Reţinerea teoretică, în actele contabile a contribuţiilor angajaţilor pentru suplimentară, asigurări sociale de sănătate şi şomaj, în condiţiile în care nu au existat disponibilităţi băneşti care să permită virarea acestor sume la bugetele vizate nu poate angaja răspunderea penală a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art.6 din Legea nr.241/2005, lipsind elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
Secţia penală – Decizia penală nr. 225/23 aprilie 2008
Prin sentinţa penală nr.363/19.11.2007 a Judecătoriei Mediaş inculpatul K.L. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prin stopaj la sursă prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art.81,82 Cod penal.
S-a reţinut în fapt, că societatea administrată de inculpat a efectuat reţineri din veniturile cuvenite angajaţilor cu titlu de contribuţii asigurări sociale, contribuţii asigurări de sănătate, la fondul de şomaj şi , precum şi impozitul pe salarii, sume pe care nu le-a virat bugetului de stat.
Împotriva hotărârii au declarat apel inculpatul şi partea civilă D.G.F.P. Sibiu.
Prin decizia penală nr. 24/A/30.01.2008 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 567/217/2007, s-a admis apelul declarat de inculpatul K.L. împotriva sentinţei penale nr. 363/2007 desfiinţându-se hotărârea atacată numai sub aspectul conţinutului pedepsei accesorii, înlăturându-se dispoziţiile art. 64 lit. e Cod penal.
Decizia penală a fost atacată de inculpat cu recurs, solicitându-se achitarea acestuia în temeiul art. 1 pct. 2 lit. a raportat la art.10 lit. d Cod penal pe considerentul că stopajul la sursă a fost pur teoretic.
Recursul este fondat.
Instanţele au omis să ia în considerare concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză încă din faza de urmărire penală şi care a statuat că pentru perioada verificată, respectiv anii fiscali 2002-2005, expertul a calculat suma totală de 4.011.098.000 ROL reprezentând contribuţiile angajaţilor pentru pensie suplimentară, asigurări sociale de sănătate şi şomaj, cu precizarea că aceste sume au fost reţinute teoretic, deoarece nu au existat disponibilităţi băneşti pentru îndestularea bugetelor vizate.
În consecinţă nu se poate reţine că inculpatul a comis infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, câtă vreme aceste contribuţii nu au fost reţinute la sursă faptic, ci doar operate scriptic în ca fiind reţinute.
Ca atare, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectul laturii obiective şi subiective se impune achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Recursul a fost admis , conform art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, iar hotărârile casate cu consecinţele expuse mai sus.
