I. T. SA”.
în cadrul AGA la care au participat 7 din cei 24 actionari persoane fizice si actionarul majoritar reprezentant de C. G., s-a pus în discutie ipotecarea imobilului situat în bd. Mangeron nr. 49, proprietatea SC I. T. SA pentru contractarea unui credit la BRD Iasi de catre SC E. E. SRL, împuternicirea administratorului B. A. pentru a semna actele necesare pentru ipotecare, precum si înstrainarea si ipotecarea bunurilor ce apartin SC I. T. SA de catre administratorul unic pe baza de împuternicire scrisa si semnata de actionarii ce reprezinta 2/3 din capitalul social.
Hotarârea a fost adoptata cu 79% voturi pentru si 21% voturi împotriva, rezultatul fiind influentat de votul actionarului majoritar care era interesat în obtinerea creditului.
Hotarârea AGA nr. 5/25.08.2000 prin care s-a aprobat ipotecarea imobilului din bd. Mangeron nr. 49 a fost înregistrata la ORC sub nr. 10657/05.09.2000.
Ulterior, Tribunalul Iasi prin sentinta civila nr. 1756/E/17.09.2004 a constatat nulitatea absoluta a Hotarârii AGA nr. 5/2000 retinând ca s-au încalcat dispozitiile imperative ale legii ce guverneaza modul de convocare, de desfasurare si adoptare a hotarârilor de catre actionari. Aceasta sentinta a fost mentinuta prin decizia civila nr. 2/14.02.2005 a Curtii de Apel Iasi.
La data de 15.02.2001, SC E. E. SRL a solicitat BRD Iasi acordarea unui credit de 420.000 DM pentru procurarea unei linii automate de tiparit si confectionat cutii din carton ondulat – destinatia creditului este diferita de cea convenita prin contractul de colaborare nr. 835/2000 – contribuind la aceasta achizitie cu suma de 130.000 DM.
Creditul acordat pentru o perioada de 4 ani a fost garantat cu ipoteca instituita asupra imobilului proprietatea SC I. T. SA format din 4.197,59mp teren construit si neconstruit (sediu administrativ si hala), contractul de ipoteca nr. 5/20.02.2001 fiind semnat de inculpatul B. Al.
La data de 30.03.2001, între SC I. T. SA reprezentata deinculpatul B. A. si SC E. E. SRL reprezentata deS. B. L., s-a încheiat contractul de asociere în participatiunenr. 11794, scopul asocierii fiind realizarea productiei si vânzarii de cutii dincarton ondulat si semifabricate din carton ondulat.
Potrivit contractului, SC I.T. SA a adus în asociere spatiul de productie de 430 mp si utilitatile aferente acestui spatiu, iar SC E. E. SRL linia automata de confectionat cutii din carton achizitionata din creditul obtinut cu garantii din partea SC I.T. SA.
Obligatii si-a asumat doar SC I. T. SA, respectiv: achitarea cheltuielilor legate de desfasurarea activitatii în cadrul asocierii în participatiune, aprovizionarea si desfacerea marfurilor, plata salariilor, a obligatiilor catre stat si terti, precum si tinerea evidentei contabile.
Participarea la profit a fost stabilita la 10% pentru SC I.T. SA si la 90% pentru SC E. E. SRL, apreciindu-se ca aceasta cota a fost, în mod vadit, în defavoarea SC I. T. SA.
In baza HG nr. 403/19.05.2000, privind reevaluarea imobilizarilor corporale, prin decizia nr. 49/16.11.2000, inculpatul B. A. a dispus reevaluarea cladirilor si constructiilor societatii în scopul aducerii acestora la valoarea de intrare actualizata.
Au fost inventariate imobilele si stabilita valoarea acestora la suma de 4.964.369.215 lei. S-a aplicat o “ajustare” de 4.962.241.951 lei – aprecierea valorica a inutilitatii – rezultând din reevaluare o diferenta de 2.127.264 lei (procesul verbal din data de 10.02.2001).
S-a apreciat ca inculpatul a procedat în acest fel tocmai pentru a diminua importanta bunurilor imobile ale SC I. T. SA ca utilitate si valoare de piata.
Ulterior, la data de 07.12.2001, inculpatul a încheiat cu SC D. T. SRL contractul nr. 41 pentru evaluarea proprietatii imobiliare din str. Mangeron nr. 49, respectiv 3097 mp teren, sediul administrativ si hala de productie, valoarea de piata fiind apreciata la suma de 7.926.000.000 lei.
Cum pentru înfaptuirea unui act de dispozitie cu privire la bunurile societatii administratorul avea nevoie de acordul actionarilor ce reprezinta 2/3 din capitalul social, prin procura din data de 19.12.2001 inculpatul a fost mandatat de catre reprezentantul actionarului majoritar sa vânda catre SC E. E. SRL imobilul format din teren si 3 cladiri situat în str. Mangeron nr. 49.
Potrivit contractului de vânzare – cumparare nr. 10356/2001 din 20.12.2001, SC ICPE TRAFIL SA reprezentata de B. A. a înstrainat catre SC E. E. SRL reprezentata de C.G. suprafata de 3097,55 mp teren, o hala si un corp de cladire cu parter si 3 etaje la pretul de 7.926.000.000 lei.
Cumparatorul a achitat suma de 20.000.000 lei la data încheierii contractului, iar diferenta cu ordine de plata în perioada 07.01.2002 -07.02.2002.
Urmare a vânzarii, ipoteca instituita în favoarea BRD s-a transmis catre unicul proprietar.
La contractul de asociere în participatiune nr. 11794/30.03.2001, s-a încheiat actul aditional nr. 2/01.02.2002 prin care s-a modificat aportul în sensul 4a SC I. T. SA aducea în asociere, pe lânga personalul de executie, ultimele 2 spatii de depozitare pe care le mai avea, iar SC E. E.,SRL aducea o parte din bunurile cumparate în luna decembrie 2001, respectiv 363,77 mp teren, un spatiu de productie si un spatiu de parcare si depozitare.
Comparând situatia financiara a SC I.T. SA pentru anii 2000 si 2001, s-au retinut urmatoarele:
In anul 2000, societatea înregistra o cifra de afaceri de 4.562.820.000 lei si un profit net de 826.978.000 lei.
Totalul datoriilor era de 4.569.055.000 lei din care 3.573.700.000 lei catre asociatul SC E.E. SRL.
Potrivit notei contabile nr. 10/31.05.2001, creditul acordat de actionarul majoritar a fost transferat din contul 455 în contul 166 – în care se reflecta sumele restituite catre societati ce apartin aceluiasi grup.
Conform bilantului din data de 31.12.2001, SC I. T. SA, urmare a contractului de asociere în participatiune, a înregistrat datorii din operatiuni în participatiune în suma de 5.472.855.000 lei, datorii financiare (împrumuturi pe termen lung) de 7.095.724.000 lei, TVA de plata în suma de 1.653.336.000 lei, impozit pe profit datorat de 1.092.828.000 lei.
S-a concluzionat ca, la sfârsitul anului 2001, datorita derularii contractului de asociere în participatiune, societatea a înregistrat pierderi, a acumulat datorii catre terti si bugetul de stat.
Urmarindu-se în continuare diminuarea patrimoniului SC I. T. SA, la data de 01.04.2002, inculpatul a primit procura de la reprezentantul actionarului majoritar sa vânda catre SC E. E. SRL o hala de productie în suprafata construita de 171,84 mp – amplasata pe terenul ce fusese vândut aceleasi societati. S-a încheiat contractul de vânzare – cumparare nr. 2375/2001, pretul vânzarii fiind de 449.416.845 lei.
La data de 01.06.2002, între SC I.T. SA reprezentata de inculpatul B. A. si SC E. E. SRL reprezentata de S. B.L. s-a încheiat contractul de asociere în participatiune nr. 89/2002 având ca obiect realizarea productiei si vânzarii de cutii si semifabricate din carton ondulat si a comertului en-gros de carton ondulat.
Potrivit contractului, SC I.T. SA a pus la dispozitie personalul de executie, 2 spatii de depozitare si 3 mijloace de transport, iar SC E. E. SRL hala achizitionata prin contractul din luna aprilie 2001, partial o hala de productie, linia de fabricat si tiparit cutii, alte utilaje.
Evidenta financiar contabila a fost tinuta de SC E. E. SRLcare a stabilit în favoarea sa o cota de participare la profit de 95%, în timp cepentru SC I.T. SA a revenit diferenta de 5%.Acest contract a fost reziliat la data de 20.05.2003.
S-a concluzionat ca, la data de 31.12.2002, SC I. T. SA & înregistrat o cifra de afaceri (încasari) de 24.497.749.000 lei si un profit net de numai 10.065.000 lei.
în cursul anului 2002 s-a rambursat integral datoria societatii catre actionarul majoritar de 7.095.724.000 lei, în detrimentul creditorilor pe termen scurt si împotriva principiilor de management financiar si profitabilitate.
Derularea contractelor de asociere în participatiune a condus la acumularea de datorii catre actionarul majoritar, în paralel cu diminuarea patrimoniului.
Desi societatea înregistra pierderi înca din luna noiembrie 2001, solutia inculpatului, în calitatea sa de administrator, a fost aceea de a înstraina activele catre actionarul majoritar.
Analizând cauza sub aspectul existentei unei conditii care împiedica punerea în miscare sau exercitarea actiunii penale, exceptie invocata de inculpat, prin aparator, la termenele de judecata din data 21.11.2006 si 16.01.2007, instanta retine urmatoarele:
La data de 06.08.2003, numitii S. M.si F. E., în calitate de actionari minoritari la SC I. T. SA Iasi, s-au adresat cu plângere Parchetului de pe lânga Judecatoria Iasi solicitând efectuarea de, cercetari fata de B.A.- administrator al societatii în perioada 26.06.2000 – 12.04.2003, A.D. si S.B. L., administratori ai SC E. E. SRL în perioada 09.08.1997 -26.03.2003, M. I., S. M. O. si P. M. G. – cenzori ai SC I. T- SA în perioada 31.05.2001 – 12.04.2003.
Cei doi actionari minoritari au precizat ca se constituie parti civile cu suma de 15 miliarde lei si au solicitat introducerea în cauza a SC E. E-SRL în calitate de parte responsabila civilmente.
Potrivit disp. art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, se pedepseste cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care “foloseste, cu rea – credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate în care are interese direct sau indirect”.
Rezulta, potrivit textului mai sus invocat ca, prin savârsirea faptei, se cauzeaza societatii un anumit prejudiciu, calitate de parte vatamata în cazul acestei infractiuni având societatea comerciala.I In cursul urmaririi penale nu a fost audiat reprezentantul legal al SC I.T. SA pentru a preciza daca, prin activitatea desfasurata de inculpat în calitatea sa de administrator, unitatea a fost prejudiciata si daca se constituie parte civila în cadrul procesului penal.
La termenul de judecata din data de 13.12.2005, instanta a dispus introducerea în cauza a SC I. T. SA Iasi în calitate de parte vatamatasi a SC E. E. SRL Iasi în calitate de parte responsabilacivilmente.
Adunarea Genarala a Actionarilor SC I. T. SA Iasi a adoptat Hotarârea nr. 12 din 20.01.2006 în care a decis ca societatea nu se considera prejudiciata prin activitatea inculpatului ci, dimpotriva, în perioada respectiva, societatea a fost scoasa din starea de incapacitate de plata si a realizat profit.
Potrivit disp. art. 108 din Legea nr. 31 /1990 publicata în Monitorul Oficial nr. 126-127 din 17.11.1990, text în vigoare la data de 14.09.2004 când a fost începuta urmarirea penala împotriva inculpatului, “actiunea în raspundereNota: din practica I.C.C.J. se desprinde opinia contrara:Infractiuni prevazute în Legea nr. 31/1990, republicata. Punerea în miscare a actiunii penale
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea speciala. Infractiuni prevazute în legi speciale. Infractiuni prevazute în Legea nr. 31/1990, republicata
Indice alfabetic: Drept penal
– infractiuni prevazute în Legea nr. 31/1990, republicata
– punerea în miscare a actiunii penale
Legea nr. 31/1990, republicata, art. 155, art. 2821
În cazul infractiunilor prevazute în Legea nr. 31/1990, republicata, actiunea penala se exercita din oficiu, potrivit art. 2821 din aceeasi lege, iar nu la plângere prealabila. Prevederile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata – conform carora actiunea în raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor sau a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societatii de acestia prin încalcarea îndatoririlor lor fata de societate, apartine adunarii generale – nu sunt aplicabile în cazul infractiunilor prevazute în Legea nr. 31/1990, republicata, ci numai în cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune în miscare la plângere prealabila.I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 3332 din 20 iunie 2007Nota: Art. 2821, potrivit caruia, pentru infractiunile prevazute în Titlul VIII, actiunea penala se exercita din oficiu, a fost introdus în Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale prin Legea nr. 441/2006, publicata în M. Of. nr. 955 din 28 noiembrie 2006.
Prin contestatia în anulare formulata la 4 aprilie 2007, condamnatul M.S. a atacat decizia penala nr. 1462 din 15 martie 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, solicitând desfiintarea hotarârii atacate, rejudecarea recursului si, în final, încetarea procesului penal pentru infractiunea prevazuta în art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata.
Motivând în fapt cererea, contestatorul a sustinut, în esenta, ca în cauza punerea în miscare a actiunii penale pentru infractiunea prevazuta în art. 272 din Legea nr. 31/1990 impunea o conditie de sesizare speciala, la cererea organului competent – adunarea generala a actionarilor – si cum aceasta nu a fost realizata, în cauza trebuia pronuntata o solutie de încetare a procesului penal pentru infractiunea prevazuta în art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
În drept au fost invocate în sustinerea contestatiei în anulare prevederile art. 386 lit. c) C. proc. pen.
Înalta Curte de Casatie si Justitie, verificând cererea condamnatului în raport cu prevederile art. 391 C. proc. pen., prin încheierea din 9 mai 2007 a admis în principiu contestatia în anulare formulata si a fixat termen la 20 iunie 2007 pentru judecarea în fond a contestatiei în anulare.
Procedând la judecarea pe fond a contestatiei în anulare, aceasta se constata a fi nefondata, pentru considerentele ce urmeaza:
Este adevarat ca termenii generali în care este redactat art. 155 din Legea nr. 31/1990 proclama ca actiunea în raspundere contra administratorilor apartine adunarii generale. Dar, dispozitia amintita nu poate avea în vedere actiunea penala care se exercita din oficiu, si aceasta din considerente de ratiune si de text.
Astfel, procesul penal are la baza, între alte principii, si principiul oficialitatii înscris în art. 2 C. proc. pen.
În acest sens, art. 2 alin. (2) C. proc. pen. prevede ca actele necesare desfasurarii procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afara de cazul când prin lege se dispune altfel. Cu alte cuvinte, actiunea penala va putea fi exercitata întotdeauna de Ministerul Public, cu exceptia situatiilor în care legea prevede ca ea se pune în miscare la plângerea prealabila.
Infractiunile reglementate în Legea nr. 31/1990 si care se refera la administratori (între care si cea în discutie) nu fac parte din categoria celor pentru care actiunea penala se porneste la plângerea prealabila si când adunarea generala este în masura sa decida promovarea plângerii împotriva administratorilor, situatie în care numai aceasta poate aprecia daca este cazul sa se tulbure activitatea sociala prin urmarirea administratorilor sau este de preferat ca problemele sa fie solutionate în cadrul intern.
Cât priveste infractiunea în discutie, actiunea penala se porneste si se exercita din oficiu de Ministerul Public, fara a avea nevoie de autorizarea adunarii generale.
Prin prisma prevederilor art. 223 C. proc. pen., adunarea generala poate sesiza organul de urmarire penala cu privire la savârsirea unei infractiuni, dar aceasta posibilitate legala nu echivaleaza cu o conditie de sesizare sau de autorizare obligatorie pentru punerea în miscare a actiunii penale si în lipsa careia urmarirea penala sa nu poata începe.
De altfel, prin dispozitiile ulterioare ale art. 2821 din Legea nr. 31/1990 (text introdus prin art. I pct. 189 din Legea nr. 441/2006) se precizeaza expres ca pentru infractiunile cuprinse în Titlul VIII actiunea penala se pune în miscare din oficiu.
În consecinta, nefiind încalcate dispozitii imperative privind sesizarea, autorizarea organului competent ori alte conditii necesare pentru punerea în miscare a actiunii penale, nu se poate discuta despre un caz de împiedicare a exercitarii actiunii penale, care sa conduca la o solutie de încetare a procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) combinat cu art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.
Prin urmare, instantei de recurs nu i se poate imputa omisiunea pronuntarii asupra unei cauze de încetare a procesului penal si, în consecinta, contestatia în anulare a fost respinsa ca nefondata.
