C. proc. pen., art. 5, art. 7, art. 8, art. 333 Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 6
Actele de urmărire penală efectuate faţă de inculpatul care nu cunoaşte limba română sunt lovite de nulitate absolută, dacă nu a fost prezent, la întocmirea lor, un interpret autorizat, şi atrag soluţia restituirii cauzei la procuror, pentru refacerea lor.
Decizia penală nr. 166/Ap din 18 mai2005 – S.F.
Prin sentinţa penală nr. 9 din 7 februarie 2005 a Tribunalului Covasna, s-a dispus condamnarea inculpatului S.B. la pedeapsa de
5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 alin. (2) C. pen.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul S.B., apel ce a fost admis şi s-a dispus restituirea cauzei la procuror, pentru următoarele considerente:
în dosarul de urmărire penală se află procesul-verbal de ascultare preliminară din data de 16 mai 2004, în care se consemnează că inculpatul nu solicită traducător, deoarece cunoaşte limba română.
Tot în dosarul de urmărire penală se află un alt proces-verbal, care consemnează împrejurarea că inculpatul, absolvent a patru clase primare, nu mai ştie să scrie şi să citească şi că este de acord ca declaraţia să fie înregistrată.
în consecinţă, inculpatul a fost ascultat fară a i se asigura traducerea de către un traducător autorizat, deşi nu cunoaşte limba română, aşa cum a arătat şi în faţa instanţei de fond, unde a beneficiat de serviciul unui traducător.
De altfel, inculpatul a declarat în faţa Curţii de Apel că a fost audiat de către procuror în limba maghiară, declaraţia fiind consemnată în limba română, pe care a semnat-o.
Nici la prezentarea materialului de urmărire penală inculpatul nu a beneficiat de serviciile unui astfel de traducător.
Fără a mai face discuţie că şi partea vătămată a fost audiată în aceeaşi manieră, deşi nici aceasta nu cunoaşte limba română, instanţa a constatat că s-au încălcat dispoziţiile referitoare la dreptul de apărare, ceea ce atrage nulitatea absolută a actelor de urmărire penală realizate cu încălcarea dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 C. proc. pen., cu aplicare directă şi în ce priveşte garantarea dreptului la apărare, instituit de art. 6 C. proc. pen.
De altfel, dispoziţiile art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 şi care a devenit drept intern, prevăd în art. 6 pct. 3 lit. a) că „Orice acuzat are dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa” (s.n.) şi la lit. e) că „orice acuzat are dreptul să fie asistat în mod gratuit, de un interpret, dacă nu înţelege şi nu vorbeşte limba folosită la audieri”.
Această dispoziţie este menită să asigure unui acuzat care nu cunoaşte limba folosită injustiţie condiţii egale cu unul care o înţelege şi o vorbeşte.
Norma enunţată la art. 6 parag. 3 lit. e) a fost interpretată de C.E.D.O. în sensul aplicării ei şi în cazul în care acuzatul înţelege, dar nu vorbeşte limba folosită la audieri şi chiar dacă avocatul său înţelege şi vorbeşte această limbă.
De asemenea, spre deosebire de dreptul la asistenţă juridică gratuită, dreptul de a beneficia de serviciile unui interpret nu este condiţionat de precaritatea mijloacelor financiare ale persoanei acuzate. în sfârşit, acuzatul condamnat nu va fi obligat să suporte cheltuieli de interpret, deşi la momentul condamnării el încetează să mai aibă calitatea de acuzat.
în ciuda faptului că textul vorbeşte despre limba folosită la „audieri”, obligaţia asigurării unui interpret se întinde şi la faza de urmărire penală şi la toate actele a căror este necesară pentru asigurarea unui proces echitabil (C.E.D.O., cauza Luedick, Belkacem
& Koc c. R.F.G.).
Obligaţia se întinde, de asemenea, la asigurarea informaţiei necesare pentru introducerea unui apel sau recurs.
Este la fel de importantă informarea persoanei acuzate cu privire la dreptul de a beneficia de serviciile unui interpret.
Ca şi în cazul dreptului garantat de art. 6 parag. 3 lit. c), obligaţia statului nu se rezumă la simpla numire a unui interpret, fiind necesară asigurarea unui anumit control al calităţii traducerii efectuate.
Respectarea acestui drept are implicaţii directe şi în ceea ce priveşte garantarea dreptului la apărare, pentru că acest drept trebuie să fie efectiv, real, şi nu un drept teoretic sau iluzoriu, iar împrejurarea că procurorul chiar dacă este vorbitor de limba maghiară, a procedat la audierea inculpatului în această limbă, însă declaraţia a fost consemnată în limba română pe care inculpatul nu o cunoaşte, nu asigură eficienţa acestui drept acordat unui acuzat, iar audierea în limba maghiară nu împlineşte încălcarea adusă dispoziţiei procedurale imperative.
Persoana acuzată are dreptul la apărare, inclusiv să beneficieze de serviciile unui traducător autorizat în toate etapele procedurale; acest drept este considerat ca cea mai adecvată punere în practică a drepturilor apărării şi a cerinţei echitabilităţii procedurilor, iar exercitarea acestui drept este îndeosebi justificată în fazele iniţiale, când cel acuzat se confruntă cu acuzatorii de pe poziţii inegale, iar împrejurarea că ulterior, în timpul altor interogatorii (în speţă la cercetarea judecătorească) este asistat de un specialist autorizat nu poate remedia eficient lipsa iniţială.
De aceea, prin lipsa unui traducător autorizat, drepturile procesuale ale inculpatului au fost încălcate şi s-au produs vătămări care nu pot fi înlăturate decât prin constatarea nulităţii absolute a actelor procesuale şi procedurale întocmite cu încălcarea acestora.
De altfel, prima instanţă era datoare să verifice regularitatea urmăririi penale, odată cu verificarea regularităţii actului de sesizare, să constatate aceste încălcări ale dispoziţiilor procedurale imperative şi să pronunţe o soluţie în consecinţă.
Cum vătămarea adusă drepturilor inculpatului nu poate fi înlăturată decât prin refacerea actelor de urmărire penală, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., a fost admis apelul inculpatului, a fost desfiinţată hotărârea atacată şi, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 333 C. proc. pen., s-a trimis cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna pentru refacerea actelor de urmărire penală privind audierea inculpatului în prezenţa unui traducător autorizat.
