Individualizarea necorespunzatoare a amenzii cu caracter administrativ aplicata de catre instanta de fond Infracţiuni


administrativ aplicata de catre instanta de fond.

Dosar nr 12216/233/2007

Prin decizia penală nr. 279/ 12.06.2009 a T r i b u n a l u l ui Galati

S-a hotarat:

Admite apelul promovat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA GALAŢI –

împotriva sentinţei penale nr 1633/06.X.2008, pronunţată de Judecătoria Galaţi (dosar

12216/233/2007).

Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată mai sus menţionată şi, în rejudecare,

majorează cuantumul amenzii administrative aplicate inculpatului R M E- -în temeiul art 91

litera c Cod penal raportat la art 181 alin 3 Cod penal de la 200 lei la 500 lei.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În conformitate cu disp. art 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în

apel rămân în sarcina statului.

In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele:

Prin sentinţa penală nr 1633/06.10.2008, pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosar

12216/233/2007, în temeiul art 11 pct 2 litera a în referire la art 10 litera b indice 1 Cod

procedură penală a fost achitat inculpatul R M E pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art

290 Cod penal.

În temeiul art 18 indice 1 alin 3 Cod penal , în referire la art 91 litera c Cod penal i-a

fost aplicată inculpatului R M E o amendă administrativă în cuantum de 200 lei.

În temeiul art 192 alin 1 pct 1 litera d Cod procedură penală a fost obligat

inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

În cursul anului 1992 martora P A a înfiinţat S.C. M S.R.L. Galaţi, având ca asociaţi

pe martorii R P M, fiica sa, şi J M, nepot.

În cursul anului 1996 martora R P M s-a retras din societate, însă la solicitarea mamei

sale care nu se mai putea ocupa de administrarea societăţii s-a implicat în administrarea

acesteia, fără a avea o împuternicire în acest sens şi a luat asupra sa ştampila şi toate actele

contabile ale societăţii.

Din declaraţiile martorilor P A, R P M şi J M (atât cele date in cursul urmăririi penale

cât şi în faţa instanţei de judecată) reiese faptul că martora R era ajutată în desfăşurarea

activităţilor societăţii de soţul acesteia, inculpatul R M E deşi nu exista nici un raport juridic

între acesta şi societate.

Din declaraţiile martorilor P A şi J M reiese că în cursul anului 2004, la propunerea

inculpatului, martora P A a demarat procedura de extindere a obiectului de activitate a S.C.

M S.R.L. incluzând activităţi de amenajări exterioare, activităţi de care urmau să se ocupe

inculpatul şi martorul G L.

În acest scop, inculpatul a propus achiziţionarea unor telefoane mobile, lucru

acceptat de martora R P M, în contul S.C. M S.R.L.

Inculpatul a ales una din ofertele de telefonie mobilă şi a completat la rubricile

existente un formular tip de împuternicire primit de la S.C. T S.A., din care rezultă că P A, în

calitate de administrator al S.C. M S.R.L. Galaţi îl împuteniceşte să încheie contracte şi să

reprezinte societatea în relaţia cu S.C. T S.A.

Pe împuternicire este aplicată ştampila societăţii, însă subscrierea nu aparţine nici

martorei P A, în calitate de administrator al S.C. M S.R.L. şi nici inculpatului, astfel cum s-a

stabilit în urma efectuării constatării tehnico-ştiinţifice grafoscopice.

Audiat fiind cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, inculpatul a

recunoscut că a semnat şi ştampilat cererea de abonament, în numele S.C. M S.R.L., cerere

în baza căreia a fost încheiat contractul de abonament, inculpatul ridicând patru telefoane

mobile, achitate cu suma de 462,4 lei, sumă ce provenea de la inculpat, situaţie cunoscită şi

acceptată atât de soţia sa, martora R P cât şi de martora P A.

Din declaraţia inculpatului R M E coroborată cu declaraţia martorului G L, reiese că

ulterior achiziţionării telefoanelor, cei doi s-au deplasat la domiciliul inculpatului unde se afla

şi martora R P M. Un telefon a fost înmânat martorului G L, unul a rămas la inculpat, unul a

fost dat martorei R P iar cel de al patrulea telefon a revenit fiului martorei.

Chitanţa doveditoare a achiziţionării celor patru telefoane a fost înregistrată în

registrul de casă la data de 24.06.2004 la rubrica plăţi, înregistrare efectuată de către martora

R P M, cea care avea evidenţa contabilă a societăţii, aspect care dovedeşte odată în plus

faptul aceasta că avea cunoştinţă şi acceptase achiziţionarea telefoanelor pe numele societăţii.

Din coroborarea probelor mai sus analizate reiese că într-adevăr inculpatul a

completat împuternicirea dată pe seama S.C. M S.R.L. şi a folosit-o în scopul incheierii

contractului de prestări servicii de telefonie mobilă cu S.C. T S.A., achiziţionând în contul

societăţii 4 telefoane mobile, faptă care, în drept, întruneşte elementele constitutive ale

infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal.

Faţă de conţinutul concret al faptei, astfel cum a fost reţinută, instanţa a apreciat că

inculpatul a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege iar fapta sa este lipsită în mod

vădit de importanţă, astfel că nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni.

Împotriva sentinţei penale mai sus menţionate în termen legal a declarat apel

Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi criticând-o ca netemeinică.

În motivarea apelului s-a susţinut că în mod greşit a apreciat prima instanţă că

fapta reţinută în sarcina inculpatului nu prezintă gradul de pericol social concret al unei

infracţiuni având în vedere condiţiile în care a fost săvârşită, conduita oscilantă a

inculpatului şi împrejurarea că a mai fost condamnat anterior pentru săvârşirea

infracţiunii prev. de art 180 alin 1 indice 1 Cod penal.

Verificând sentinţa penală apelată prin prisma criticilor formulate de Parchetul de pe

lângă Judecătoria Galaţi şi cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept conform art 371 alin

2 Cod procedură penală, Tribunalul constată următoarele:

Pe baza analizei tuturor probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale şi

în faza cercetării judecătoreşti , instanţa de fond a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi

vinovăţia inculpatului R M E.

În acest sens au fost avute în vedere plângerea formulată de numita P A cererea

abonament serviciu Z, împuternicire, factură şi avizul de însoţire a mărfii, notificarea şi

formularul de reziliere, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, declaraţiile martorilor P A,

R P M, G L, declaraţiile inculpatului.

Din coroborarea probelor mai sus indicate rezultă că inculpatul R M E a completat

împuternicirea dată pe seama SC M SRL şi a folosit-o în scopul încheierii contractului de

prestări servicii de telefoane mobile cu SC T SA achiziţionând în contul societăţii patru

telefoane mobile.

Având în vedere, în primul rând , modalitatea şi împrejurările concrete în care a fost

comisă fapta, apreciem că în mod judicios a reţinut prima instanţă că aceasta nu prezintă

gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Potrivit art. 18 ind. 1 alin. 2 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol

social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de

împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar putea produce

precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Astfel, inculpatul a săvârşit infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în

condiţiile atât martora P A, administrator al S.C. M S.R.L. cât şi martora R P M, fiica acesteia

care se ocupa efectiv împreună cu inculpatul de societate, acceptaseră lărgirea obiectului de

activitate al societăţii cu activitatea de amenajări interioare pe care inculpatul urma să o

desfăşoare în contul societăţii împreună cu martorul G L.

Achiziţionarea celor patru telefoane mobile s-a făcut în considerarea acestei activităţi,

martora R P M şi fiul acesteia beneficiind de 2 aparate dintre cele 4 telefoane achiziţionate,

operaţiunea a fost înregistrată de martora R P în evidenţa contabilă a societăţii, astfel că este

cert că inculpatul a acţionat cu acordul acesteia.

Nu este de neglijat faptul că plângerea penală formulată la data de 19.10.2005 de

către martora P A împotriva inculpatului s-a făcut pe fondul conflictelor de familie existente

între inculpat şi martora R P (fiica martorei P A), dovada fiind procesul penal iniţia de

aceasta împotriva inculpatului şi finalizat prin sentinţa penală nr. 2622/16.11.2006 a

Judecătoriei Galaţi, definitivă prin decizia penală nr. 71/R/2007 a Tribunalului Galaţi.

Nu în ultimul rând, Tribunalul are în vedere urmarea produsă prin fapta inculpatului

(se va reţine faptul că preţul celor patru telefoane nu a fost suportat de S.C. M S.R.L., deşi la

rubrica cheltuieli în evidenţa contabilă este evidenţiat, ci de inculpat, iar contravaloarea

facturilor fiscale emise către S.C. M S.R.L. aferente perioadei septembrie 2004 – mai 2005 a

fost suportata de martorul G L) precum şi persoana şi conduita inculpatului care nu este

recidivist şi a avut în cursul procesului penal o atitudine cooperantă şi sinceră.

Totuşi, raportat la natura şi modalitatea în care a fost reţinută fapta, la consecinţele

ce s-au produs, apreciem că amenda administrativă a fost stabilită într-un cuantum

neîndestulător pentru îndreptarea conduitei inculpatului, astfel încât se va dispune

majorarea acesteia.