Infracţiunea de înşelăciune prin file CEC. Schimbarea încadrării juridice. Achitare


La data emiterii celor două CEC-uri, beneficiarul nu cunoştea împrejurarea că, pentru valorificarea acestora nu exista disponibil în cont, fiind astfel indus în eroare, în scopul obţinerii unui folos material injust de către inculpat şi cauzând totodată un prejudiciu posesorului CEC-ului. Semnarea filelor CEC de către soţia inculpatului, care a încheiat şi contractul de vânzare cumpărare cu partea vătămată, înlătură răspunderea penală a inculpatului în temeiul art. 10 lit. c) C.proc.pen.

Secţia penală, Decizia nr. 240 din 2 iunie 2008

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului a fost trimis în judecată inculpatul L.V.C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune – prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (4) C.pen., emiterea unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient – prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și emiterea unui CEC cu dată falsă – prevăzută de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, reținându-se faptul că în zilele de 16.07.2003 și 1.08.2003 a emis filele CEC nr. BC 30300477443 și nr. BC 30300477145 în valoare totală de 8.775 lei, fără a avea disponibil în cont și a antedatat filele CEC cu data de 8.09.2003.

Prin sentința penală nr. 143/22.05.2007 a Judecătoriei Gura Humorului, după rejudecare, a fost condamnat inculpatul L.V.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (4) C.pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (4) C.pen. și art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea C.pen. și art. 74, 76 lit. c) C.pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare și pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, modificată, cu aplicarea art. 74 și 76 lit. e) C.pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare, în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen., acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 luni închisoare, a cărei a fost suspendată condiționat în temeiul C. pen. în condițiile prevăzute de art. 82 C.pen., atrăgându-i-se atenția asupra dispozițiilor C.pen.

Inculpatul a fost obligat să plătească părții vătămate SC E.I. SRL Gura Humorului suma de 5.705 lei cu titlu de despăgubiri civile și penalități de întârziere la această sumă de 0,04% pe zi, începând cu 8.09.2003 și până la achitarea debitului, celelalte pretenții civile fiind respinse.

S-a constatat recuperat prejudiciul în sumă de 3.069,9 lei.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut aceeași situație de fapt cu cea descrisă în actul de sesizare, fiind înlăturate susținerile inculpatului și ale soției sale, martora L.A.M., în sensul că reprezentantul părții civile a știut că la data emiterii filelor CEC nu exista disponibil în cont, cât și faptul că acesta reprezenta doar o garanție de plată, întrucât din declarațiile martorilor M.L. și P.P. (fostul administrator al părții civile), cât și din susținerile părții civile a rezultat faptul că filele CEC reprezentau o modalitate de plată a produselor livrate, iar la data completării acestora reprezentantul părții civile nu știa despre faptul că societatea inculpatului nu avea disponibil în cont.

în drept, s-a apreciat că faptele comise de inculpat întrunesc doar elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (4) C.pen., și ale infracțiunii de emitere a unui CEC cu dată falsă, prevăzută de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, nu și cele ale infracțiunii de emiterea unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient, prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, întrucât la data emiterii celor două CEC-uri, beneficiarul nu cunoștea împrejurarea că pentru valorificarea acestora nu exista disponibil în cont, fiind astfel indus în eroare, în scopul obținerii unui folos material injust de către inculpat și cauzând totodată un prejudiciu posesorului CEC-ului (ce a fost parțial recuperat), sens în care s-a dispus schimbarea încadrării juridice, instanța făcând referire și la decizia nr. 338/13.12.2004 a ICCJ.

Vinovăția inculpatului, sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (4) C.pen. și art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, fiind dovedită cu probele administrate, s-a dispus condamnarea acestuia la individualizarea pedepselor, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, gradul de pericol social concret, urmarea produsă, poziția procesuală a inculpatului și lipsa antecedentelor penale a acestuia.

Față de aceste criterii, s-a apreciat că scopul de prevenție generală și specială, cât și reeducarea inculpatului pot fi asigurate prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, pentru fiecare din infracțiunile comise și cu aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C.pen. cu efectele prevăzute de art. 76 lit. c), e) C.pen.

Infracțiunile comise de inculpat fiind concurente, s-au aplicat dispozițiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C.pen.

De asemenea, infracțiunile fiind săvârșite la intervale de timp diferite, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în cauză s-a făcut aplicarea prevederilor C.pen.

în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, față de conduita inculpatului, înainte și după comiterea faptei, poziția sa procesuală, lipsa antecedentelor penale, s-a apreciat că scopul de prevenție generală și specială poate fi realizat și fără privare de libertate, astfel încât, în temeiul prevederilor C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 5 luni, prevăzută de art. 82 C.pen., atrăgându-se totodată atenția inculpatului asupra dispozițiilor C.pen.

Sub aspectul laturii civile, s-a constatat că SC E.I. SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 8.750 lei, reprezentând contravaloarea celor două file CEC, cât și 4.683 lei penalități, în cuantum de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere aplicate la valoarea debitului neachitat și calculată până la 8.05.2007.

împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul L.V.C., susținând că nu a avut intenția comiterii faptelor, solicitând achitarea pentru ambele infracțiuni sau, în subsidiar, achitarea sa pe temeiul lipsei gradului de pericol social al faptelor și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

Prin decizia penală nr. 14/21.01.2008 a Tribunalului Suceava s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că faptele inculpatului constând în aceea că, în calitate de administrator al SC C.A. SRL Cluj-Napoca, a achitat contoare livrate de SC E.I. SRL Gura Humorului cu file CEC în alb nesemnate și neștampilate (completate ulterior la toate rubricile de reprezentantul societății care a livrat contoarele) fără a avea disponibil în cont, aspect necunoscut de societatea cu care a încheiat contractul de livrare a bunurilor, în scopul obținerii unui folos material injust și cauzând totodată un prejudiciu posesorului CEC-ului în valoare de 8.750 lei, întrunesc, atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (4) C.pen. și prevăzute de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, în mod justificat instanța de fond înlăturând apărările inculpatului, conform cărora reprezentantul societății SC E.I. SRL cunoștea faptul că nu are disponibil în cont.

în aceste condiții, este evident că inculpatul a urmărit să înșele societatea cu care a încheiat contractul de livrare a bunurilor, emițând filele CEC cu încălcarea dispozițiilor art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Mai reține tribunalul că faptele expuse nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de gradul de pericol social al unor infracțiuni, avându-se în vedere natura acestora, modalitatea comiterii, dar și prejudiciul ridicat produs și care nici până în prezent nu a fost achitat în totalitate, deși inculpatul recunoaște existența acestuia.

Cât privește modul de soluționare a laturii, s-a constatat că daunele la care inculpatul a fost obligat în favoarea părții civile nu au fost contestate de către acesta, la stabilirea cuantumului ținându-se seama de faptul că o parte din prejudiciu a fost reparat. Deși în apel s-a susținut că inculpatul a mai achitat o sumă de bani cu titlu de despăgubiri, nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens.

împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, arătând că este nevinovat. Precizează că nu el a semnat și completat filele CEC, ci soția sa, care prin declarația autentificată sub nr. 491/22.05.2008 la BNP, recunoaște acest lucru.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C.proc.pen., precum și cazul în conformitate cu dispozițiile art. 3859 alin. (3) C.proc.pen., curtea constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (4) C.pen. și art. 84 pct. 2-3 din Legea nr. 59/1934, constând în aceea că în zilele de 16.07.2003 și 1.08.2003 a emis filele CEC nr. BC 30300477443 și nr. BC 30300477145 în valoare totală de 8.775 lei, fără a avea disponibil în cont și a antedatat filele CEC cu data de 8.09.2003.

în cursul urmăririi penale și în fața primei instanțe, inculpatul recunoaște faptul că a semnat cele două file CEC, pentru ca ulterior, în declarația dată în fața instanței de recurs, să susțină că acestea au fost completate de soția sa, care i-a imitat semnătura.

Din depoziția martorului P.P reiese că acesta, în calitate de director executiv al SC E.I. Gura Humorului, a încheiat cu soția inculpatului un contract de vânzare, după care s-a emis o filă CEC, ca modalitate de plată a produselor livrate, filă ce a fost semnată tot de aceasta, în care s-a trecut o altă dată decât cea a emiterii.

Mai precizează că în aceeași modalitate a fost semnată și a doua filă CEC, tot de soția inculpatului, care potrivit actului adițional autentificat sub nr. 318/17.05.2002 de BNP, dobândise la acea dată calitatea de administrator al societății.

Această situație de fapt este prezentată și de martora L.A.M. – soția inculpatului, care recunoaște că ea este cea care a semnat filele CEC.

Chiar dacă inculpatul a susținut în declarațiile anterioare că el a semnat cele 2 file CEC, relatează că la data negocierii tranzacțiilor comerciale și predării bunurilor nu a fost prezent, el procedând la semnarea lor ulterioară. Această declarație vine în contradicție cu cea a părții civile, dar și a martorei L.A.M. date atât în faza urmăririi penale, cât și înaintea primei instanțe.

în plus, prin analiza comparatorie a semnăturilor inculpatului date pe parcursul procesului penal, cât și înaintea notarului cu ocazia întocmirii actului adițional, reiese că aceasta nu corespunde cu semnăturile existente pe cele 2 file CEC.

Față de situația mai sus reținută, curtea constată că inculpatul nu este autorul infracțiunilor (în încadrarea corect reținută de prima instanță) care au făcut obiectul condamnării în primă instanță, motiv pentru care în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C.proc.pen. va admite recursul declarat de acesta, va casa în totalitate atât decizia penală, cât și sentința penală, iar în rejudecare, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportată la art. 10 lit. c) C.proc.pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. (1), (4) C.pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (4) C.pen. și art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea C.pen. și emitere CEC cu dată falsă prevăzută de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Va constata stinse pretențiile civile formulate de partea civilă.