Prin sentinta penala nr.764 din 04.11.2009 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr.7836/311/2009, in baza art.2781 alin. 8 lit. a C.p.p. s-a respins plangerea formulata de invinuitul L D P A, ca nefondata.
S-a mentinut solutia din ordonanta procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina nr. 2503/P/2007 din 29.06.2009, ca fiind legala si temeinica.
In baza art. 192 alin 2 C.p.p. a fost obligat invinuitul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin plangerea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr. 7836/311/2009 petentul L D P A a contestat solutia pronuntata de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina prin ordonanta nr. 2503/P/2007 din 29.06.2009 prin care s-a dispus scoaterea sa de sub urmarire penala pentru savarsirea faptei prevazuta de art. 260 alin 1 C.p., aplicandu-i-se o amenda administrativa in cuantum de 1000 lei.
In motivarea plangerii se retine ca invinuitul a aratat ca solutia dispusa in cauza este nelegala si netemeinica motivat de faptul ca procurorul nu a dat eficienta dispozitiilor art. 260 alin 2 C.p. in sensul dispunerii unei solutii de incetare a urmaririi penale intemeiata pe dispozitiile art. 11 pct. 1 lit. c rap. la art. 10 lit. i1 C.p.p.
In sustinerea plangerii au fost depuse inscrisuri din care rezulta parcurgerea procedurii prealabile prevazuta de art. 278 C.p. Au fost depuse la dosarul cauzei si alte inscrisuri.
Instanta a dispus si s-a atasat dosarul de urmarire penala nr. 2503/P/2007.
Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala prima instanta a stabilit ca organele de urmarire penala au fost sesizate de Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Craiova pentru efectuarea de cercetari fata de faptuitorul L D P A si intimatii B D B, B V si B T pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 alin 1 C.p.
Prin ordonanta 2503/P/2007 din data de 29.06.2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului L D P A si a intimatilor B D B, B V cu privire la savarsirea infractiunilor prevazute. de art. 260 alin 1 C.p. apreciindu-se ca faptele comise nu prezinta gradul de pericol social al unor infractiuni, totodata fiindu-i aplicata petentului amenda administrativa in cuantum de 1000 lei , intimatului B D B amenda administrativa in cuantum de 1000 lei si intimatului B V amenda administrativa in cuantum de 500 lei.
Prin aceeasi ordonanta s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de intimatul B T sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta de art. 260 alin 1 C.p. apreciindu-se ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni.
Impotriva acestei ordonante a formulat plangere invinuitul LDPA la primul procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina ce a fost respinsa prin rezolutia 1523/II/2/2009 din 29.07.2009.
Dupa parcurgerea procedurii prealabile prevazuta de art. 275 – 278 C.p.p. invinuitul se arata ca a formulat plangere impotriva ordonantei nr. 2503/P/2007 la Judecatoria Slatina, motivand ca solutia dispusa este nelegala si netemeinica intrucat in cauza trebuia sa dispuna o solutie de incetare a urmaririi penale intemeiate pe dispozitiile art. 11 pct. 1 lit. c rap. la art. 10 lit i1 C.p.
Verificand dosarul de urmarire penala si inscrisurile nou depuse in cursul cercetarii judecatoresti prima instanta a constatat ca in mod corect procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina a dispus scoaterea de sub urmarire penala a petentului pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 260 alin 1 C.p. intrucat fapta acestuia intruneste elementele constitutive ale acestei infractiuni insa raportat la persoana invinuitului si conditiile concrete de savarsire a acesteia nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni de sine statatoare aplicarea amenzii administrative fiind suficienta pentru reeducarea petentului.
Astfel,se arata ca probele administrate de catre organele de urmarire penala confirma faptul ca invinuitul L D P A a fost audiat ca martor de organele de urmarire penala din cadrul DNA in dosarul nr. 48/P/2003 in datele de 14.09.2004 si 28.10.2004, depozitiile acestuia constituind mijloace de proba pentru trimiterea in judecata si arestarea inculpatilor C I, G S, F M, T R, C J, C D A si C G.
Audiat ca martor in dosarul nr. 1200/2005 al Tribunalului Olt se retine ca invinuitul nu si-a mai mentinut declaratiile anterioare mentionand ca asupra sa s-au exercitat presiuni de catre organele de urmarire penala, depozitiile din fata judecatorului fiind in totala contradictie cu cele de la urmarirea penala.
Pentru ca in cursul solutionarii dosarului aflat pe rolul Tribunalului Olt invinuitul a prezentat o alta versiune decat cea prezentata cu ocazia audierii la organele de urmarire penala DNA Serviciul Teritorial Craiova se arata ca din oficiu s-au sesizat cu privire la savarsirea de catre invinuit a infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 alin 1 C.p.
Audiat de catre organele de urmarire penala in acest dosar s-a retinut ca invinuitul a precizat ca isi retrage declaratia data in fata Tribunalului Olt, declaratia fiind data in 08.08.2007 iar declaratia data la Tribunalul Olt despre care a precizat ca si-o retrage este cea din 26.08.2005.
Dosarul penal in care au fost cercetati inculpatii C I si altii se arata ca a fost solutionat prin sentinta penala nr. 73/2008 al Tribunalului Suceava instanta la care fusese stramutata cauza de la Tribunalul Olt.
In considerentele acestei hotarari declaratiile invinuitului se constata ca au fost inlaturate constatandu-se ca exista numeroase contradictii.
Sentinta penala nr. 73/2008 a Tribunalului Suceava se arata ca nu a ramas inca definitiva intrucat prin decizia penala nr. 1645/05.05.2009 a ICCJ cauza a fost trimisa spre rejudecare la Tribunalul Suceava.
Retinandu-se in mod temeinic savarsirea faptei penale de catre invinuit si ceilalti intimati organele de urmarire penala au apreciat totusi ca in raport de conditiile concrete de comitere a faptelor, de urmarile produse si de persoana invinuitului si a intimatilor o solutie de netrimitere in judecata a acestora cu privire la savarsirea faptei penale pentru care au fost cercetati cu aplicarea unei amenzi administrative este suficienta pentru a-i face sa constientizeze care sunt consecintele social negative ale faptelor lor.
In cauza in ceea ce il priveste pe invinuitul L D P A se constata de prima instanta ca nu opereaza cauza de nepedepsire reglementata de art. 260 alin 2 C.p. pentru mai multe considerente. Astfel, se arata ca alin 2 al art. 260 C.p. prevede ca fapta de marturie mincinoasa nu se pedepseste daca in cauzele penale mai inainte de a se produce arestarea inculpatului, ori in toate cauzele mai inainte de a fi pronuntata o hotarare sau de a se fi dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, martorul isi retrage marturia. In cauza dedusa judecatii s-a constatat insa ca invinuitul L D P A si-a retras marturia inainte de a se fi pronuntat o hotarare de catre Tribunalul Suceava insa retractarea marturiei nu a fost una voluntara ea facandu-se ca urmare a instrumentarii prezentului dosar in care petentul a avut calitatea de invinuit fiind cercetat pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.
Pentru a putea fi retinuta acea cauza de nepedepsire invocata de invinuit in forma prevazuta de art. 260 alin. 2 Cp. retractarea marturiei trebuia sa fi fost facuta de acesta in mod voluntar fara vreo interventie din partea organelor de urmarire penala, acesta avand posibilitatea sa se prezinte la instanta de judecata chiar si fara a fi citat pentru a fi reaudiat.
In mod constant in practica judiciara si literatura de specialitate s-a apreciat ca martorul nu beneficiaza de cauza de nepedepsire daca isi retracteaza declaratia in propriul proces penal intentat pentru infractiunea de marturie mincinoasa (Tribunalul Suprem decizia nr. 114/1982 in RRD nr. 5/1982 pag 47).
In consecinta tinand seama si de dispozitiile art. 2781 C.p.p. prima instanta a apreciat ca fiind legale si temeinice cercetarile efectuate in cauza si va respinge ca neintemeiata plangerea formulata de invinuitul L D P A urmand sa mentina solutia data prin ordonanta nr. 2503/P/2007 din 29.06.2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina.
In baza art. 192 alin 2 C.p.p. a fost obligat invinuitul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Impotriva sentintei a declarat recurs invinuitul L D P A pentru motivele mentionate mai sus.
Instanta a constatat ca recursul este fondat in conditiile de mai jos.
Pentru aceasta concluzie se retine ca sentinta recurata este netemeinica sub aspectul solutiei sale de respingere a plangerii invinuitului.
In acest sens s-au in vedere mai multe argumente,care de fapt constituie imprejurari necesar a fi analizate pe baza mijloacelor de proba de mai jos in vederea solutionarii cauzei cu privire la recurent.
In primul rand, se retine ca sub aspectul indeplinirii conditiilor cerute de art. 260 alin. 2 C.p. pentru a opera cauza de nepedepsire mentionata anterior,cu privire la recurentul invinuit, retractarea marturiei mincinoase de catre acesta a avut loc mai inainte de a se fi dat o hotarare, in cauza , ca urmare a acestei marturii. Mai mult , s-a ajuns chiar sa se evite sa se dea o astfel de hotarare avand la baza marturia mincinoasa din cursul judecatii. In concret ,marturia mincinoasa a fost depusa in instanta la data de 26.08.2005 iar retractarea acesteia a avut loc la data de 8.08.2007 ,conform mentiunilor din considerentele sentintei nr. 73/21.02.2008 a Tribunalului Suceava in coroborare cu forma scrisa a declaratiei invinuitului (fila 111 din dosarul de urmarire penala).
In al doilea rand, se constata ca sub aspectul conditiilor impuse in ipoteza normei prevazuta de art. 260 alin. 2 C.p. spre a opera cauza de nepedepsire cu caracter special legiuitorul nu distinge sub aspectul imprejurarilor care au determinat pentru recurentul invinuit actul de retractare a marturiei mincinoase. Aplicand ,deci,metoda logica de interpretare a normei penale (argumentul ca unde legea nu distinge nici cel ce o aplica nu poate sa faca acest lucru), rezulta ca invinuitului nu-i poate fi refuzat beneficiul cauzei de nepedepsire mentionata pentru faptul ca retractarea marturiei mincinoase a avut loc cand impotriva sa se efectuau cercetari penale. Este adevarat ca desi se face referire de catre prima instanta la o decizie a Tribunalului Suprem din anul 1982 prin care cel aflat in situatia recurentului a fost inlaturat de la beneficiul acestei cauze, totusi consideram ca prioritate trebuie sa aiba modul cum organul judiciar aplica norma penala al carei continut este obligat sa-l stabileasca prin interpretarea continutului sau. In plus, se are in vedere ca aceasta decizie nu constituie izvor de drept in sens formal ,asa cum este cazul solutiilor date de I.C.C.J. cu ocazia recursurilor in interesul legii,conform art. 4142 alin. 4 C.p.p. Asa fiind, decizia respectiva nu are decat caracter de jurisprudenta si valoare de izvor social al dreptului careia nu i se poate recunoaste forta juridica. Ca mijloace de proba in acest sens se au in vedere cele mentionate in alineatul anterior.
In al treilea rand, este lipsit de relevanta faptul ca retractarea marturiei mincinoase de invinuit a avut loc intr-un alt dosar penal si nu prin prezentarea si ascultarea sa de instanta de judecata ,cu respectarea dispozitiilor cu caracter general ce guverneaza faza de judecata(oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea) deoarece prin comunicarea facuta de organele de politie, cu adresa nr. 2503/29.10.2007 a I.P.J. Olt, aceasta situatie a fost avuta in vedere de prima instanta cu ocazia deliberarii si pronuntarii hotararii. De altfel, chiar instanta de judecata a considerat ca este suficient acest lucru atunci cand in baza rolului sau activ nu a dispus reascultarea invinuitului in vederea stabilirii adevarului. Ca mijloace de proba in acest sens mentionam cele aratate mai sus si adresa la care s-a facut referire.
In consecinta, s-a admis recursul invinuitului , s-a casat sentinta si in baza art. 2781 alin. 8 lit. b C.p.p. s-a admis plangerea ,s-a desfiintat ordonanta procurorului cu privire la acest invinuit si s-a trimis cauza acestuia in vederea redeschiderii urmaririi penale. S-a dispus asupra cheltuielilor judiciare avansate de stat in prima instanta si recurs in sensul de a ramane in sarcina acestuia in contextul solutiei.
Data publicarii pe portal : 16.04.2010