Individualizarea judiciară a executării pedepsei închisorii


– Codul penal: art. 57

Chiar dacă procurorul a solicitat tocmai în recurs ca inculpatul să execute pedeapsa în penitenciar, nu este încălcat principiul neagravării situaţiei părţii în favoarea căreia procurorul a declarat apel sau recurs, câtă vreme, în apelul său, acesta a solicitat înlăturarea aplicării dispoziţiilor C. pen. şi aplicarea art. 861 C. pen. şi, ulterior, a dispoziţiilor art. 57 C. pen.

(Decizia penală nr. 195/R din 18 martie 2010)

Prin sentinţa penală nr. 517 din 17 martie 2009, pronunţată de Judecătoria Piteşti, inculpatul M.C.I. a fost condamnat la două pedepse cu închisoarea, pentru săvârşirea

unor infracţiuni privind circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice, în condiţiile C. pen.

împotriva sentinţei a formulat apel şi parchetul, care a solicitat ca pedeapsa la care inculpatul a fost condamnat să fie executată în condiţiile art. 861 C. pen.

Prin decizia penală nr. 157 din 22 octombrie 2009, pronunţată de Tribunalul Argeş, a fost apelul şi apelul parchetului, a fost desfiinţată în parte sentinţa, în sensul reducerii pedepsei aplicate pentru una dintre infracţiuni, menţinându-se modalitatea de dispusă de prima instanţă.

Pentru a pronunţa această decizie, au fost avute în vedere criteriile de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), precum şi scopul preventiv-educativ al pedepsei, astfel cum este el definit în dispoziţiile art. 52 C. pen.

împotriva acestei decizii a declarat apel parchetul care, în raport de gravitatea faptelor, a solicitat ca inculpatul să execute pedeapsa în condiţii de penitenciar.

Prin decizia penală nr. 195/R din 18 martie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a fost admis recursul parchetului, casate, în parte, decizia atacată şi sentinţa, înlăturată aplicarea C. pen., dispunându-se ca pedeapsa rezultantă să fie executată în condiţii de penitenciar.

în privinţa modalităţii de executare a pedepsei, hotărârea Curţii se întemeiază pe următoarea argumentaţie:

Gravitatea faptei nu justifică în niciun fel ca executarea pedepsei să se facă în condiţiile C. pen.

în vederea respectării principiului proporţionalităţii – faptă, consecinţe şi pedeapsă -şi pentru atingerea scopului preventiv educativ prevăzut în art. 52 C. pen., Curtea apreciază că executarea pedepsei trebuie să se facă în condiţii de penitenciar.

Este adevărat că, în apel, procurorul a solicitat înlocuirea suspendării condiţionate a executării pedepsei cu suspendarea sub supraveghere, conform art. 861 C. pen. şi abia în recurs s-a solicitat, printre altele, ca modalitatea de executare a pedepsei să fie penitenciarul.

Cu toarte acestea, Curtea apreciază că nu este încălcat principiului neagravării situaţiei părţii în favoarea căreia procurorul a declarat apel sau recurs, prevăzut de art. 172 alin. (1) şi art. 385 alin. (2) C. pr. pen., întrucât acest lucru nu s-a produs în cauză, câtă vreme, în apelul său, procurorul a solicitat modificarea individualizării executării pedepsei, printr-o modalitate mai gravă, respectiv cea prevăzută de art. 861 C. pen., în loc de suspendarea condiţionată, care este o modalitate mai blândă, iar în recurs s-a solicitat executarea pedepsei în condiţii de penitenciar.