Infracţiune continuată. Omogenitatea juridică a actelor de executare


C. pen., art. 41 alin. (2)

Când o faptă este săvârşită prin realizarea mai multor acţiuni de acelaşi fel, la interval de timp diferite, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, sunt Incidente dispoziţiile C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) privind Infracţiunea continuată.

Decizia penală nr. 255/R din 19 aprilie 2005 – M.B.

Prin sentinţa penală nr. 778/2004, Judecătoria Braşov, în baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.C. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (două acte materiale) în dauna părţilor vătămate L.M. şi T.E.

în baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (trei acte materiale) în dauna părţilor vătămate P.D., L.M. şi T.E.

împotriva deciziei date în apel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a declarat recurs, criticând-o sub aspectul soluţiei de achitare, a nepronunţării asupra unor fapte pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, recurs care, urmare a studierii întregului complex probator, a fost admis funcţie de prevederile art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen.

Mai exact, dacă pentru fapta de furt calificat descrisă la pct. 2 din actul de sesizare s-au avut în vedere un număr de cinci acte materiale, cinci acţiuni de acelaşi fel, săvârşite la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, prima instanţă, fără ca în prealabil să pună în discuţie schimbarea încadrării juridice, a reţinut la pronunţare numai trei acte materiale ale infracţiunii continuate, înlăturându-le pe cele relative la părţile vătămate C. şi C.

Or, respectivele fapte nu-şi găsesc acoperirea subiectivă în hotărâri infracţionale diferite, motiv pentru care trebuia a se supune discuţiei părţilor incidenţa prevederilor C. proc. pen., în scopul scindării diferitelor acte componente, a pronunţării unor soluţii relative atât la cele trei acte avute în vedere la momentul condamnării, cât şi la celelalte două acte pe care greşit le-a înlăturat, divizând astfel una şi aceeaşi infracţiune în formă continuată, fără a dispune schimbarea încadrării juridice în două infracţiuni, fiecare cu aplicarea C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), sau în una în formă continuată şi actele singulare.

Diminuarea numărului de acte materiale de la cinci la trei şi pronunţarea unei soluţii relative doar la cele din urmă antrenează aplicaţiunea prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., urmând ca, în cadrul rejudecării cauzei, să fie analizate toate acţiunile reunite în cadrul aceleiaşi structuri.