Potrivit art. 160/8a alin. 1 Cod procedura penală „Soluţionarea cererii se face după ascultarea inculpatului, a concluziilor apărătorului, precum şi ale procurorului.”
Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă că instanţa de judecată este obligată să-l audieze pe inculpat în cadrul procedurii de soluţionare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar. Împrejurarea că inculpatul a fost ascultat în cursul cercetării judecătoreşti nu înlătură obligaţia instanţei de apel instituită de art. 160/8a alin. 1 Cod procedură penală, de a-l asculta în cadrul procedurii de soluţionare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Secţia pentru cauze cu minori si de familie –Decizia penala nr. 19/6 martie 2008.
Prin Încheierea penala pronunţată la data de 3 martie 2008 Tribunalul Alba – Secţia penală a dispus, printre altele, în baza disp. art. 300/2 Cod procedură penală rap. la art. 160/b din acelaşi cod menţinerea măsurii preventive a inculpatului T.V.M., iar în baza disp. art. 160/8a alin. 6 Cod procedura penală respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpat, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-a reţinut, în esenţă , de către instanţa de apel că nu au dispărut şi nu s-au schimbat temeiurile care justifică luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în ce priveşte cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpat, s-a reţinut că aceasta este admisibilă, în principiu, însă este neîntemeiată raportat actele dosarului.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs în termen inculpatul T.V.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, printre altele, că cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost greşit respinsă fiind îndeplinite prevederile legale; că nu există la dosar dovezi din care să rezulte că inculpatul a făcut presiuni asupra victimei sau martorilor din dosar .
Prin decizia penală nr. 19 din 6 martie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia pentru cauze cu minori si de familie, s-a admis recursul declarat de inculpat, s-a casat, în parte, încheierea atacată numai sub aspectul soluţionării cererii formulate de inculpatul T.V.M. având ca obiect liberare provizorie sub control judiciar şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel, sub acest aspect, respectiv Tribunalului Alba – Secţia penală.
Pentru a pronunţa aceasta decizie s-a reţinut următoarele:
Curtea, examinând cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, conf. art. 385/6, rap. la art. 160/1 Cod procedură penală, a apreciat că recursul inculpatului este fondat sub aspectul modului de soluţionare de către instanţa de apel a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât instanţa de apel a încălcat disp. art. 160/1 şi urm. din Codul de procedură penală.
În concret, Codul de procedură penală reglementează instituţia liberării provizorii sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune în Secţiunea a-V- a , art. 160/1 -160/10.
Astfel, potrivit art. 160/8a alin. 1 Cod procedură penală „Soluţionarea cererii se face după ascultarea inculpatului, a concluziilor apărătorului, precum şi ale procurorului.”
Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă că instanţa de judecată este obligată să-l audieze pe inculpat în cadrul procedurii de soluţionare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Împrejurarea că inculpatul a fost ascultat în cursul cercetării judecătoreşti nu înlătură obligaţia instanţei de apel instituită de art. 160/8a alin. 1 Cod proc. penală, de a-l asculta în cadrul procedurii de soluţionare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Respingând cererea de liberare provizorie sub control judiciar fără ca inculpatul să fie ascultat , instanţa de apel a pronunţat o soluţie nelegală, fiind supusă casării cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel , respectiv Tribunalul Alba –Secţia penală .
Curtea arată, în sprijinul acestei soluţii, că respingerea unei atari cereri fără ca inculpatul să fie ascultat este contrară nu numai disp. art. 160/8a din Codul de procedură penală, dar nu corespunde exigenţelor unui proces echitabil în sensul art. 6 paragraf 1 din CEDO.
Ca atare, soluţia ce se impune este casarea încheierii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel numai sub aspectul soluţionării cererii formulate de inculpat, având ca obiect liberare provizorie sub control judiciar
