Individualizarea pedepsei aplicate pentru infractiunea de lovire, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.p.. În contextul unei atitudini nesincere a inculpatului manifestata în scopul vadit al sustragerii de la raspunderea penala. Infracţiuni


 

S.P. – 27/10.02.2012

Infracţiuni

Individualizarea pedepsei aplicate pentru infracţiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. 2 C.p.. În contextul unei atitudini nesincere a inculpatului manifestată în scopul vădit al sustragerii de la răspunderea penală.

Constată că , prin încheierea penală nr.251/19.09.2011 pronunţată de Judecătoria Mediaş în dosarul penal nr.x /257/2011 , prin care s-a admis plângerea formulată de partea vătămată V. I. împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală dată de procuror la data de 23.06.2011 în dosarul x/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş , în temeiul dispoziţiilor art.2781 alin.8 lit.c C.proc.pen., s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului G. P. – fiul lui P. şi M. , născut la data de – în R. , jud. S. , domiciliat în R. , str. O. G. , nr.- , jud. S. , cu reşedinţa în satul M. , f.n. , jud. S. , având C.N.P.- , fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe , prevăzută de art. 180 alin.2 Cod penal .

În actul de sesizare a instanţei , reprezentat de plângerea părţii vătămate V. I. , potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin.9 C.proc.pen., se arată că , în data de 3.04.2011 , inculpatul , aflat în stare de ebrietate , a aplicat părţii vătămate lovituri cu piciorul în zona capului , în urma cărora aceasta a căzut , continuând apoi să o lovească cu ciomagul peste braţ , cauzându-i astfel leziunile traumatice descrise în certificatul medico-legal aflat la dosarul cauzei , leziuni care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale .

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 900 lei , reprezentând despăgubiri materiale , constând în contravaloarea taxei pentru eliberarea certificatului medico-legal , a cheltuielilor de deplasare de la M. la Spitalul Municipal M. , a consultaţiei medicale , a radiografiilor şi medicamentelor , precum şi în contravaloarea venitului nerealizat de care a fost lipsită partea vătămată pe perioada îngrijirilor medicale . Totodată , partea vătămată a pretins suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale pentru suferinţele fizice şi umilinţa la care a fost supus prin agresiunea inculpatului .( fila 36 dosar ) .

Partea vătămată a solicitat , de asemenea , obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată .

Inculpatul a fost audiat atât în cursul urmăririi penale cât şi în instanţă .

Analizând materialul probator administrat în cauză , instanţa a reţinut următoarea stare de fapt :

În data de 3.04.2011 , partea vătămată , care lucra în slujba inculpatului la stâna acestuia situată pe raza localităţii M. , judeţul S. , l-a anunţat pe inculpat că nu mai intenţionează să rămână în serviciul său , fiind nemulţumit de banii primiţi pentru prestată .

Discuţia avută de cei doi s-a desfăşurat în incinta stânei , între orele 21,00 şi 22,00 , în prezenţa martorului B. C. V. , ce fusese adus de inculpat pentru a lucra în serviciul lui în calitate de cioban , în locul fiului părţii vătămate , care renunţase la slujba sa .

Nemulţumit de perspectiva plecării părţii vătămate – justificată de inculpat ( potrivit declaraţiei date în instanţă ) prin aceea că partea vătămată i-ar fi datorat bani în urma unui împrumut acordat pe care îl restituia în rate lunare în modalitatea reţinerii sumelor destinate retribuirii muncii prestate de partea vătămată – inculpatul i-a aplicat părţii vătămate , în timp ce aceasta şedea pe un muşuroi , mai multe lovituri cu piciorul în zona capului , inclusiv în gură şi în ureche , ultima dintre acestea determinând pierderea echilibrului şi căderea părţii vătămate la pământ , în stare de inconştienţă .

Inculpatul a continuat agresarea părţii vătămate aflate în stare de inconştienţă , folosind ciomagul acesteia până când a intervenit martorul B. C. V. , care i-a strigat să înceteze pentru că altfel o omoară pe partea vătămată . Partea vătămată s-a trezit la un moment dat , datorită faptului că martorul B. C. V. a aruncat cu apă pe ea , şi acuza dureri în zonele în care fusese lovită în stare de inconştienţă .

În noaptea respectivă partea vătămată a dormit la stână , însă a doua zi dimineaţa a plecat , refuzând să mai muncească în slujba inculpatului .

În urma examinării medico-legale a reieşi că partea vătămată prezenta următoarele leziuni traumatice : obrazul drept tumefiat la baza lui şi paramentonier dreapta până la nivelul gonionului mandibular , cu placard excoriat de 4/1,2 cm ; pavilionul urechii drepte tumefiat ; echimoză pe braţul stâng ; excoriaţii la nivelul antebraţului , precum şi fractură coronară a incisivului central superior din stânga la limita cu gingia .

Medicul legist concluzionează în sensul că leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure la data de 3.04.2011 şi necesită pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale .

Leziunile traumatice evidenţiate de medicul legist corespund relatării părţii vătămate privind zonele supuse agresiunii directe exercitate de inculpat .

Certificatul medico-legal eliberat la data de 5.04.2011 ( fila 6 dosar ) atestă şi faptul că anterior examinării medico-legale , partea vătămată a fost supusă unui consult medical în cadrul Spitalului Municipiului M. la data de 4.04.2011 , şi , de asemenea , unui consult stomatologic la data de 5.04.2011 , care a evidenţiat fractura incisivului .

Starea de fapt reţinută s-a conturat pe baza declaraţiilor părţii vătămate confirmate de către martorul ocular B. C. V. , cu ocazia depoziţiei acestuia din timpul judecăţii , dar şi de declaraţia martorului Ş. V. , audiat în instanţă , care , deşi nu a asistat la incident , a aflat despre acesta din usele martorului ocular B. C. V., care i-a descris agresarea părţii vătămate la scurt timp după producerea acesteia .

De asemenea , martorul Ş. V. a întâlnit-o pe partea vătămată la 2-3 zile după incident , şi descrie leziunile pe care aceasta le prezenta în mod vizibil în zona capului , leziuni care corespund celor descrise medico-legal , şi despre care martorul afirmă că partea vătămată le-a atribuit acţiunii agresive a inculpatului .

Inculpatul a relatat diferit şi contradictoriu incidentul pe parcursul procesului penal.

Astfel , în prima declaraţie dată în cursul urmăririi penale ( fila 12 dosar urmărire penală ) inculpatul afirmă că , în seara de 3.04.2011 , atunci când a revenit la stână însoţit de martorul B. C. V. , partea vătămată „dormea mort de beat” , fapt pentru care l-a lăsat în pace amânând discuţia ce intenţiona să o poarte cu aceasta pentru a doua zi dimineaţa , când parte vătămată era „ umflat la faţă” şi i-ar fi spus că a căzut din cauza stării de ebrietate .

În declaraţia care a urmat ( fila 19 dosar urmărire penală ) inculpatul descrie aceeaşi stare a părţii vătămate , însă nuanţează afirmaţiile sale , spunând despre partea vătămată că a observat-o ca fiind lovită la faţa .

Cu ocazia audierii sale în instanţă ( fila 61 ) , inculpatul , în mod contrar susţinerilor sale anterioare , afirmă că în seara respectivă partea vătămată s-a trezit şi a început să facă scandal , l-a ameninţat şi s-a aruncat asupra lui . Inculpatul prezintă , aşadar , de data aceasta , o variantă care o înfăţişează pe partea vătămată ca având o atitudine agresivă , pentru a găsi o justificare la reacţia sa , pe care o descrie constând în împingerea părţii vătămate şi în aplicarea a două palme acesteia , pentru a se linişti .

Contrar susţinerilor sale anterioare , inculpatul afirmă în instanţă că în dimineaţa zilei următoare , când partea vătămată a plecat de la stână , nu avea urme de lovituri , deşi iniţial a insistat asupra faptului că partea vătămată prezenta astfel de urme.

Este evident , aşadar , că inculpatul a prezentat în mod denaturat desfăşurarea evenimentelor pentru a nu-şi asuma vinovăţia faptelor sale , fiind încurajat de împrejurarea că singurul martor ocular a fost B. C. V. , care , dat fiind faptul că pe parcursul urmăririi penale se afla în serviciul inculpatului , s-a abţinut de la a declara tot ce ştia despre incident ; în depoziţiile sale iniţiale , martorul B. C. V. a afirmat doar că inculpatul a împins-o pe partea vătămată , care a căzut , lovindu-se la „ faţă , urechi , cap şi corp” ( fila 15 ) – descriind zonele corporale afectate ale părţii vătămate în aşa fel încât acestea să corespundă leziunilor traumatice descrise în certificatul medico-legal , precum şi declaraţiilor părţii vătămate .

În final , cu ocazia audierii sale în instanţă , martorul B. C. V. ( fila 67 ) descrie acţiunea agresivă a inculpatului , arătând că acesta i-a aplicat părţii vătămate lovituri cu piciorul şi cu pumnul în timp ce aceasta şedea pe un muşuroi , fapt ce a cauzat căderea părţii vătămate , şi a continuat să o lovească cu ciomagul acesteia din urmă , lăsând-o în stare de inconştienţă . Martorul arată că a simţit nevoia să intervină pentru a opri acţiunea agresivă a inculpatului , strigând acestuia să nu mai dea în partea vătămată pentru că altfel o omoară , şi că a aruncat apă pe aceasta pentru a se trezi .

Descrierea martorului corespunde susţinerilor părţii vătămate .

Depoziţiile martorilor S. O. V. şi G. M. I. ( soţia inculpatului ) sunt doar parţial relevante probatoriu în ceea ce priveşte aspectele comune celorlalte elemente probatorii , având în vedere faptul că aceştia nu au asistat la cele petrecute şi nu cunosc nici chiar indirect amănunte privind incidentul .

Prin urmare , instanţa reţine că fapta inculpatului este pe deplin dovedită şi că aceasta realizează elementele constitutive ale infracţiunii de lovire , prevăzută de art. 180 alin.2 C.pen. , pentru săvârşirea căreia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii de 3 luni .

Conform art.71 Cod penal se va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a şi b Cod Penal , pe durata executării pedepsei principale, întrucât instanţa apreciază că dreptul de a alege şi de a fi ales în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat , presupun o deontologie socială ireproşabilă şi , deci , sunt incompatibile cu statutul unei persoane care a săvârşit o infracţiune de violenţă .

La individualizarea pedepsei aplicate s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), dintre care se evidenţiază :

-gravitatea faptei săvârşite de inculpat , în contextul în care a aplicat unei persoane nonviolente mai multe lovituri cu piciorul şi cu bâta , majoritatea în zona capului , cauzând acesteia printre alte leziuni şi fracturarea unui incisiv superior de la baza gingiei , profitând de ascendentul ce-l avea asupra acesteia în calitate de angajator al său ;

-nesinceritatea inculpatului manifestată în scopul vădit al sustragerii sale de la răspunderea penală inerentă ; denaturarea adevărului prin prezentarea părţii vătămate ca având rolul determinant în producerea incidentului printr-o atitudine agresivă şi ameninţătoare ; în declaraţia dată în instanţă , inculpatul insistă , contrar susţinerilor sale anterioare şi întregului probatoriu administrat , că partea vătămată , fiind în stare de ebrietate , l-a ameninţat , s-a aruncat asupra lui şi l-a prins de haină ; atitudinea inculpatului denotă desconsiderarea autorităţii judiciare ;

-lipsa antecedentelor penale .

Instanţa , în raport cu statutul inculpatului de infractor primar , apreciază că scopul pedepsei aplicate poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestuia, astfel că în baza art.81 şi 71 alin.5 Cod Penal va suspenda condiţionat executarea pedepsei principale şi a pedepsei accesorii pe o durată de 2 ani şi 3 luni , termen de încercare stabilit în condiţiile art.82 Cod Penal .

În baza art.359 C.p.p. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art.83 Cod Penal privitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei .

În ceea ce priveşte pretenţiile materiale ale părţii vătămate , instanţa reţine că înscrisurile justificative depuse de aceasta la dosar coroborate cu celelalte probe administrate dovedesc cu certitudine doar cele constând în : contravaloarea certificatului medico-legal , în cuantum de 38 lei ( fila 38 ) ; contravaloarea transportului în zilele de 4.04.2011 , respectiv 5.04.2011 , pentru efectuarea examenului radiologic şi pentru consultaţia stomatologică , respectiv examinarea medico-legală ( aspecte relevate în cuprinsul certificatului medico-legal – fila 38 şi confirmate de martorul C. V. – fila 65 ) , care totalizează un cuantum de 100 lei , în condiţiile în care acest martor afirmă că fiul său a asigurat transportul părţii vătămate cu autoturismul familiei sale , încasând de la aceasta câte 50 lei pentru fiecare deplasare .

Celelalte pretenţii materiale ale părţii vătămate nu au fost dovedite , pentru că nu există la dosar documente justificative sau alte elemente probatorii care să probeze cu certitudine alte cheltuieli de transport efectuate sau împrejurarea că partea vătămată a fost lipsită de un pe perioada îngrijirilor medicale , venit pe care altfel l-ar fi realizat ; de asemenea , partea vătămată nu a prezentat dovezi privind costul consultaţiilor medicale , radiografiilor şi medicamentelor necesitate .

Se reţine , însă , că partea vătămată a suferit un prejudiciu moral ca urmare a suferinţei fizice şi psihice inerente statutului de victimă a unei agresiuni fizice , cu atât mai mult cu cât violenţa exercitată asupra sa a avut drept consecinţă pierderea unui incisiv superior , fapt ce atrage consecinţe atât de natură estetică , cât şi funcţională , sub aspectul aparatului digestiv . Prin urmare , instanţa apreciază că daunele morale pretinse de partea vătămată sunt justificate , cuantumul acestora nefiind disproporţionat în raport de suferinţele îndurate de partea vătămată .

În consecinţă , în baza art.346 alin.1 , art.14 alin.3 lit.b C.p.p. raportat la art.998 vechiul C.civ. va fi obligat inculpatul să plătească părţii civile V. I. despăgubiri materiale în cuantum de 138 lei şi daune morale în cuantum de 5.000 lei , urmând a fi respinse celelalte pretenţii ale părţii civile .

Se va constata că Spitalul Municipal M. nu are calitate de parte vătămată sau de parte civilă în cauză , în condiţiile în care , deşi a fost citat pentru eventualitatea formulării unor pretenţii civile , acesta a arătat instanţei în scris că nu a suferit vreun prejudiciu legat de fapta penală dedusă judecăţii .

În baza art.193 alin.1 C.p.p. va fi obligat inculpatul să plătească părţii civile cheltuieli judiciare în cuantum de 1.300 lei , reprezentând contravaloarea onorariului avocaţial.

În baza art. 191 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .