CONTRAVENŢII.Proces – verbal de contravenţie.Încheierea acestuia la o dată ulterioară săvârşirii contravenţiei pe baza unor informaţii necontestate personal de agentul constatator.Împrejurarea că agentul constatator a încheiat procesul verbal la o altă dată ulterioară săvârşirii contravenţiei pe baza unor informaţii culese ulterior duce la nulitatea absolută a actului constatator.Prin sentinţa civilă nr.3032/2006 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosar nr.2682/2006 a fost respinsă excepţia nulităţii absolute a procesului verbal de contravenţie seria AIR 26700/19.12.2005 întocmit de A.R.R. – Agenţia Brăila precum şi plângerea formulată de petenta S.C.Gifan Strong SRL Mangalia ca nefondată.Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarea situaţie de fapt:Prin procesul verbal de contravenţie contestat s-a aplicat petentei o amendă contravenţională de 1000 lei RON, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art.58 lit.j din O.U.G.109/2005, reţinându-se în fapt că la data de 12.12.2005 orele 1540, la punctul de control Alcedo – Lacu Sărat, Brăila conducătorul auto Zaharia Mihai efectua transport de persoane prin servicii regulate, pe traseul Bucureşti – Brăila, cu microbuzul cu nr.de înmatriculare B-45-JME, utilizat de petentă, nerespectând graficul de circulaţie conţinut în caietul de sarcini al licenţei de traseu seria L.T. nr.18967, cu menţiunea că s-au făcut notări în foaia de parcurs seria S nr.72599 şi s-a ştampilat diagrama din aparatul tahograf, din ziua de 12.12.2005.Prin plângerea formulată petenta a învederat instanţei că procesul verbal de contravenţie nu a fost legal întocmit.Instanţa de fond, analizând plângerea formulată a constatat că procesul verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea O.G.2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, în sensul că aplicarea sancţiunii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la constatarea faptei, iar procesul verbal de contravenţie contestat a fost întocmit după numai 7 zile de la constatarea faptei.De asemenea, încheierea procesului verb al de contravenţie fără semnătura unui martor, s-a făcut cu menţiunea prevăzută de art.19 din O.G. 2/2001, care, pentru situaţia în care martorul lipseşte, menţionează doar obligaţia agentului constatator de a preciza împrejurările care au dus la încheierea procesului verbal de contravenţie în acest mod, obligaţie respectat la încheierea procesului verbal con testat.
In ceea ce priveşte obiecţiunile, procesul verbal de contravenţie fiind întocmit ulterior datei constatării faptei, rezultă cu certitudine că reprezentantul petentei (conducătorul auto sau altă persoană care reprezenta petenta), nu au fost de faţă la întocmirea procesului verb al şi deci nu aveau cum să formuleze obiecţiuni cu privire la cele consemnate.Analizând toate motivele invocate de petentă şi apărările agentului constatator, instanţa a reţinut următoarele:In momentul încheierii procesului verbal agentul constatator este obligat să-i aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, dacă acesta este prezent, sub sancţiunea nulităţii absolute, conform art.16 al.7 din O.H.2/2001.In situaţia în care contravenienta sau reprezentanta acesteia nu este prezentă, instanţa a constatat că în mod obiectiv agentul constatator nu avea posibilitatea de a-i aduce la cunoştinţă acest drept.Procesul verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art.19 alin.ultim din O.G.2/2001, în sensul că s-a menţionat că întocmirea procesului verbal fără un martor s-a făcut datorită faptului că nu există nici o persoană care să-şi asume calitatea de martor.Menţiunea că s-a înmânat un exemplar de pe actul de constatare a contravenţiei contravenientului nu s-a făcut în mod expres de agentul constatator ci era conţinută de formularul tip al procesului verb al de contravenţie, fără a fi completată cu numele persoanei căreia i s-ar fi înmânat exemplarul.Faţă de cele reţinute mai sus instanţa a constatat că procesul verbal de contravenţie susmenţionat a fost legal întocmit, fiind respectate prevederile art.16 şi 19 din O.G.2/2001, motiv pentru care excepţiile invocate de pârâtă au fost respinse.Pe fon d, instanţa a constatat că din probele administrate de petentă nu au rezultat defecţiunile, care au dus la nerespectarea de către conducătorul auto a graficului de deplasare conţinut în caietul de sarcini, doar acestea putând fi considerate cauze obiective, cu condiţia să fi fost dovedite cu acte de constatare sau de reparaţii, bonuri, facturi, etc.
In consecinţă, instanţa a respins excepţia nulităţii absolute a procesului verbal de contravenţie şi totodată a respins plângerea ca nefondată.Împotriva acestei sentinţe în termen legal a declarat recurs petenta criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.In susţinerea motivelor de recurs, recurenta arată că instanţa de fond nu a motivat respingerea plângerii formulate, nu a motivat înlăturarea apărărilor sale cu privire la faptul că procesul verbal de contravenţie este încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale respectiv: nu s-a încheiat în faţa şi în prezenţa şoferului, astfel ca acesta să-şi poată formula eventualele obiecţiuni; constatarea nu s-a făcut în prezenţa unui martor.Tribunalul, examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate dar şi din oficiu conform dispoziţiilor art.3041 Cod procedură civilă sub toate aspectele constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:Aşa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, fapta contravenţională reţinută în sarcina recurentului a fost săvârşită la data de 12 dec.2005. Deşi legea conferă agentului constatator intimat dreptul şi obligaţia de a aplica sancţiunea odată cu constatarea faptei, prin acelaşi proces verb al, în speţă, s-a reţinut săvârşirea contravenţiei la data de 12.12.2005, însă procesul verbal de contravenţie a fost încheiat ulterior la data de 19 dec.2005.Cum nu s-a încheiat la data constatării contravenţiei un proces verbal de constatare în baza căruia ulterior să se aplice sancţiunea, Tribunalul a apreciat nelegală sentinţa pronunţată de instanţa de fond, în baza dispoziţiilor art.312 Cod procedură civilă a admis ca fondat recursul şi în baza dispoziţiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă a modificat sentinţa şi în rejudecare a admis plângerea şi a constatat nulitatea absolută a procesului verbal de contravenţie.