Infractiunea de luare de mita prev. de art.254 alin.1 Cod penal raportat la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 Luare de mită

Sentinta penala Nr. 35/2012

Infractiunea de luare de mita prev. de art.254 alin.1 Cod penal raportat la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000

Deliberând asupra cauzei penale de fata:

Prin rechizitoriul MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE, SERVICIUL TERITORIAL BRASOV, cu numarul 38/P/2010 din data de 02.06.2010, verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei conform art. 264 al. 3 din Cod Procedura Penala de procurorul sef de sectie, inregistrat la aceasta instanta la data de 03.06.2010, sub numarul 5941/62/2010, s-a dispus:

I. 1. Trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatului:

– BCC pentru o infractiune de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;

2. Trimiterea in judecata in stare de libertate, dar sub incidenta masurii obligarii de a nu parasi localitatea, a inculpatului:

– UG pentru o infractiune de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;

II. Punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor:

– BCC, pentru 4 infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000; cu aplicarea art. 33 itera a Cod Penal;

– UG, pentru 5 infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000,

Cu aplicarea art. 33 litera a Cod Penal.

Totodata s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de DMa, DLM, DE, RT, LE si DE pentru savârsirea infractiunii de dare de mita, prev. de art. 255 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000.

Ca stare de fapt in sarcina inculpatilor au fost retinute urmatoarele:

La data de 13.05.2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la SC R SRL Brasov, inculpatii BCC si UG au pretins in mod injust de la administratorul DMa suma de 8.000 lei in scopul de a nu-i aplica sanctiuni mai grave (suspendarea activitatii societatii pe o perioada de 3 – 6 luni si sesizarea organului de urmarire penala pentru savârsirea infractiunii de evaziune fiscala), din care au primit suma de 2.000 de la martorul DRE in data de 13.05.2010 si suma de 1.000 lei de la martorul CAL in ziua de 21.05.2010.

Referitor la aceasta fapta, s-a apreciat ca aceasta intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, retinuta in sarcina fiecaruia dintre inculpati.

La data de 31.03.2010, inculpatul UG cu ocazia controlului efectuat la SC D SRL Brasov, a pretins si primit pentru folos propriu de la administratorul DLM suma de 2.000 lei pentru a nu-i aplica sanctiuni in urma neregulilor constatate.

La data de 1 aprilie 2010, inculpatii BCC si UG cu ocazia controlului de specialitate realizat la SC DC SRL, au pretins si primit pe nedrept de la administratorul DE suma de 3.000 lei, pentru a nu aplica sanctiuni grave constând in suspendarea temporara a activitatii societatii si amenda in cuantum de 10.000 lei, iar dupa primirea mitei au renuntat la intocmirea documentelor doveditoare ale activitatii de control desfasurate.

La data de 2 aprilie 2010 inculpati BCC si UG cu ocazia controlului de specialitate realizat la SC RC SRL, au primit cu titlu de mita de la administratorul RT suma de 2.000 lei, pentru a nu-i aplica o amenda in cuantum de 10.000 lei, iar la final au renuntat sa intocmeasca documente justificative ale activitatii de control desfasurate.

La data de 26 aprilie 2010 inculpati BCC si UG cu ocazia controlului de specialitate realizat la SC LR SRL, au solicitat pe nedrept de la administratorul LR suma de 8.000 lei, pentru a nu-i aplica masura suspendarii temporare a activitatii societatii, din care si-au insusit in folos propriu suma de 5.000 lei.

La data de 11 mai 2010 inculpati BCC si UG cu ocazia controlului de specialitate realizat la BP SRL, au solicitat pe nedrept de la administratorul DE suma de 3.000 lei pentru a nu suspenda activitatea societatii pe o perioada de 3 luni si pentru a nu-i aplica o amenda in valoare de 8.000 lei, din care si-au insusit in folos propriu suma de 2.000 lei.

In ceea ce priveste calitatea de functionari publici detinuta de inculpati, se constata ca la datele de 15.06.1995 si, respectiv 16.10.1991, numitii BCC si UG au fost angajati in cadrul Garzii Financiare – Sectia Brasov, ambii detin in prezent functiile de comisar clasa I, grad profesional superior.

Potrivit fisei postului, principalele atributiile de serviciu corespunzatoare functiilor detinute de acestia se refera la sunt urmatoarele aspecte:

– efectueaza controale in spatiile in care se produc, se depoziteaza, se comercializeaza bunuri ori se desfasoara activitati ce cad sub incidenta actelor normative in vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care sunt interzise de acestea;

– verifica legalitatea activitatilor desfasurate, a existentei si autenticitatii documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor;

– intocmesc acte de control privind rezultatele verificarilor, aplica masurile prevazute de normele legale si sesizeaza organelor competente in vederea valorificarii constatarilor. Actele de control vor fi intocmite cu respectarea normelor de lucru, a metodologiei si a procedurilor de control elaborate de Comisariatul general;

– intocmesc si predau la compartimentul de informatica fisa privind rezultatele controlului, in scopul evidentierii si centralizarii actiunilor si a actelor de control intocmite in baza proprie de date, fiind raspunzatori de informatiile comunicate; fisa privind rezultatele controlului impreuna cu toate documentele de control intocmite de comisari vor fi predate operativ persoanei desemnate pentru desfasurarea activitatii de arhivare, care vor fi luate in evidenta in ordine cronologica;

– comunica contribuabililor actele administrativ fiscale intocmite in urma efectuarii verificarilor, acestea in stricta concordanta cu prevederile Codului de procedura fiscala;

Potrivit prevederilor art. 47 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 republicata privind Statutul functionarilor publici si ale art. 3 lit. f, art. 14 si art. 17 alin. 2 din Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita al functionarilor publici, aplicabile functiei pe care o exercita, este interzis comisarilor de garda financiara sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii, in considerarea functiei publice, daruri sau alte avantaje.

De asemenea, in cadrul activitatii de luare a deciziilor sau de participare la actiuni de control, functionarilor publici le este interzis sa abuzeze in vreun fel de functiile detinute ori sa produca prejudicii materiale sau morale altor persoane.

In ceea ce priveste istoricul cauzei:

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului se constata ca prin rezolutia procurorului din cadrul DNA din data de 21.05.2010, orele 09,15 se dispune inceperea urmaririi penale fata de inculpatii BCC si UG pentru infractiunea de luare de mita prevazuta de art. 254 al 1 Cod Penal raportat la art. 7 al. 1 din Legea 78/2000, ca urmare a denuntului formulat de numita DMa.

Prin rezolutia procurorului din cadrul DNA din data de 28.05.2010, orele 10,00, se dispune inceperea urmaririi penale fata de inculpatul BCC pentru doua infractiuni de luare de mita prevazuta de art. 254 al 1 Cod Penal raportat la art. 7 al. 1 din Legea 78/2000, iar fata de inculpatul UG pentru trei infractiuni de luare de mita prevazuta de art. 254 al 1 Cod Penal raportat la art. 7 al. 1 din Legea 78/2000, aceasta fata de controalele de specialitate efectuate la datele de 02.04.2010 la SC RCI SRL, 01.04.2010 la SC D SRL si 31.03.2010 la SC D SRL.

Prin rezolutia procurorului din cadrul DNA din data de 31.05.2010, orele 16,00 se dispune inceperea urmaririi penale fata de inculpatul BCC pentru doua infractiuni de luare de mita prevazuta de art. 254 al 1 Cod Penal raportat la art. 7 al. 1 din Legea 78/2000, iar fata de inculpatul UG pentru doua infractiuni de luare de mita prevazuta de art. 254 al 1 Cod Penal raportat la art. 7 al. 1 din Legea 78/2000, aceasta fata de controalele de specialitate efectuate la datele de 26.04.2010 la SC LR SRL si 11.05.2010 la BP SRL.

Prin ordonanta procurorului din data de 21.05.2010 se dispune punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatii BCC si UG pentru infractiunea de luare de mita prevazuta de art. 254 al 1 Cod Penal raportat la art. 7 al. 1 din Legea 78/2000, pentru fapta din data de 13.05.2010.

Prin procesul verbal din data de 21.05.2010 au fost constatate ca acte premergatoare: denuntul numitei DMa; procesul verbal din data de 18.05.2010 pentru preluarea datelor personale ale inculpatilor; procesul verbal din data de 18.05.2010 pentru descarcarea declaratiilor de avere ale inculpatilor; procesul verbal din data de 18.05.2010 privind ridicarea unor documente din posesia martorului denuntator DMa; ordonanta procurorului din data de 18.05.2010 privind audierea martorului denuntator DMa; declaratia martorului denuntator DMa; declaratia martorului CLA; ordonanta procurorului din data de 18.05.2010 prin care se dispune ridicarea unei copii de pe registrul de control al firmei martorului denuntator si a altor acte care privesc firma; Incheierea 66 din data de 19.05.2010 a Tribunalului Brasov si autorizatiile de interceptare si inregistrare emise; ordonantele procurorului din 19.05.2010 privind interceptarea si inregistrarea convorbirilor si comunicatiilor telefonice conform autorizatiilor emise de instanta si redarea in forma scrisa a acestora; ordonanta procurorului din data de 20.05.2010 prin care se dispune reaudierea martorului denuntator DMa; ordonanta procurorului din data de 20.05.2010 prin care se dispune autorizarea pentru o perioada de 48 de ore, incepând din 20.05.2010, orele 18,00, a interceptarii si inregistrarii convorbirilor purtate de cei doi inculpati; ordonanta procurorului din data de 21.05.2010 prin care se dispune autorizarea pentru o perioada de 24 de ore, incepând din 21.05.2010, orele 09,00 a inregistrarilor audio video a discutiilor purtate de martora CLA cu numitii BCC si UG in mediu ambiental sau in cladirile in care se deplaseaza; procesul verbal din data de 21.05.2010 cu ocazia consemnarii seriilor celor 10 bancnote a 100 lei fiecare, care au fost puse la dispozitia martorei Carausu.

Probatoriul cauzei:

Prezenta procedura a fost declansata ca urmare a denuntului efectuat de doamna DMa.

Aceasta a reclamat faptul ca la data de numitii BCC si UG au efectuat un control la punctul sau de lucru, au constatat lipsa casei de marcat, precum si o alta mentiune a sediului magazinului decât cea reala si de asemenea ca nu a inregistrat in o factura de aprovizionare. Pentru aceasta stare de fapt a fost intocmit un proces verbal, document ce nu i-a fost prezentat pentru a fi citit, cerându-i-se doar sa il semneze si sa aplice stampila. Prezenti in magazin la acestea au fost fiul ei DR si viitoarea sa nora, CLA. Dupa aproximativ 10 minute cei doi comisari le-au cerut sa iasa din magazin pentru a se consulta, iar la revenire le-au comunicat ca vor suspenda activitatea pentru o perioada de 6 luni. In aceasta imprejurare au cerut celor doi comisari sa le aplice o alta sanctiune si sa lase firma in continuare in activitate, astfel ca cei doi functionari i-au cerut suma de 8000 lei, urmând sa vada ce vor face. Denuntatorul a aratat ca nu s-a facut nicio referire la natura sumei solicitate. Deoarece nu avea o suma de bani atât de mare, a comunicat celor doi acest lucru, fiind sfatuita sa imprumute bani de la rude sau persoane cunoscute. A ramas in magazin doar ea si viitoarea sa nora, fiul ei plecând pentru a face rost de bani, revenind la circa 30 de minute cu suma de 2000 lei, deoarece doar de atâta a putut face rost. In intervalul acesta de timp de 30 de minute aratat mai sus a semnat si stampilat procesul verbal de contraventie. Fiul ei a inmânat comisarului BCC suma de 2000 lei care dupa ce i-a primit i-a cerut ca in ziua urmatoare sa se prezinte la sediul institutiei cu diferenta de 6000 lei, fara a preda vreun document din care sa reiasa ca ar fi primit suma de 2000 lei.

Martorul denuntator mai arata ca a doua zi s-a dus la birou celor doi comisari si le-a comunicat ca nu a putu face rost de bani, totodata le-a cerut celor doi o copie a procesului verbal de contraventie. Cei doi i-au spus ca in momentul in care va plati bani va intra in posesia procesului verbal de contraventie. In data de 17.05.2010, fiul ei DR a fost contactat telefonic de unui din cei doi comisari care l-a informat ca va trece in cursul zilei de 18.05.20101 pe la magazin pentru a primi si restul de bani

Martorul denuntator a apreciat ca activitatea celor doi functionari are conotatie penala, astfel a formulat denuntul.

Audiata martora la data de 18.05.2010, aceasta a aratat ca la data de 11.05.2010 la magazin s-au deplasat doi comisari de la garda financiara. In aceasta imprejurare s-a constatat ca in casa de marcat era inclusa o alta adresa a punctului de lucru decât cea reala, astfel s-a pus in vedere administratorului firmei sa ia masurile ce se impun pentru a se remedia situatia. La data de 13.05.2010, inainte de prânz, martora arata ca s-a deplasat cu casa de marcat la sediul ASC BRAHMS SRL pentru a rezolva problema casei de marcat. A revenit dupa orele 13,30 imprejurare in care a constatat ca magazinul nu era deschis publicului, ca in magazin erau doi barbati de la garda financiara, iar L era foarte speriata. In momentul in care a intrat in magazin a auzit pe comisarul UG afirmând ca va suspenda activitatea magazinului pentru o perioada de trei sau sase luni, aceasta datorita neregulilor constatate. I s-a comunicat ca este vorba de neregulile referitoare la casa de marcat, despre existenta unei facturi si a unei chitante. Desi a insistat pentru aplicarea unei sanctiuni mai blânde, comisarul UG a fost foarte dur si a un moment dat le-a comunicat ca daca doresc sa nu completeze procesul verbal de suspendare sa faca rost de suma de 8000 lei si atunci vor scapa. Le-a comunicat ca nu are de unde sa faca rost de o suma de mani atât de mare pentru a o da spaga, insa cei doi comisari au fost inflexibili, cerându-le sa sune prieteni sau rude pentru a face rost de bani. Intre timp la fata locului a si fiul ei, DR, cei doi comisari comunicându-i acelasi lucru. DR le-a spus ca are suma de 2300 lei bani pe care i-a imprumutat pentru a plati rata la masina si ca atât le poate oferi in acest moment, urmând ca ulterior sa faca rost si de restul sumei de bani pâna la 8000 lei. Cei doi comisari au cerut in continuare suma integrala, cerându-le sa dea telefoane. L a iesit din birou pentru a suna diverse persoane, iar la inapoiere le-a comunicat ca nu a gasit nicio persoana sa le imprumute 8000 lei, imprejurare in care comisarul ursi a afirmat ca este proasta deoarece nu trebuie sa ceara intreaga suma de la o singura persoana, ci de la mai multe. In continuare, martora a aratat ca si ea si fiul ei au solicitat clementa din partea celor doi comisari, in final acestia cerându-le sa iasa din birou pentru a se sfatui. La intoarcere le-au comunicat sa sunt de acord sa primeasca suma oferita de DR, le-au spus sa iasa si sa lase banii pe o masina de inghetata. Au procedat in acest sens, iar la revenire li s-a reprosat ca sunt 2000 lei si nu 2300 lei, fiul ei comunicându-le ca asta este suma de bani ce le-o poate oferi. Din momentul in care cei doi comisari au primit sumele de bani au devenit mai maleabili si i-au cerut sa semneze si sa stampileze procesul verbal de contraventie. A crezut ca va primi o copie a procesului verbal de contraventie, insa acest fapt nu s-a realizat, astfel ca a cerut sa i se inmâneze un exemplar, fiind refuzata cu precizarea ca va primi un exemplar dupa ce va plati si restul sumei stabilite. Inainte de a pleca cei doi comisari le-au cerut sa nu spuna vreunei persoane despre ce s-a stabilit. Dupa plecarea celor doi comisari, L le-a spus ca a vorbit cu contabila si aceasta i-a spus sa nu dea nicio suma de bani, au realizat ca este prea târziu, stabilind insa ca a doua zi martora sa mearga la biroul celor doi comisari pentru a cere o amânare a platii. In acest sens, a doua zi s-a deplasat la garda Financiara unde a discutat cu cei doi comisari, le-a explicat ca nu are de unde sa faca rost de o suma de bani atât de mare, le-a cerut sa mai astepte si le-a cerut un exemplar al procesului verbal de contraventie. Comisarul UG i-a spus ca se vor auzi la telefon, urmând a i se preda o copie a procesului verbal dupa plata sumei de bani stabilita. In data de 17.05.2010 a inteles de la fiul ei ca acesta a fost contactat telefonic de unul dintre comisari si acesta l-a intrebat daca a facut rost de bani. Acesta a raspuns negativ, comisarul spunându-i ca se va deplasa la magazin, aspect ce s-a realizat. Din aceste considerente, martora a decis sa se deplaseze la sediul DNA pentru a formula denuntul. Referitor la deplasarea celor doi comisar la magazin in data de 20.05.2010, martora a aratat ca acestia au ajuns in jurul orelor 15,00, au intrebat de ce nu au casa de marcat, le-a explicat ca aceasta este in continuare la firma care se ocupa de ea, explicându-le ca i s-a spus este corect sa functioneze si fara aceasta cu conditia sa mentioneze vânzarile in registrul special de casa.

Comisarul UG a intrebat-o unde este Romeo, fiul ei si i-a cerut sa il sune pentru ca acesta sa vina la magazin in 10 minute, afirmând ca in caz contrar va trage obloanele la magazin. Pâna la venirea fiului ei, comisarul Ursi a iesit din magazin, astfel ca a discutat cu BCC, care a intrebat-o care este cuantumul incasarilor zilnice precum si alte aspecte legate de afacerea firmei. La venirea fiului ei, comisarul UG a inceput sa tipe la ei si sa afirme ca le va inchide magazinul pentru ca nu au respectat intelegerea, iar a doua zi sa vina la sediul Garzii Financiare cu restul de bani, respectiv 6000 lei. Le-a explicat celor doi comisari ca nu are posibilitatea sa procure pâna a doua zi o suma de bani atât de ridicata, astfel ca la plecare BCC i-a spus sa aduca atât cât va face rost, dat cel putin 3000 – 4000 lei.

Audiata martora in cursul judecatii, aceasta a aratat ca este administrator la ROMDIGMAR SRL de aproximativ 2 ani, fiind unic administrator. Impreuna cu fiul ei si prietena acestuia se ocupa de modul de organizare al firmei. Firma are ca obiect de activitate comert cu amanuntul comercializare legume si fructe, iar sediul magazinului se afla in Brasov, pe strada —, in prezent, iar inainte a avut punctul de lucru pe str. —.

In data de 13 mai 2010 a fost plecata cu casa de marcat la firma Brams. S-a intors la orele 13,30, iar in aprozar erau BCC si UG care efectuau un control. In magazin era martora CA, prietena fiului sau. Când a intrat controlul era in desfasurare. S-a intocmit un proces verbal de catre domnul UG pe care nu i l-a dat sa-l citeasca si i s-a dat doar pentru semnare si stampilare. A procedat in acest fel, crezând ca va primi un exemplar. I s-a spus ca s-au gasit niste nereguli, o chitanta facuta pe o lada frigorifica ce doream sa o vând. In timpul controlului inculpatii nu au afirmat din câte isi aminteste ca cele constatate ar putea fi de natura penala. I s-a spus ca au gasit aceste nereguli si ca daca doreste sa nu i se suspende activitatea pe timp de 6 luni trebuie sa le dea 8.000 lei, cu titlu de mita, banii fiind ceruti pentru cei doi comisari. Martora a aratat ca s-a speriat, in magazin era doar ea si A, astfel ca l-a sunat pe fiul ei pentru a veni la magazin, acesta prezentându-se la scurt timp.

Martora a mai aratat ca atunci când a ajuns la sediul magazinului a constatat ca problema despre bani era deja discutata. Fiind vorba de o suma de bani atât de mare i-a intrebat pe inculpati si pe C ce reprezinta suma de bani si i s-a spus ca e vorba despre mita, insa nu isi aminteste sa se fi folosit expres termenul de mita. A inteles ca suma de bani ceruta nu e amenda, nu i se va taia chitanta pentru suma platita ci va fi luata de catre cei doi comisari la plecare.

Fiul ei avea asupra sa suma de 2.300 lei, astfel ca le-a spus celor doi comisari ca asta este suma pe care o dau. Banii numarati, respectiv 2000 lei au fost pusi de fiul ei pe o lada de inghetata, aceasta desi martora nu a fost de acord cu aceasta procedura, cei doi cerându-le sa plece afara si sa faca rost si de restul sumei de bani. I-au chemat dupa 10 minute, banii nu mai erau unde fusesera lasati, cei doi spunându-le sa faca rost pâna a doua zi de restul de bani. Pe data de 14 mai 2010 la ora 11,00 ea s-a dus la sediul Garzii Financiare la etajul 7 si a vorbit cu ambii comisari in camera de serviciu. Le-a spus ca nu are de unde sa fac rost de nici un ban in plus, sa-i dea procesul verbal pe care nu i-l dadusera. Cu toate acestea cei doi au refuzat predarea procesului verbal de contraventie, afirmând ca il vor preda când isi va plati datoria, ulterior acesta a fost predat martorei CA cu ocazia flagrantului. Stia ca se poate adresa institutiei pentru a solicita copia procesului verbal, insa nu a facut aceasta pentru ca a crezut ca cei doi comisari ii vor inmâna un exemplar al procesului verbal. Fiul ei a primit un telefon crede ca pe data de 20.05.2010 si a fost intrebat daca a facut rost de bani. Când a vazut ca nu sun lasati in pace, ca nu a primit procesul verbal, a mers la DNA si a facut denuntul. Dupa acest moment, fiul ei a fost sunat din nou pentru a fi intrebat daca a facut rost de bani, in ambele situatii retinând de a fiul ei ca a fost sunat de comisarul UG.

Dupa ce a efectuat denuntul, intr-una din zile la sediul magazinului au venit cei doi comisari pentru a discuta cu privire la restul de bani. Domnul BCCa ramas mai in urma si i-a spus sa vina a doua zi, chiar daca nu are toti 6.000 lei, putând plati 2.000-3.000 lei, cât are.

Despre UG martora a aratat ca in special acesta s-a comportat foarte urât, afirmând ca va inchide magazinul ca ii va trage obloanele, atitudine care i-a creat o stare de temere.

Referitor la controlul din datata de 11.05.2010, când magazinul avea o activitate de doua saptamâni la acea adresa, martora a aratat ca la magazin au fost alti doi comisari in control pe aceeasi tema. Ei au constatat atunci ca sediul inscriptionat pe casa de marcat era incorect si i s-a pus in vedere sa remedieze situatia.

Tot referitor la data de 13.05.2010, martora a aratat ca atunci când a ajuns la magazin, CL era speriata, plânsese, i-a spus ca o cautasera si in geanta. Se purtau discutii relativ la bani când a ajuns ea, nu s-a pus niciodata problema despre plata vreunei amenzi contraventionale, banii ceruti fiind solicitati pentru cei doi comisari. Dupa data denuntului societatea ei a fost controlata de toate institutiile statului saptamânal, inclusiv de catre Garda Financiara din Ploiesti. Lucrurile au fost in regula, nefiind gasite probleme. I s-a mai aplicat o sanctiune din partea primariei pentru ca practica comert de intâmpinare. A facut contestatie.

Referitor la denunt, martora a aratat ca din câte isi aminteste, atunci când s-a dus la DNA a discutat cu un procuror caruia i-a spus ce i s-a intâmplat, din câte isi aminteste a scris ceva si de mâna, desi crede ca denuntul s-a consemnat oral, dupa care ea a semnat, astfel ca cele consemnate in denuntul de la filele 1-2 vol. I coincid cu imprejurarile pe care ea le-a perceput in data de 13.05.2010.

In ceea ce priveste ultimul paragraf al denuntului ea a apreciat ca cei doi comisari prin modul prin care au actionat fata de ei, au comis infractiunea de luare de mita.

Martora a mai aratat ca prima data a mers pe ideea de a incerca sa fac rost de bani si a scapa de problema aceasta, insa când nu a putut face rost de bani fiind presata de cei doi pentru a plati restul de 6.000 lei s-a ambitionat si a facut acest denunt.

Dupa controlul din data de 13.05.2010 a luat legatura cu contabila firmei si aceasta i-a spus sa nu dea niciun ban. I-a spus ce nereguli s-au descoperit, iar aceasta i-a spus ca nu e grav dar ca voi primi amenda .

Martora a mai aratat ca dupa ce a intrat in posesia procesului verbal impotriva acestuia a formulat plângere la Judecatoria Brasov, iar in cadrul plângerii a aratat ca i s-a pretins suma de 8000 lei, 2.000 lei amenda si 6.000 lei mita. Martora nu a putut mentiona din ce motiv a efectuat aceasta diferentiere.

La finalul declaratiei, martora a aratat ca ii recunoaste in sala pe cei doi inculpati ca fiind cei doi comisari care au venit la control in data de 13.05.2010.

Audiat in cursul urmaririi penale, martorul DRE a aratat ca este fiul numitei DMa, mama sa are o firma, iar el se ocupa de aprovizionarea magazinului, mama a si prietena sa, L se ocupa de comercializarea bunurilor in magazin.

La data de 11.05.2010 la magazin au fost in control doi comisari la Garda Financiara, care au constatat ca adresa mentionata in casa de marcat nu corespunde cu adresa reala a punctului de lucru, astfel au primit indrumari pentru a remedia aceasta situatie, cu precizarea ca urmeaza sa verifice daca au efectuat demersurile necesare in acest sens.

In data de 13.05.2010, mama sa a plecat cu casa de marcat la firma competenta pentru a se efectua modificarile ce se impun, e a plecat pentru a rezolva chestiuni ce tin de aprovizionare, iar la magazin a ramas prietena sa, L. La un moment dat, in timpul zilei a fost sunat pe telefon, de L sau de mama sa, aceasta plângea si i-a cerut sa vina repede la magazin. Astfel, s-a deplasat la magazin unde a constatat ca era blocata intrarea in magazin, a gasit-o pe mama sa, pe L, acestea plângeau si erau speriate. De asemenea, in magazin erau doi barbati imbracati in civil, despre care a inteles ca sunt de la Garda Financiara. Comisarul UG i-a spus ca va fi suspendata activitatea firmei pentru o perioada de trei luni, imprejurare in care a intrebat ce se poate face. L, prietena sa i-a spus ca cei doi comisari pretind suma de 8000 lei pentru a nu suspenda activitatea firmei. Le-a spus celor doi comisari ca nu are de unde sa faca rost de o suma de bani atât de mare, comisarul BCC recomandându-i sa sune si sa ceara de la prieteni bani imprumut. A intrebat ce reprezinta aceasta suma de 8000 lei, daca este amenda, insa BCC, care completa un formular, i-a spus ca amenda va veni mai târziu, suma ceruta le va reveni lor. Martorul a aratat ca situatia era destul de tensionata, mama si prietena sa plângeau, insa cei doi au spus ca nu ii intereseaza de unde fac rost de bani, in caz contrar vor inchide magazinul.

Din cauza acestei situatii, pe fondul faptului ca erau amenintati ca vor face puscarie pentru evaziune fiscala, era foarte nervos, astfel a iesit din magazin pentru a fuma o tigara, iar la revenire a spus celor doi comisari ca are la el suma de 2.300 lei, suma pe care poate sa o dea pe loc. Cei doi comisari i-au spus sa mai dea telefoane sa mai faca rost de bani, insa le-a explicat ca acestia sunt bani imprumutati pentru plata ratei masinii. Cei doi comisari i-au spus sa lase banii pe masa de expozitie, in magazin si sa iasa toata lumea. A lasat suma de 2.000 lei pe masa si au iesit din magazin, la intoarcere, banii nu mai erau in locul pus si i s-a reprosat de ce nu a lasat 2.300 lei ci doar 2.000 lei. Le-a explicat ca si-a oprit si pentru el 300 lei pentru ca nu mai avea alti bani. Dupa ce au luat banii, comisarul BCC si-a schimbat comportamentul, le-a dat sfaturi despre cum trebuie sa procedeze din punct de vedere pentru a nu gresi pe viitor, timp in care comisarul UG ii ameninta in continuare cu puscaria si inchiderea magazinului. Dupa ce au luat banii, i-au cerit mamei lui sa semneze si sa stampileze procesul verbal, fara sa il inmâneze pentru a-l citi, afirmând ca in momentul in care vor plati si restul sumei vor primi procesul verbal. La plecare i-au cerut numarul de telefon, lasându-i pe o hârtie numarul unde pot fi ei contactati.

In cursul zilei de 14.05.2010, in jurul orelor 1,00 a trimis-o pe mama sa la sediul Garzii Financiare pentru a discuta cu cei doi comisari si in timp ce o astepta a fost sunat de unul dintre comisari, fiind intrebat daca a facut rost de bani. Mama sa i-a spus ca cei doi nu au vrut sa ii arate procesul verbal, insistând sa faca rost de bani. In data de 17.05.2010, in jurul orelor 14,00 a fost sunat pe telefon de comisarul BCC, care l-a intrebat daca a facut rost de bani, iar la raspunsul lui negativ a afirmat cu repros ca isi bate joc de el si ca il aburesc. In data de 18.05.2010 mama sa a mers la DNA unde a formulat un denunt. In data de 20.05.2010 comisarul UG l-a sunat pe telefonul mamei sale, s-a deplasat la magazin unde i-a gasit pe cei doi comisari. Comisarul UG a strigat la ei afirmând ca isi bat joc de el si ca va inchide magazinul daca nu va face rost de bani. Dupa acest incident s-au deplasat la DNA, stabilindu-se ca a doua zi sa se efectueze flagrantul, la acesta urmând sa participe L, prietene sa.

Audiat martorul in cursul judecatii, acesta a aratat ca mama lui are o societate comerciala care are un magazin in Piata Unirii nr. 17, iar el si prietena lui o ajuta pe mama sa in desfasurarea activitatii firmei.

In data de 13.05.2010 el s-a deplasat pentru a efectua activitati de aprovizionare. Când a ajuns la magazin, nu stie daca a fost chemat sau isi terminase treaba, dar când a ajuns a constatat ca usa era intredeschisa si când a intrat i-a vazut pe cei doi comisari de la Garda Financiara impreuna cu mama lui si CL. Cele doua erau speriate, timorate. Initial nu a stiut ce se intâmpla, pentru ca inainte cu o saptamâna mai fusese un control si astfel era surprins. Cele doua spuneau ca ar fi o neregula cu casa de marcat si ca din aceasta cauza se va suspenda activitatea si se va inchide firma. A intrebat generic ce e de facut, cum se poate rezolva si ce nu e in regula. CA i-a spus ca trebuie platita o amenda, nu stia exact pentru ce e vorba, mama lui spunându-i ca este vorba de suma de 8.000 lei. A intrebat ce reprezinta aceasta suma, insa nu i-au spus daca e vorba despre amenda sau alta natura a sumei ci ca trebuia sa le dea acesti bani inculpatilor pentru a fi lasati in pace, pentru ca sa nu se inchida activitatea.

L-a intrebat pe domnul UG pentru ce e aceasta suma si el i-a spus ca nu e amenda ci ca sunt bani pe care trebuie sa-i dea lor. Le-a spus ca nu are atâtia bani la el, ca are doar 2.000 lei, insa cei doi i-au spus sa sune prieteni. S-a consultat cu mama si prietena sa, aceasta a sunat si contabila firmei care le-a spus ca nu este o chestiune grava, cu toate acestea au hotarât sa dea banii pe care ii aveau la ei. Martorul a iesit, a dat câteva telefoane, insa nu a reusit procurarea banilor, aspect pe care l-a comunicat celor doi comisari. Cei 2.000 lei au fost pusi pe o lada de inghetata, cei doi comisari cerându-le sa iasa afara, astfel ca au iesit, fiind chemati dupa câteva minute, astfel ca la reintoarcere banii nu au mai fost gasiti. Procesul verbal de contraventie s-a incheiat in acea zi, a fost scris de catre domnul UG, fara sa isi aminteasca daca a fost semnat si stampilat de mama sa inainte sau dupa ce au fost dati banii. Controlul a durat 4-5 ore, timp in care li s-a spus ca firma va fi inchisa, desi nu s-a facut nicio referire la vreo activitate penala.

La plecare comisarii au lasat un numar de telefon pentru a fi contactati la momentul in care vor procura si restul de bani. Luni a sunat la orele 09,00 si a vorbit cu UG caruia i-a spus ca nu a facut rost de bani. In urmatoarele 2-3 zile nu a mai luat legatura, crezând ca totul s-a terminat. Ulterior insa a fost sunat, iar cei doi comisari s-au deplasat din nou la magazin. La câteva zile a fost sunat de CA care i-a spus ca la sediul magazinului au venit cei doi comisari care au afirmat ca activitatea firmei va fi inchisa fara a spune din ce motiv. S-a dus la magazin pentru a discuta cu cei doi, le-a spus ca nu a facut rost de bani, stabilind sa se intâlneasca a doua zi la birou la cei doi comisari. Martorul a aratat ca nu stie momentul in care mama lui a facut denuntul. Initiativa denuntului i-a apartinut mamei lui din cauza spaimei, acesta nefiind efectuat imediat pentru ca au crezut ca lucrurile se vor termina cu plata sumei de 2.000 lei in data de 13.05.2010.

Martorul a mai aratat ca de când a intrat in magazin si a perceput prezenta celor doi comisari, referitor la banii ceruti se folosea termenul de amenda in loc de mita. Domnul UG i-a spus sa faca rost de bani pentru ei personal. In cadrul convorbirii din 20.05.2010 s-a folosit termenul de bani pentru plata amenzii fiind un termen pe care l-au folosit probabil fiind la telefon.

Martora CAL in cursul urmaririi penale a aratat ca este prietena cu DR si lucreaza impreuna cu el si mama sa la un magazin ce comercializeaza legume, fructe.

La data de 11.05.2010 la magazin au fost in contro doi comisari la Garda Financiara, care au constatat ca adresa mentionata in casa de marcat nu corespunde cu adresa reala a punctului de lucru, astfel au primit indrumari pentru a remedia aceasta situatie, cu precizarea ca urmeaza sa verifice daca au efectuat demersurile necesare in acest sens.

In data de 13.05.2010, prietenul sau a plecat pentru a aproviziona magazinul, iar mama acestuia a plecat cu casa de marcat la firma competenta pentru a remedia aspectele legate de adresa magazinului.

La un moment dat in magazin au intrat doi civili care pareau ca doresc sa cumpere ceva, ulterior cei doi au afirmat ca sunt de la garda Financiara. Cei doi i-au cerut sa inchida magazinul, ea explicându-le ca acest lucru nu poate fi facut. Le-a explicat ca la magazin au fost doi comisari in control, acestia au constatat faptul ca in casa de marcat era mentionata o alta dresa, stabilindu-se ca se va remedia aceasta deficienta intr-un timp cât mai scurt. Comisarul UG a sunat la un coleg de al sau care i-a confirmat aceasta stare de fapt, insa cu toate acestea nu au renuntat la control. Comisarul UG i-a cerut sa scoata banii din incasari pentru a-i numara. Deoarece nu avea casa de marcat, a tinut evidenta vânzarilor pe o coala format A4. A rezultat suma de 174 lei. Comisarul UG a afirmat ca ea are bani ascunsi, astfel ca a cautat printre sertare, in geanta, a atins-o in dreptul buzunarelor, afirmând ca a ascuns banii. Intr-un sertar au fost gasite niste documente contabile, printre care o factura si chitante. A explicat celor doi comisari ce reprezinta acea factura, in sensul ca a fost intocmit cât a efectuat o deplasare la un târg si a avut nevoie de un document insotitor al transportului. A mai fost gasita o chitanta in trei exemplare, despre care a afirmat ca a folosit-o pentru vânzarea unei lazi frigorifice. Cei doi comisari au inceput sa ii ameninte pentru faptul ca vor fi trasi la raspundere pentru evaziune fiscala. Cei doi comisari au continuat controlul, iar dupa aproximativ trei ore comisarul UG i-a spus ca daca nu se inteleg, amenda pentru chitantierul gasit se ridica la suma de 10.000 lei la care se adauga suma de 8000 lei pentru lipsa casei de marcat. A afirmat ca neinregistrarea facturii reprezinta evaziune fiscala, aspect penal, iar consecinta va fi suspendarea activitatii firmei.

Datorita presiunii, a inceput sa plânga, comisarul UG replicându-i ca plânge ca o proasta, in loc sa dea telefoane pentru a face rost de 8.000 lei. L-a intrebat pe comisarul UG ce reprezinta aceasta suma de bani, el i-a raspuns facând un gest semnificativ cu degetele, ea intelegând ca este vorba de spaga. Le-a explicat ca nu are de unde sa faca rost de o suma atât de mare de bani, astfel i-a cerut un ragaz de câteva zile, insa i s-a spus ca ei vor banii pe loc, insa nu a gasit intelegere, comisarul UG reprosându-i ca are bani, astfel cum reiese din incasarile zilnice ale magazinului. A incercat sa ii explice ca acelea reprezinta incasari rezultate din vânzarile mai multor zile, insa nu a fost crezuta. Comisarul UG i-a cerut sa sune diverse persoane pentru a face rost de bani. Intre timp la magazin a venit si mama prietenului sau care a intrebat pentru ce trebuie sa dea telefoane, comisarul UG spunându-i pentru cei 8.000 lei, spunându-le sa se hotarasca, ori fac rost de 8.000 lei ori le vor inchide magazinul. Mama lui R a inceput si ea sa plânga, s-a speriat si la rândul ei a incercat sa le explice ca nu au de unde sa faca rost de o suma atât de mare de bani. Intre timp la magazin a venit si R, care le-a intrebat ce s-a intâmplat, i-au explicat de fata cu cei doi comisari ca acestia vor spaga de 8.000 lei sau vor inchide magazinul. Romeo le-a explicat ca nu are de unde sa faca rost de atâtia bani, afirmând ca le poate da 2.300 lei, suma fiind imprumutata pentru pata ratei la masina. Cei doi au fost inflexibili, afirmând ca ori primesc intreaga suma, ori le vor inchide magazinul. Le-au cerut un termen pentru a face rost de bani, insa cei doi nu au vrut. Martora a aratat ca a iesit din magazin pentru a da telefoane, astfel ca a sunat-o pe contabila lor, i-a explicat ce s-a intâmplat, contabila le-a spus sa nu dea bani pentru ca nu au de ce. A revenit in magazin, moment in care i-a vazut pe cei doi completând fiecare câte un document. Ca urmare a faptului ca nu facuse rost de bani i s-a recomandat sa sune la mai multe persoane. A iesit din nou din magazin, iar la intoarcere a aflat de la Romeo ca acesta daduse suma de 2.000 lei celor doi comisari. Dupa primirea banilor, atitudinea celor doi s-a modificat, le-au dat sfaturi in materie de contabilitate, au schimbat numerele de telefon, cerându-li-se ca pâna a doua zi sa faca rost si de restul sumei de bani. Mama lui Romeo le-a cerut celor doi comisari o copie a procesului verbal, insa a fost refuzata in sensul ca i se va comunica un exemplar dupa plata integrala a sumei. Dupa plecarea celor doi comisari, au vorbit din nou a telefon cu contabila, aceasta afirmând in continuare ca nu trebuia sa le dea bani si ca nici nu trebuie pe viitor sa dea restul de bani. A doua zi, mama lui Romeo s-a deplasat la sediul Garzii Financiare, unde a discutat cu cei doi comisari si le-a explicat ca nu are de unde sa faca rost de o suma de bani atât de ridicata, cei doi reprosându-i ca nu respecta intelegerea avuta.

Martora a mai aratat ca stie de la prietenul ei ca a fost sunat de Comisarul UG, in data de 17.05.2010 care l-a intrebat daca a facut rost de bani, prietenul ei solicitând un termen. Deoarece cu totii traiau intr-o stare de tensiune, au hotarât ca doamna DMa sa formuleze un denunt la DNA.

Astfel a fost formulat un denunt la data de 18.05.2010, a furnizat declaratii având in vedere cele intâmplate, iar dupa audierea sa la DNA, a inteles ca cei doi comisari se deplasasera la magazin, unde au proferat amenintari deoarece nu facusera rost de bani. Fata de acestea, din proprie initiativa s-a deplasat in data de 21.05.2010 la DNA unde a solicitat sa participe la flagrant.

I s-a dat suma de 1000 lei, in bancnote de 100 lei, dupa care s-a deplasat la sediu Garzii Financiare, pentru a se intâlni cu cei doi inculpati. S-a intâlnit cu comisarul BCC in biroul de serviciu, acesta intrebând-o daca a adus toti banii, ea raspunzându-i ca are asupra sa doar 1.000 lei, BCC i-a cerut acesti bani, ea spunându-i sa il cheme si pe UG pentru a discuta. Deoarece BCC a insistat, i-a numarat banii si i-a inmânat, el i-a luat si i-a bagat in buzunarul de la spate al pantalonilor. A plecat pentru a-l chema si pe UG, cei doi au revenit la scurt timp, acesta din urma intrebându-l de ce nu a respectat intelegerea avuta. Le-a spus ca nu a avut de unde sa procure si restul de bani, le-a amintit ca le-a dat suma de 2.000 lei si cei 1.000 dati in imprejurarea de fata, toate acestea pentru a le aplica o sanctiune mai blânda. Le-a cerut un exemplar al procesului verbal, BCC a plecat si a revenit dupa câteva minute cu un exemplar. Cei doi le-au spus ca nu mai este nevoie sa dea o alta suma de bani, spunându-i sa plateasca amenda de 2000 lei mentionata in procesul verbal de contraventie.

Audiata in cursul judecatii, martora a aratat ca cu doua zile anterior datei de 13, in 11.05.2010 a avut un control de la Garda Financiara pe baza unei sesizari. S-a constatat ca sediul inscris in casa de marcat nu corespunde, astfel i s-a cerut sa scoata raportul X din casa de marcat si s-a constatat astfel ca sediul magazinului inscris pe bon e altul decât cel din realitate si i s-a pus in vedere sa remedieze acest aspect. Cei doi comisari nu au facut mentiuni in registrul de control, afirmând ca vor reveni peste 2-3 zile dupa ce vor remedia problema.

In data de 13.05.2010 cei doi comisari au mai fost dimineata, au constatat ca lipseste casa de marcat pentru ca era dusa la fiscalizat de catre soacra sa, numita DMa, astfel ca au stabilit sa revina dupa 2-3, stabilind sa ii contacteze telefonic pe cei doi.

La aproximativ o ora au intrat in magazin comisarii UG si BCC. Avea clienti in magazin si ei s-au aratat deranjati de situatie in sensul ca erau clienti in magazin si ei nu doreau sa astepte. In magazin a ramas apoi o singura doamna si UG s-a aratat deranjat ca nu pleaca si a intrebat-o agresiv daca cumpara sau pleaca pentru ca el are treaba. Au avut un schimb de replici. UG a venit lânga ea, a scos din camasa o legitimatie cu Garda Financiara Brasov, iar BCC a rugat-o sa inchida usa pentru a nu mai intra clienti in magazin. Nu aveau usa la magazin pentru ca fusese scoasa din balamale si astfel a rugat-o sa o blocheze si sa traga jaluzeaua exterioara. I-a spus ca nu o poate trage decât din exterior si impreuna cu BCC au incercat sa aduca jaluzeaua la jumatatea usii. Martora le-a spus de controlul anterior si le-a spus ca nu e normal sa fie controlati din nou. UG i-a spus ca daca acum doua zile a avut control, acum are super control. Le-a comunicat numele celui care a fost in control si numarul de telefon, astfel ca cei doi comisari au sunat, discutia telefonica având loc in fata ei. A auzit intrebarile cât si raspunsurile telefonice. BCC l-a intrebat care e treaba la firma lor si inspectorul i-a spus ca problema e solutionata si ca poate pleca de acolo. BCC a inchis telefonul si i-a repetat aceasta lui UG, spunându-i ca primul control se referea la casa de marcat. UG l-a pus pe BCC sa-l sune pe acel comisar sa-i spuna ca la firma e ca la Codlea. BCC i-a dat telefon i-a explicat aceasta si i-a inchis telefonul. Martora a aratat ca era foarte speriata, ulterior chiar a si plâns, era panicata, stresata, nu a inteles ce e cu atâtea controale in doua zile, cu atât mai mult cu cât cei dinaintea lor i-au spus ca nu aveau probleme majore. UG l-a dat pe BCC in lateral si i-a spus ca „nu plecam de aici, cautam vedem, poate gasim ceva, daca nu asta e„. Apoi UG s-a dat dupa ea, a dat-o la o parte si i-a numarat banii din sertar. Avea coli A4 pe care scria produsele si sumele obtinute din vânzarea lor, iar seara la inchidere trecea suma totala, in lipsa raportului X. A numarat banii, a rezultat suma de 174 lei insa ea nu a mai socotit de pe foaie ce adunase in urma vânzarilor pâna la ora respectiva. Deranjat ca a gasit o suma mica a intrebat-o daca nu a ascuns bani in alta parte, a dat-o la o parte si a inceput sa se uite pe sub cântar, pe sub sertarul de la casa, apoi a iesit de dupa tejghea nemultumit ca nu gasise nimic in zona de lucru, a cautat in toaleta, dupa niste ladite, apoi i-a spus ca singur a ascuns banii in buzunare si s-a uitat la buzunarele ei si i-a spus ca i-a ascuns singur acolo. S-a intors, a vazut poseta ei pe un raft de metal, a luat-o, a desfacut-o, iar ea de rusine a spus ca le arata ea ce are in poseta. UG era ferm convins ca are ceva in buzunare si a atins-o cu dosul palmelor in zona buzunarelor, chestiune care i s-a parut total deplasata. Ulterior, UG a cautat in fiecare raft, chiar s-a pus in genunchi pentru a cauta sub raft. A gasit un facturier cu o factura scrisa pentru ca fusese a un târg de marfuri. El s-a aratat foarte entuziasmat de ceea ce gasise pentru ca factura era in trei exemplare, niciunul nefiind dat pentru a fi mentionat in contabilitate. Factura era din martie, iar data controlului era in mai, astfel ca fluturând factura a afirmat ca i-a prins ca nu facusera contabilitatea din martie, afirmând ca aceasta este evaziune fiscala. Au continuat sa caute, astfel ca au gasit un chitantier in care era semnalata suma de 5800 lei reprezentând o lada frigorifica pe care doreau sa o vânda si s-a gândit ca urma sa o prezinte viitorului cumparator pentru a justifica suma de bani platita pe ea. Au mai gasit un carnetel in care erau mentionate vânzarile zilnice, l-au luat fara sa zica nimic. Nu i-au fost cerute nici un fel de acte contabile. Cei doi i-au vorbit foarte urât, mai ales comisarul UG care i-a spus ca este proasta si mincinoasa si au ridiculizat-o ca plânge. Au intrebat-o cine este administratorul firmei si au solicitat chemarea acestuia. Martora le-a comunicat ca administrator este soacra ei si ca nu are telefon pentru a o suna. La un moment dat la magazin a venit soacra ei, iar UG a inceput sa tipe la ea ca ar fi inchis, ea s-a speriat si a iesit afara. Dupa 10 minute tot auzind tipete din magazin, ei tipau ea le spunea sa o lase in pace si sa termine controlul, domnul UG i-a spus ca pentru factura in 3 exemplare gasita, riscau amenda de 100.000.000 lei, iar pentru chitantier nu isi aminteste ce suma a fost vehiculata, pentru casa de marcat de asemenea a fost vehiculata o suma mare pe care nu o mai retine, in total fiind vorba de 300.000.000 lei ROL. Soacra ei auzea insultele si reprosurile de afara. Dupa aceasta, UG i-a spus ca plânge ca o proasta, fiind mai bine sa se inteleaga prieteneste. I-a spus ca pentru problemele gasite, fapta reprezinta evaziune fiscala, ca se va suspenda activitatea de la 3 la 6 luni, dar fiindca el a fost in control cu siguranta va fi vorba de 6 luni. I-a spus ca magazinul se va inchide, se va pune sigiliu pe usi si i-a spus lui BCC sa sune pe cineva pentru a confisca marfa, i-a spus „ne-am ars, puscaria ne manânca”. Martora a aratat ca este sigura ca nu a perceput in mod exagerat cele intâmplate, deoarece este o persoana cerebrala, dar datorita vorbelor si jignirilor adresate si strigatelor din magazin a fost afectata. Când a auzit ca le inchide magazinul, stiind cum traiesc de pe o zi pe alta, ca au datorii, ca trebuie sa plateasca marfa, a inceput sa plânga, astfel ca soacra ei a reintrat in magazin. UG i-a spus ca plânge ca o proasta degeaba de trei ore si nu vor sa se inteleaga prieteneste, mentionând interogativ ca ea nu ar fi in stare sa faca rost de 80.000.000 lei (ROL). Aceasta a fost prima data când a mentionat despre vreo suma de bani. In disperarea ei, martora l-a intrebat ce inseamna acea suma iar UG i-a facut un gest semnificativ cu degetele, ea percepându-l ca fiind vorba despre bani si apoi el i-a spus ca nu are ea treaba, sa aduca banii si o sa vorbeasca. Deoarece i s-a parut exagerat de mare suma, i-a spus lui UG ca nu au de unde sa procure acesti bani, insa acesta afirma ca din caietul gasit rezulta ca incasarile sunt ridicate, desi le-a explicat ca marfa era luata pe datorie. UG nu a spus nimic despre amenda ci banii sa fie dati lor, fara a da vreo explicatie in plus.

Ulterior a venit la magazin si DR caruia i s-a explicat despre control si banii ce li se cereau acesta afirmând ca are asupra sa suma de 2.300 lei.

Martora arata ca a iesit din magazin, a sunat-o pe contabila si i-a explicat despre control si banii ce li se cereau, contabila explicându-i ca nu este nimic grav si sa nu dea banii. La intoarcere a aflat de la Romeo ca acesta daduse deja suma de 2.000 lei, de asemenea a constatat ca UG completa un inscris, presupunând ca e vorba de un proces verbal ce insa nu le-a fost aratat, afirmând ca le vor inmâna un exemplar dupa ce vor plati si restul de bani.

La plecare au stabilit ca Romeo sa-i caute pentru a le da si restul de bani.

A doua zi, constatând ca nu au de unde procura banii, au stabilit ca DMa sa se deplaseze la garda financiara si sa discute cu cei doi comisari. Aceasta a incercat sa discute cu cei doi, nu au inteles-o, spunându-i sa faca rost si de restul de bani.

Ulterior, comisarul UG l-a sunat pe Romeo pentru a-l intreba daca a facut rost si de restul de bani, intrebându-l daca-si bate joc de ei si i-a dat ultimatum, daca nu vor face rost de bani vor inchide magazinul. In familie de comun acord s-a discutat sa faca denuntul, astfel soacra ei a facut denuntul si ulterior s-a stabilit ca ea sa participe la flagrant deoarece ea am fost hartuita si a vrut ca ei sa simta pe pielea lor cum e sa simti sa fi hartuit.

La momentul flagrantului s-a dus la etajul 7, la iesirea din lift s-a intâlnit cu BCC. Acesta i-a spus ca era o sedinta in cladire si dus-o in camera ofiterului de serviciu rugând responsabilul de tura sa paraseasca biroul. A intrebat-o daca a adus toti banii, ea i-a raspuns ca nu si ca are doar 1.000 lei. BCC era foarte recalcitrant si i-a spus sa-i dea banii pentru a-i spune lui UG ce suma a adus. I-a dat banii, inainte ea i-a numarat desi el nu voia sa-i numere cerând sa-i dea banii mai repede. Banii dati in data de 20.05.2010 erau din cupiura de 100 lei si in plus din greseala a dat si 3 lei, bani pe care-i avea in buzunar.

Nu i-a spus nimic de procesul verbal de contraventie. El a luat banii si i-a bagat in buzunar si a spus ca merge dupa Gigel. A ramas singura acolo, dupa care a revenit cu domnul UG care era foarte vesel, intrebat-o de ce nu a adus toti banii si de ce nu a venit Romeo. Ea a cerut procesul verbal, ei l-au adus, nu stie care dintre ei a plecat dupa procesul verbal, crede ca BCC pentru ca la un moment dat a ramas singura in birou cu UG. BCC i-a spus când a adus si i-a dat procesul verbal ca are de platit 2000 lei amenda, aceasta trebuind platita pâna la sfârsitul saptamânii si ca nu mai trebuie sa dea nimic. Când a iesit pe usa a primit procesul verbal. UG i-a spus ca nu mai trebuie sa dea nimic pentru ca vor mai veni ei când mai fac bani. I-au spus sa plateasca amenda la trezorerie, ca ei vor pleca din localitate, i-au indicat contul care e trecut in procesul verbal. Urma ca dupa plata amenzii sa le dea un telefon si sa le confirme ca a facut plata. A luat procesul verbal, ei doreau sa grabeasca situatia pentru a nu fi vazuta ca a fost acolo. Pentru suma de 1.000 lei data in ziua flagrantului nu a primit chitanta.

Dupa denunt la societatea lui DMa au venit controale numeroase, inclusiv Garda Financiara din Prahova.

Martora a mai aratat ca nu a realizat ca poate cere institutiei copia procesului verbal incheiat de inculpati deoarece nu mai avusese de a face pâna la acel moment cu un control.

De asemenea, referitor la aceasta fapta dedusa judecatii, in cursul urmaririi penale a fost audiata martora BO, persoana care efectua contabilitatea firmei SC R SRL.

Martora a aratat ca in data de 13.05.2010 a fost contactata telefonic de CAL, care i-a spus ca la magazin au venit doi comisari de la Garda Financiara si care ii cer spaga de 8.000 lei, fara a-i da chitanta sau proces verbal, cei doi amenintau ca le vor inchide magazinul. Martora a aratat ca Andreea plângea si era speriata. A incercat sa o linisteasca si i-a spus sa nu dea nicio suma de bani, indiferent de consecinte. I-a spus sa accepte amenda si sa ia documentele inmânate de cei de la garda, deoarece procesul verbal poate fi contestat in instanta de judecata, astfel ca sa nu dea spaga. Andreea i-a spus ca cei de la garda financiara i-au spus ca daca nu dau banii o sa le inchida magazinul. Ulterior, dupa amiaza s-a deplasat la magazinul acestora unde le-a gasit pe Andreea si pe doamna Dicu. Cele doua au povestit ca au dat comisarilor de la garda financiara suma de 2.000 lei spaga. Doamna Dicu i-a spus ca a semnat la cererea celor doi un document, dar nu stie ce anume, deoarece nu i s-a lasat un exemplar. Le-a spus sa mearga la sediu Garzii Financiare unde sa ceara o copie a procesului verbal de contraventie. Doamna Dicu i-a spus ca cei de la garda financiara au afirmat ca se vor intoarce la magazin.

Audiata in cursul judecatii, martora a aratat ca este contabil si a avut intentia de a efectua contabilitatea firmei SC R SRL. In august 2010 familia Dicu trebuia sa ii predea actele, insa ulterior aceasta nu s-a mai realizat, astfel s-a renuntat. Referitor la controlul efectuat la firma de catre garda financiara, martora a aratat ca in ziua controlului a fost contactata telefonic de CA, care i-a spus ca i se cer niste bani, ea recomandându-le sa nu le dea bani. I s-a spus ca ii cer suma de 8.000 lei, fara a-i spune pentru ce anume. Dupa citirea declaratiei din cursul urmaririi penale, martora a aratat ca cele consemnate sunt corespunzatoare cu cele declarate de ea, in acest sens a precizat ca numita CA i-a comunicat ca suma de 8.000 lei este ceruta cu titlu de spaga, prin urmare fara eliberarea vreunei chitante, urmând a scapa de control numai daca da banii. La momentul audierii in cursul judecatii, martora a declarat ca la prezentul moment nu isi poate aminti daca a fost folosit termenul de spaga, mentinându-si insa declaratiile din cursul urmaririi ca fiind veridice. Ulterior, in acea dupa amiaza s-a deplasat la magazinul familiei Dicu unde a discutat cu administratorul firmei, respectiv cu doamna Dicu si cu A care i-au spus ca au platit suma de 2.000 lei.

Prin Incheierea nr. 66 din data de 19.05.2010 pronuntata de Tribunalul Brasov, a fost autorizata pentru o perioada de 30 de zile, in perioada 19.05 – 17.06.2010, interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor telefonice purtate de BCC de la telefonul 0744847323 si DR de la postul —-. Totodata pentru aceeasi perioada a fost autorizata interceptarea si inregistrarea audio video pe banda magnetica sau orice alt suport a activitatilor si discutiilor purtate de martorii DMa si DR cu comisarii BCC si UG, in incinta magazinului SC R SRL, sau in orice alt loc in care se deplaseaza.

Prin ordonanta procurorului din data de 20.05.2010, s-a dispus autorizarea pentru o perioada de 48 de ore, 20.05.2010, orele 18,00 – 22.05.2010, orele 18,00, a interceptarii si inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor telefonice purtate de BCC de la telefonul —- si UG, de a telefonul —-.

Prin Incheierea de sedinta nr. 71 din data de 22.05.2010 pronuntata de Tribunalul Brasov, a fost confirmata ordonanta procurorului.

Prin ordonanta procurorului din data de 21.05.2010, s-a dispus autorizarea provizorie, pentru o perioada de 24 de ore, incepând cu data de 21.05.2010, orele 09,00, a inregistrarii audio video a discutiilor purtate de CAL cu numitii BCC si UG, in mediul ambiental sau cladirile in care se deplaseaza.

Prin Incheierea de sedinta nr. 72 din data de 22.05.2010 a Tribunalului Brasov, a fost confirmata ordonanta de mai sus.

Conform autorizatiei dispuse, la dosarul cauzei este redata discutia telefonica din data de 20.05.2010, orele 15,51, purtata de inculpatul UG si DR, acesta din urma contactându-l pe primul. Se constata ca in cadrul discutiei, comisarul UG face afirmatii repetate referitoare la sigilarea sau inchiderea magazinului pentru lipsa casei de marcat. De asemenea, comisarul UG afirma la adresa domnului Dicu ca incearca sa il „abureasca” deoarece el nu stie cu „cine se pune in Brasov”.

Conform autorizatiei dispuse, la dosarul cauzei este redata discutia telefonica din data de 20.05.2010, orele 16,53 purtata de DR si BCC, primul contactându-l pe al doilea. DR explica faptul ca a vorbit cu cineva sa il ajute cu 1000 lei, replica inculpatului BCC fiind aceea ca au discutat ce ii trebuie. In continuare cei doi discuta pe tema referitoare la faptul ca familia D trebuia sa faca rost de bani, stabilind ca acesta sa faca rost de bani pâna a doua zi. Acestia

Conform autorizatiei dispuse, la dosarul cauzei prin procesul verbal din data de 21.05.2010 sunt redate aspectele surprinse cu ocazia flagrantului realizat in cauza. Martorei i s-a predat suma de 1000 lei pentru realizarea flagrantului, conform procesului verbal din data de 21.05.2010. .

Intâlnirea are loc intre CAL si BCC. Astfel CAL afirma ca a adus suma de 1000 lei, restul de bani urmând sa fie procurat in zilele urmatoarele. BCC insista sa i se inmâneze banii, CAL ii cere procesul verbal de contraventie. BCC afirma ca i-l va da acum, mai trebuie doar completata amenda ce va fi aplicata, astfel ca merge pentru a se consulta cu colegul sau UG. BCC insista in predarea banilor, intrebând câti sunt, CAL afirmând ca in total au fost 3000 lei, 2.000 lei la magazin si 1.000 lei in acea imprejurare. CAL il intreaba cât mai trebuie sa dea, BCC afirma ca trebuie sa se consulte cu Gigel. CAL numara banii si ii preda lui BCC care iese din birou, revenind la scurt timp impreuna cu UG, acesta afirmând fata de CAL sa retina atunci când bat palma cu el, sa nu isi bata joc de el. Inculpatul UG afirma ca amenda din procesul verbal este de 2000 lei suma ce va trebui platita pâna la sfârsitul saptamânii viitoare, timp in care discuta cu BCC despre unde se afla inscrisul, in mapa sa sau in cealalta mapa. Inculpatul UG afirma ca vor reveni la firma, ii mai lasa sa strânga bani, dupa care vor veni si ii vor suspenda si le vor lua marfa. La un moment dat CAL il intreaba pe UG de ce nu i-a dat procesul verbal, acesta raspunzându-i ca nu era trecuta suma. I se explica martorei contul in care trebuie sa plateasca amenda. Intre cei trei mai au loc discutii nerelevante. La dosarul cauzei sunt depuse si fotografii care surprind aspecte ale intâlnirii.

Conform procesului verbal din data de 21.05.2010, privind constatarea infractiunii flagrante, in prezenta martorilor asistenti LL si GL, organele de politie si procurorul de caz s-au deplasat la sediu Garzii Financiare, s-a cerut permisiunea intrarii in biroul celor doi inculpati, acestia au fost chemati de pe teren, iar la sediul garzii le-a adus la cunostinta ca formeaza obiectul unei reclamatii.

Cei doi inculpati au prezentat bunurile pe care le aveau asupra lor. Asupra inculpatului UG a fost gasita suma de 107 lei, iar asupra inculpatului BCC s-a gasit suma de 800 lei si o bucata de hârtie pe care erau mentionate numerele de telefon ale numitilor DMa si DR si denumirea si sediul firmei acestora.

In biroul celor doi au fost identificate: procesul verbal de constatare si sanctionare contraventionala seria G nr. 0057568 din data de 13.05.2010 exemplarul verde intocmit de comisarii BCC si UG prin care SC R SRL era sanctionata contraventional cu suma de 2000 lei conform art. 10 litera c din OUG 18/1992 rep. de asemenea au mai fost gasite un numar de 19 exemplare verzi a unor procese verbale de contraventie intocmite de cei doi comisari in urma controalelor efectuate. Ulterior s-a procedat la verificarea autoturismului de serviciu si a autoturismului inculpatului BCC, in care nu au fost gasite bunuri care intereseaza cauza.

La dosarul cauzei au fost depuse o serie de exemplare ale proceselor verbale de contraventie, exemplarul verde precum si chitantierul in baza caruia cei doi comisari incasau sume de bani cu titlu de amenzi.

Conform procesului verbal din data de 26.05.2010, având in vedere ca asupra inculpatilor au fost gasite sume de bani dintr-o alta cupiura decât suma de bani predata pentru organizarea flagrantului si având in vedere ca intre momentul predarii banilor de catre denuntator si perchezitionarea inculpatilor a trecut o scurta durata de timp, s-a apreciat ca posibila schimbarea sumei de bani data de denuntatoare la una din institutiile aflate in imediata apropiere a sediului Garzii Financiare Brasov.

Astfel au fost efectuate verificari la toate institutiile din apropiere, printre care si la casa de schimb valutar ce apartine de SC BP SRL, unde a fost identificata casiera PV. Casiera a declarat ca in intervalul orar 09,00 – 11,00 a existat un client barbat pe care nu il poate identifica deoarece nu este atenta la clienti ci la bani, persoana care a solicitat schimbarea a 10 bancnote de câte 100 lei fiecare in 20 de bancnote de câte 50 lei. Aceasta tranzactie nu a fost inregistrata in documente fata de natura ei. Persoana care a schimbat banii parea sa fie insotita de o alta persoana care insa nu a intrat in incinta casei de schimb valutar. De asemenea de la sediul casei de schimb valutar a fost ridicata inregistrarea imaginilor din 21.05.2010. Inregistrarile au fost analizate de Institutul pentru Tehnologii Avansate, fara insa a se descoperi pe suportul trimis spre analiza, inregistrari din data de 21.05.2011, fara a se putea stabili daca au fost sterse imagini de pe suport.

Numita PV a fost audiata atât in cursul urmaririi penale cât si in faza de judecata. Martora a avut aceeasi pozitie procesuala, in sensul ca in data de 21.05.2010 a desfasurat activitatea specifica la schimbul valutar unde lucreaza, iar in intervalul orar 09,00 – 11,00 o persoana de sex masculin a cerut sa ii schimbe suma de 1.000 lei pe care o avea in bancnote de 100 lei in bancnote de 50 lei, aspect pe care l-a efectuat. Martora a aratat ca nu a fost atenta la fizionomia acelui barbat si nici la fizionomia barbatului care il insotea, retinând acest aspect deoarece acel barbat a vrut sa schimbe o suma mare de bani (1.000 lei) in bancnote de 50 lei, indicând in mod expres numarul acestora. Martora a mai aratat ca se intâmplat si in alte zile sa aiba solicitari de acest gen.

Tot in cursul urmaririi penale a fost audiat martorul VP comisar la garda Financiara Brasov. Din declaratia acestuia reiese ca de la inceputul anului a format echipa cu comisarul BT. Martorul a aratat ca la data de 11.05.2010 a efectuat impreuna cu colegul sau un control la SC R SRL, initiativa de control apartinând colegului sau BT. In magazin au gasit doua persoane de sex feminin, s-au legitimat, au cerut un raport informativ X al casei de marcat pe care urmau sa il compare cu banii efectiv gasiti la acel moment in casa de marcat. Nu au fost constate diferente de numerar dar s-a constatat ca adresa din casa de marcat difera cu cea a magazinului. Fata de aceasta au hotarât extinderea controlului, stabilind ca data, ziua de 13.05.2010, aceasta si ca urmare a faptului ca actele contabile ale firmei se aflau la contabila si aceasta era plecata din oras. Au revenit in data de 13.05.2010, persoana de sex feminin, mai tânara le-a comunicat ca actele contabile vor fi puse la dispozitia lor intr-o ora, astfel ca au lasat numarul de telefon pentru a fi contactati si au plecat. Nu au efectuat nicio mentiune in registrul de control deoarece acest document nu exista la sediul magazinului. In jurul orelor 13,00 a fost contactat telefon de colegul sau BCC care l-a intrebat daca efectueaza un control la firma, i-a raspuns afirmativ, comunicându-i ca acest fapt este mentionat la sediul garzii in registrul de raspândiri, controlul nefiind finalizat deoarece asteptau punerea la dispozitie a documentelor contabile. Colegul sau i-a comunicat ca au o sesizare cu privire la aspecte grave in activitatea firmei, motiv pentru care el si cu colegul sau UG au hotarât continuarea controlului la acea firma. Nu a putut hotari singur daca echipa sa se retraga de la efectuarea controlului, astfel ca l-a dat la telefon pentru discutii si pe comisarul BT. Astfel a auzit ca BT i-ar fi spus lui BCC sa continue ei controlul, aceasta desi sesizarea nu primeaza in fata unui control inopinat.

Acelasi martor audiat in cursul judecatii a aratat ca pâna la data de 25.07.2011 a fost angajat ca si comisar la Garda Financiara. In aceasta imprejurare ii cunoaste pe cei doi inculpati, fiind coleg cu acestia si cu care a avut o relatie buna. Cu UG a lucrat putin, iar cu BCC a fost in echipa, s-au inteles perfect si totul a decurs conform legii, deoarece acesta prezenta o conduita profesionala adecvata. Referitor la firma martorului denuntator, martorul a declarat ca a fost in control la data de 11.05.2010 impreuna cu BT. Au efectuat verificari ale casei de marcat si au constatat inadvertenta adresei din casa de marcat si sediul efectiv al magazinului. Au cerut actele contabile ale societatii, dar vânzatoarea le-a spus ca acestea sunt la contabila, iar aceasta este plecata din localitate. Au stabilit sa revina dupa doua zile, astfel ca in data de 13.05.2010 s-au deplasat la magazin, au gasit-o pe aceeasi vânzatoare care le-a spus ca actele vor fi aduse de sotul ei care era plecat din localitate. Nu au completat in registrul de control, date despre activitatea desfasurata, deoarece acesta nu era organizat pentru acel punct de lucru la sediul caruia se afla magazinul. Au plecat, iar la aproximativ o ora au primit un telefon de la BCC care l-a intrebat daca echipa sa e in control la firma, i-a raspuns afirmativ, precizând ca era vorba de un control inopinat, imprejurare in care BCC l-a intrebat de ce nu au mentionat acest aspect in registrul de control. Martorul a aratat ca in mod normal echipele de control nu se suprapun, dar in urma discutiei dintre BCC si colegul sau BT, s-a stabilit ca echipa UG – BCCsa efectueze controlul deoarece aveau informatii grave despre firma fara insa a-i spune despre ce era vorba, BCC spunându-i ca este ca la Codlea, fara ca martorul sa inteleaga despre ce este vorba. Martorul a mai aratat ca un agent economic nu poate functiona fara casa de marcat, amenda fiind pentru aceasta intre 8.000 si 10.000 lei si suspendarea activitatii. Referitor la abaterea constatata la firma denuntatoarei, martorul a aratat ca aceasta nu era grava, in masura in care casa de marcat exista si grava daca nu exista casa de marcat. Martorul a mai aratat ca in general, atunci când se constata contraventia, se poate intocmi proces verbal de contraventie pe loc daca sanctiunea este sigura, au existat insa si situatii când sanctiunea este aplicata ulterior, caz in care reprezentantul agentului economic este chemat la sediul garzii financiare. Dupa intocmire, procesul verbal este predat pentru studiu, reprezentantul agentului economic putând formula obiectii. Un exemplar al procesului verbal se lasa agentului economic, iar celalalt exemplar se preda la registratura garzii financiare, cel târziu a doua zi dupa control. Agentul economic poate formula plângere impotriva procesului verbal de contraventie, caz in care comisarul este incunostintat despre aceasta de jurist. In termenul de 15 zile, comisarul urmareste incasarea sumelor de bani cu titlu de amenda aplicata, putând exista situatii când agentul economic este sunat pentru a fi intrebat daca a achitat amenda. Datorita volumului mare de munca, agentul economic nu poate fi sunat de 2 ori in perioada de 15 zile. Martorul a mai aratat ca amenda poate fi incasata pe loc si de comisari, caz in care se elibereaza chitanta si banii se predau a casierie.

Audiat in cursul urmaririi, martorul BT, comisar la garda Financiara Brasov, a declarat ca are atributii de control, lucrând la Garda Financiara Brasov din anul 1991.

In mai 2010 lucra in echipa cu comisarul V, astfel ca la data de 11.05.2010 s-au deplasat impreuna la sediul SC R SRL pentru efectuarea unui control inopinat. La magazin a fost gasita doamna DMa si o fata tânara care era vânzatoare. S-au legitimat, au cerut un raport X al casei de marcat, au verificat numerarul si nu au stabilit diferente. Au constatat ca pe acel raport figura o alta adresa a casei de marcat. Fata de aceasta au cerut actele contabile ale societatii, li s-a raspuns ca acestea sunt la contabila si aceasta este plecata din localitate. Au hotarât sa revina in data de 13.05.2010. La aceasta data in magazin a fost gasita doar vânzatoarea care le-a inmânat numarul de telefon al fiului doamnei DMa, acesta urmând sa prezinte documentele. In aceasta situatie au plecat urmând sa revina. In jurul orelor 11,00, colegul sau a fost contactat telefonic de comisarul BCC care i-a comunicat ca este in contro la SC R SRL. Din discutia celor doi a dedus ca echipajul UG – BCC este in control la magazin, insa colegul sau le-a explicat ca vor finaliza controlul in acea zi, astfel sa nu intervina peste ei. Martorul a aratat ca a discutat si el la telefon cu BCC, acesta explicându-i ca are o sesizare cu privire la fapte foarte grave, situatie in care el si colegul sau au renuntat la control in favoarea celeilalte echipe. A doua zi a fost in control in zona Fagaras, astfel ca nu a putut cere explicatii colegilor sai. A aflat ulterior ca echipa UG BCC a efectuat controlul la firma si au luat masurile care s-au impus. Ulterior a mai aflat ca echipa de control UG – BCC a aplicat firmei o sanctiune contraventionala pentru acelasi fapt constatat si de ei, respectiv cel legat de adresa casei de marcat. Martorul a aratat ca nu poate aprecia ce sanctiune ar fi aplicat echipa sa firmei in cauza, deoarece nu au fost verificate actele contabile.

Audiat in cursul judecatii, martorul a aratat ca a lucrat in echipa cu VP. Denumirea firmei R nu-i spune nimic dar daca e vorba despre societatea comerciala al carei administrator a formulat denuntul la DNA isi aminteste ca a fost in control in luna mai 2010 la o societate comerciala ce vinde legume fructe impreuna cu VP. La magazin a constatat ca datele din bonul fiscal nu corespundeau cu adresa acelei locatii. Din câte isi aminteste crede ca era vorba de o greseala de fiscalizare. Din experienta lui aceasta nu e o abatere grava. Eroarea poate consta in faptul ca a gresit cel care a fiscalizat casa sau poate ca aparatul a fost adus de la alta locatie, sanctiunile fiind diferite. Astfel, daca acea casa de marcat nu e fiscalizata la acel punct de lucru se considera ca nu exista aparat de marcat fiscal acolo si aceasta reprezinta o sanctiune destul de grava dupa aprecierea lui, sanctiunea fiind intre 8000-10.000 lei si suspendarea activitatii pe o perioada de 3 luni; daca e o greseala de fiscalizare amenda este intre 2000 lei si 4000 lei fara suspendarea activitatii. In situatia in care casa de marcat lipseste in materialitatea ei, este vorba despre o abatere grava care e sanctionata asa cum a aratat cu amenda de 8000 pâna la 10.000 lei si cu suspendarea activitatii 3 luni. Pentru a stabili la sediul firmei care e situatia ei trebuiau sa vada raportul de fiscalizare. Nu isi aminteste cum s-a justificat persoana de la magazin. Atunci când a fost la magazin era o femeie mai in vârsta si una mai tânara, nu isi aminteste ce calitati aveau doamnele in firma. A apreciat ca nu exista registrul unic de control pentru acel punct de lucru, e adevarat insa ca li s-a aratat un registru de control insa acela nu era prevazut expres pentru acel punct de lucru astfel ca au considerat ca nu se poate folosi.

Din verificarile efectuate la punctul de lucru a fost descoperita doar abaterea de mai sus.

Din discutiile purtate cu cei de la punctul de lucru au inteles ca raportul solicitat de ei se afla la contabil si astfel nu il pot inmâna, astfel ca li s-a cerut sa vina a treia zi deoarece contabila atunci urma sa fie disponibila. Au plecat si nu au aplicat nici o sanctiune. Au revenit dupa 2 zile, dimineata si au gasit la magazin pe una din cele 2 doamne, pe cea mai tânara. Aceasta a discutat cu colegul lui si a reiesit ca toate documentele ce le trebuiau lor pentru a finaliza controlul sunt la sotul dânsei care va fi in magazin intr-o ora. Astfel au plecat si au stabilit ca vor reveni dupa o ora.

Dupa o jumatate de ora de la plecare, colegul lui a primit un telefon de la unul dintre cei doi colegi, BCC sau UG, nu stie cu cine a discutat la telefon si a inteles din discutii ca cei doi au o sesizare la acea unitate si ca vor sa verifice unitatea. In conditiile in care o echipa de comisari are o sesizare la o unitate, echipa are obligatia sa faca controlul pentru a verifica cele sesizate. Prin urmare martorul a apreciat ca cei doi colegi au procedat in mod corect, aceasta numi in masura in care exista acea sesizare. Martorul a aratat ca sesizarea poate fi scrisa sau verbala, in principiu ea poate fi verificata daca exista la sediul garzii financiare prin interogare. Apoi a discutat si el la telefon cu colegul sau, V dându-i si lui telefonul pentru a discuta, crede din câte isi aminteste ca a discutat cu domnul BCC. Acesta i-a spus ca are o sesizare, el le-a spus ca au verificat acel punct de lucru si ca ei nu au constatat decât o singura abatere relativ la adresa casei de marcat, iar daca ei au o sesizare si trebuie sa-i dea curs atunci trebuie sa ia act de cele constatate de ei relativ la casa de marcat. La telefon de la unul dintre cei doi comisari cu care a discutat nu mai stie care, a inteles ca sesizarea se referea la o fapta de evaziune fiscala, precizând ca termenii folositi au fost de „evaziune fiscala”. Alte discutii nu au mai avut loc.

Nu a aflat ce sanctiune s-a aplicat agentului economic. A doua zi dupa cele de mai sus el a avut o actiune in Fagaras. Nu s-a deplasat la sediul garzii financiare. Colegul lui V a trecut pe la sediu, a luat ordinul de serviciu pentru actiunea din Fagaras, retinând din discutia cu V ca el a discutat cu cei doi si ca este totul in regula, in sensul ca ei au avut dreptul sa efectueze controlul si ca au tinut cont de abaterea constatata de ei. Alte date nu mai cunoaste. Nu isi aminteste sa fi lucrat in echipa cu domnul UG sau BCC. A fost coleg cu acestia mult timp insa nu poate preciza durata de timp. Inculpatii sunt colegi buni, oameni onesti, profesionali. Nu cunoaste daca impotriva acestora au existat reclamatii, nu sunt persoane violente, agresive verbal. Nu cunoaste ce metoda de control au cei doi, deoarece nu a lucrat cu ei. Ulterior nu a verificat masura in care impotriva societatii controlate a existat sau nu o sesizare. A apreciat veridic ceea ce i-au spus cei doi colegi. De asemenea nu a verificat daca acea societate a fost sau nu sanctionata. Colegul V i-a spus ca acel agent economic a fost verificat.

Echipa UG – BCC avea aprobare pentru a efectua control si ca regula nu e necesar acordul sefului pentru transferul controlului de la o echipa la alta. Cu certitudine la sediul garzii existau documente din care rezulta ca la acel agent economic era inceput un control de catre o anume echipa. In masura in care ar fi intervenit o sesizare dupa aprobarea controlului de catre o echipa la un agent economic e posibil ca o alta echipa sa fie autorizata sa efectueze control la acelasi agent comercial.

Nu a intocmit nici un inscris relativ la controlul efectuat deoarece cele constatate nu riscau sa-si piarda urma putând astfel fi constatate si la lata data.

Nu isi aminteste daca au existat situatii ca in perioade apropiate doua echipe sa efectueze controale in baza autorizatiilor emise, la acelasi agent economic.

Dupa efectuarea controlului pe teren se efectueaza nota de constatare, nota unilaterala, proces verbal de constatare a contraventiei, etc. toate acestea in ziua intoarcerii de pe teren sau cel târziu a doua zi se consemneaza la registratura unde primesc un numar. Apoi daca e vorba de o amenda contraventionala in general pe un comisar il intereseaza sa vada daca e incasata in termen de 15 zile de la aplicarea ei, in caz contrar dupa trecerea acestui termen urmeaza darea in debit. Daca amenda e contestata actul de contestatie ajunge la juristul institutiei care prin nota interna aduce la cunostinta fiecarui comisar despre aceasta pentru a face intâmpinare. Comisarul de garda financiara raspunde direct de incasarile sanctiunilor aplicate, prin obligatia de a da documentul la silita. Martorul a mai aratat ca un comisar nu are obligatii in acest interval de timp pentru incasarea amenzii, insa uneori se practica sunatul agentului economic pentru a-l impulsiona sa plateasca amenda aplicata, iar in masura in care reprezentantul agentului economic sanctionat se prezenta la sediul garzii, comisarul are obligatia de a incasa banii si de a emite chitanta aferenta, iar banii se predau la trezorerie in acea zi sau cel mai târziu a doua zi. Metoda de convingere pentru plata amenzii este pasnica si nu persuasiva. Nu crede ca vreun comisar practica presiuni psihice pentru incasarea amenzii. De cele mai multe ori, cu ocazia controlului se incaseaza si amenda, fie in totalitate fie partial, dar asta insemna ca s-a incheiat procesul verbal de contraventie si ca acesta a fost predat reprezentantului agentului economic. Si in trecut si in prezent incasarea prompta a sumelor de bani cu titlu de amenda a reprezentat un criteriu de apreciere al comisarului. In trecut, in functie de acestea se puteau primi stimulente salariale, in prezent s-a renuntat la aceasta metoda a platii stimulentelor, acestea fiind incluse in salariu.

Intrebat martorul, ipotetic, daca ar putea mentiona amenda pe care ar fi aplicat-o agentului comercial pentru inadvertenta adresei in casa de marcat si punctul de lucru, acesta a aratat ca nu poate indica un cuantum, de regula pentru stabilirea unei amenzi e avut in vedere pericolul social al faptei, puterea economica a agentului comercial, precum si foarte multi factori, printre care daca acel agent a mai fost sanctionat.

Martorul a mai aratat ca obligatoriu cu acordului comisarului sef de sectie se efectueaza orice control la un agent economic, chiar si in situatia in care e vorba de o informatie obtinuta pe teren.

Starea de fapt:

Din analiza acestui material probator administrat si prezentat mai sus, instanta retine urmatoarea stare de fapt:

La data de 11.05.2010 echipa de control formata din comisarii BT – V s-a prezentat la sediul magazinului ce apartine de SC R SRL, pentru a efectua un control inopinat. In cadrul magazinului sunt comercializate legume si fructe.

La data controlului in magazin se afla martora CAL, prietena martorului DR, care este fiul administratorului firmei, DMa.

Cei doi comisari in urma analizei raportului X al casei de marcat au constatat o inadvertenta in ceea ce priveste adresa inscrisa in casa de marcat si sediul efectiv al magazinului unde functiona acel punct de lucru. Au stabilit extinderea controlului, astfel au solicitat prezentarea documentelor contabile ale firmei. Martora CAL a explicat ca aceste acte se afla la contabila si aceasta este plecata din localitate, astfel ca cei doi comisari au stabilit sa revina dupa doua zile. Controlul celor doi comisari a fost stabilit de Garda Financiara si inregistrat in Registrul de raspândiri.

In data de 13.05.2010 echipa de comisari BT – V s-a prezentat la sediul magazinului unde a fost gasita martora CAL, care le-a explicat ca nu se afla in posesia actelor, acestea urmau sa fie aduse de sotul ei, DR peste câteva ore, acesta fiind plecat din oras. Cei doi comisari au lasat numarul de telefon pentru a fi contactati pentru a se reintoarce si pentru a efectua controlul.

Tot in data de 13.05.2010, inculpatii BCC si UG, in calitate de comisari in cadrul Garzii Financiare – Sectia Brasov, s-au deplasat la punctul de lucru al SC R SRL situat in mun. Brasov, Piata Unirii nr. 17, al carei administrator este martorul-denuntator DMa.

La magazin, martora CAL, a comunicat celor doi ca mai este o echipa in control, astfel ca a existat o discutie telefonica intre comisarii celor doua echipe, primei echipe fiindu-i comunicat ca cea de a doua echipa detine date despre unele abateri grave in activitatea agentului comercial, astfel ca s-a stabilit ca echipa UG – BCC sa efectueze controlul la magazinul ce apartine de SC R SRL.

In urma cautarilor celor doi inculpati, in incinta magazinului au identificat doua bonuri eliberate de casa de marcat in urma vânzarii de legume-fructe in zilele de 10.05.2010 si 12.05.2010, pe care era inscrisa adresa unde societatea isi desfasurase activitatea pâna cu putin timp in urma.

Martora CLA a invederat celor doi comisar, ca numita DMa, administratorul societatii s-a deplasat in acel moment cu aparatul fiscal la o societate specializata pentru modificarea adresei punctului de lucru.

Apreciind exagerat si implicit eronat gravitatea acestui fapt, adica lipsa casei de marcat, cei doi comisari au afirmat ca vor suspenda activitatea societatii pentru o perioada de 3-6 luni si vor aplica o amenda in cuantum de 8000 lei.

Ulterior la magazin au venit DMa si DR carora cei doi comisari le-au comunicat gravitatea celor constatate si urmare acestui fapt, aplicarea unei amenzi si cu suspendarea activitatii firmei.

In urma rugamintilor martorilor sus-mentionati de a li se aplica o sanctiune mai blânda, cei doi comisari au solicitat cu titlu de mita suma de 8.000 lei pentru a nu suspenda activitatea firmei, cerând ca aceasta sa fie platita pe loc.

Acceptând aceasta varianta, martorii DRE si CAL au incercat prin apelarea telefonica a cunostintelor sa faca rost de suma indicata, insa au reusit sa strânga doar 2.000 lei (pe care ii avea asupra sa DR), suma de bani pe care, dupa o scurta consultare, cei doi inculpati au acceptat-o, astfel ca i-au solicitat martorului DRE sa puna banii pe masa de expozitie a fructelor din incinta magazinului si sa paraseasca incaperea impreuna cu ceilalti martori. Ramasi singuri in magazin, inculpatii si-au insusit suma de 2.000 lei, iar dupa revenirea martorilor in incapere, le-au solicitat ca restul banilor sa fie adusi a doua zi la sediul garzii financiare.

Desi inculpatii nu au recunoscut primirea vreunei sume de bani de la familia Dicu, acest fapt este confirmat prin declaratiile martorilor CAL, DMa si DR.

Modalitatea total eronata prin care cei doi comisari eu efectuat controlul (comisarul UG vs. martora Carausu – plângi ca o proasta, in loc sa dai telefoane pentru a face rost de 8.000 lei; esti proasta si mincinoasa, ulterior fiind ridiculizata pentru ca plângea, sau „v-ati ars, puscaria va manânca”), hartuirea martorei CAL, de maniera de a-i incalca demnitatea, modul abuziv de control exercitat de cei doi a fost de natura a crea o stare de temere si de tensiune in reprezentarea celor trei martori, deoarece a fost exagerata gravitatea eventualei abateri ce s-ar fi putut constata, imprejurare in care acestia au cedat si au predat celor doi comisari suma de 2.000 lei. Banii au fost lasati pe unul din obiectele aflate in incinta magazinului, iar luarea acestora s-a efectuat de cei doi comisari in absenta celor trei, care au fost invitati sa iasa din incinta magazinului.

Dupa luarea banilor, inculpatul UG a redactat procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria G nr. 0057568, pe care l-a prezentat administratorului DMa numai pentru a fi semnat si stampilat, fara a ii permite citirea acestuia, luarea la cunostinta si eventual formularea de obiectiuni.

Inculpatii nu au predat administratorului un exemplar al procesului-verbal, afirmând ca vor intra in posesia lui cu ocazia achitarii diferentei de bani solicitata cu titlu de mita, indicând in acest sens data limita de 14.05.2010.

La final, cei doi inculpati au consemnat activitatea intreprinsa in registrul unic de control al societatii si au plecat de la punctul de lucru, astfel incât administratorul si celelalte persoane prezente in timpul controlului nu au putut afla continutul procesului-verbal si masurile luate de reprezentantii garzii financiare.

A doua zi, martora DMa s-a intâlnit cu cei doi inculpati la sediul Garzii Financiare – Sectia Brasov si a solicitat acestora sa-i predea un exemplar al procesului-verbal, insa acestia au refuzat, reamintindu-i ca acest lucru se va intâmpla doar când va achita restul sumei de bani pretinsa pe nedrept.

In data de 17.05.2010, inculpatul BCC l-a contactat telefonic pe martorul DRE pentru a-l intreba daca a facut rost de bani, primind raspuns negativ, iar in data de 20.05.2010 cei doi comisari au mers la magazinul de legume-fructe unde a amenintat-o pe martora DMa ca vor inchide magazinul, deoarece nu au primit pâna la acel moment intreaga suma pretinsa pe nedrept. Cu aceiasi ocazie, inculpatul UG i-a telefonat martorului DRE, i-a adus reprosuri cu privire la intârzierea platii si l-a chemat la fata locului unde a lasat impresia ca vor proceda la sigilarea spatiului comercial. In final, inculpatii au stabilit pentru a doua zi un nou termen ultimativ pentru achitarea diferentei de 6.000 lei.

In urma discutiilor din familia Dicu, acestia au hotarât formularea unui denunt la DNA, astfel doamna DMa s-a prezentat la sediul DNA unde a formulat denuntul. S-a stabilit ca la data de 21.05.2010 sa se organizeze flagrantul.

In aceasta imprejurare, la data de 21.05.2010, martorul CAL s-a deplasat la sediul Garzii Financiare – Sectia Brasov si, initial, s-a intâlnit cu inculpatul BCC, caruia i-a predat suma de 1.000 lei, reprezentând o noua transa din suma pretinsa anterior (la dispozitia martorului CAL a fost pusa suma predata, conform procesului verbal de consemnare a seriilor bancnotelor). Dupa acest moment, la fata locului a venit si inculpatul UG care, impreuna cu colegul sau, s-au aratat nemultumiti de cuantumul sumei primite si tergiversarea achitarii totale a pretentiilor lor banesti, insa, cu toate acestea, au acceptat sa-i predea martorei un exemplar al procesului-verbal de contraventie. Cu aceasta ocazie, martora CAL a aflat ca, in urma controlului din 13.05.2010, SC R SRL a fost sanctionata contraventional cu suma de 2.000 lei.

In final, inculpatii au renuntat la primirea restului de bani pretinsi in folos propriu la data de 13.05.2010, cerându-i martorei doar sa plateasca cu prioritate amenda contraventionala de 2.000 lei si sa le aduca in zilele urmatoare dovada achitarii acesteia.

Dupa aceasta inculpatii au parasit incinta Garzii Financiare, fiind rechemati dupa aproximativ 30 de minute. Asupra celor doi nu au fost gasite bancnote in cupiura celor predate de martora C.

Inculpatii au negat ca in timpul controlului la firma martorului denuntator ar fi pretins vreo suma de bani. Predarea catre acestia a sumei de 2000 lei este confirmata de martorii DMa, DR si CAL.

Inculpatii au negat ca dupa efectuarea controlului ar fi continuat exercitarea de presiuni pentru a obtine restul de bani pretinsi, sustinând ca de fapt urmareau incasarea banilor aplicati cu titlu de amenda prin procesul verbal de contraventie. In primul rând astfel cum a reiesit din declaratiile martorilor DMa, DR si CAL la momentul controlului acestora nu li s-a lasat un exemplar al procesului verbal de contraventie, deci nu se punea problema platii vreunei amenzi, in al doilea rând chiar si daca ar fi predat un exemplar al acestui inscris, nu se putea solicita plata amenzii in perioada de gratie, termen in care se putea formula contestatie impotriva sanctiunii aplicate. In al treilea rând, cu ocazia flagrantului in biroul comisarului de serviciu este filmat exemplarul rosu al procesului verbal de contraventie, referitor la acesta martora Carausu a declarat ca l-a primit in acele imprejurari. Acest aspect se coroboreaza cu inregistrarea flagrantului, in aceste imprejurari martora C solicita comisarului BCC un exemplar al procesului verbal de contraventie, imprejurare in care BCC ii raspunde ca i-l va da imediat, aratând ca nu au trecut inca suma, urma sa vorbeasca cu UG si sa treaca suma imediat (fiind vorba de suma reprezentând amenda contraventionala ce urma sa fie inscrisa in procesul verbal de contraventie), dupa care explicit cere martorei banii („da-mi aia zece repede”, fraza se repeta la scurt timp „da-mi aia zece incoace”). Suma de bani ceruta si preluata de inculpatul BCC nu a fost destinata platii amenzii contraventionale ci a fost insusita de inculpatul BCC conform intelegerii pe care a avut-o cu inculpatul UG.

In plus din inregistrarile efectuate la flagrant reiese clar când martora numara banii, astfel ca lipsa banilor, chiar daca nu exista inregistrarea efectiva a predarii banilor, creeaza o premisa certa ca banii au fost predati inculpatului BCC. Parasirea incintei de catre inculpati la scurt timp, gasirea asupra inculpatului BCC a sumei de 800 lei, in contextul declaratiei martorei PV, casiera la casa de schimb valutar ce apartine de SC BP SRL, aflata in imediata apropiere a sediului Garzii Financiare din Brasov care a aratat ca in intervalul orar 09,00 – 11,00 o persoana de sex masculin insotita de o alta persoana de sex masculin a schimbat suma de 1000 lei din bancnote de 100 lei in bancnote de 50 lei, conduce la concluzia ca inculpatul BCC a primit de la martora CAL, suma de 1.000 lei.

Este adevarat ca in general inculpatul beneficiaza de „prezumtia de nevinovatie”, nefiind obligat sa-si dovedeasca nevinovatia (art. 66 alin. 1 Cod Procedura Penala), revenind organelor judiciare (acuzarii) obligatia sa administreze probe in vederea dovedirii vinovatiei acestuia (art. 4, art. 62 si art. 65 alin. 1 Cod Procedura Penala). Este, insa, deopotriva adevarat ca, potrivit art. 66 Cod Procedura Penala, inculpatul, in cazul in care exista probe de vinovatie, are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.

In intelesul legii, „are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie” este un drept si o obligatie procesuala care nu se rezuma la negarea vinovatiei, la negarea continutului informativ al unei probe ori la negarea evaluarii corecte a probelor de catre instanta.

Pe de o parte, in masura in care inculpatul nu reuseste sa probeze lipsa de temeinicie a probelor in acuzare, prezumtia de nevinovatie a acuzatului este rasturnata, aceasta prezumtie având caracter relativ, iar nu absolut. Pe de alta parte, potrivit art. 63 alin. (2) Cod Procedura Penala, probele nu au valoare mai dinainte stabilita, iar aprecierea fiecarei probe se face de organul judiciar in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.

Or in cauza, pornind de la comportamentul abuziv al inculpatilor in ceea ce priveste modalitatea de desfasurare a controlului, maniera exagerata in care au prezentat rezultatul controlului, prezentarea unor sanctiuni cu amenda contraventionala suspendarea pentru o perioada de trei uni a activitatii societatii, lansarea posibilitatii de a se gasi si alte modalitati de rezolvare a asa ziselor probele si solicitarea expresa a unei sume de bani, nepredarea unui exemplar al procesului verbal la momentul finalizarii controlului si conditionarea predarii acestuia de plata restului de bani cu acelasi titlu ca si prima suma solicitata, continuarea comportamentului abuziv si dupa finalizarea controlului pentru a obtine restul banilor solicitati, toate acestea reprezinta aspecte ale conduitei adoptate de inculpati, pe de o parte pentru a crea premisele unei stari de vulnerabilitate si pe de alta parte pentru a profita de pe urma acesteia prin pretinderea de bani.

In ceea ce priveste legalitatea interceptarilor telefonice si din mediul ambiental, se constata ca acestea au fost dispuse si efectuate in faza actelor premergatoare.

Intr-adevar prin deciziile pronuntate in materia dispozitiilor art. 911 Cod Procedura Penala, Curtea Constitutionala a considerat ca actele premergatoare au o natura proprie, care nu poate fi identificata sau subsumata naturii precise si bine determinate a altor institutii si care au ca scop verificarea si completarea informatiilor detinute de organele de urmarire penala in vederea fundamentarii convingerii cu privire la oportunitatea urmaririi penale. Având un caracter sui-generis sustras hegemoniei garantiilor impuse de faza propriu-zisa de urmarire penala, este unanim acceptat faptul ca in cadrul investigatiilor prealabile nu pot fi luate masuri procesuale ori administrate probe care presupun existenta certa a unei urmariri penale incepute. S-a mai considerat ca interceptarea si inregistrarea convorbirilor pot fi dispuse, asa cum se prevede in alin.1 al art.911 din Codul de procedura penala, la cererea procurorului care efectueaza ori supravegheaza urmarirea penala, astfel ca administrarea unor astfel de mijloace de proba este plasata in cadrul primei faze a procesului penal, urmarirea penala putând fi inceputa, potrivit art.221 si 228 din Codul de procedura penala, atât in personam, cât si in rem. In plus, textul stabileste in termeni fara echivoc ca inregistrarea audio sau video se dispune daca sunt date privind pregatirea sau savârsirea unei infractiuni, prin aceasta a doua alternativa intelegându-se evident si situatiile ce intra in sfera actelor de punere in executare a hotarârii de a savârsi infractiunea in acord cu art.20 din Codul penal referitor la tentativa, si nu in sfera unor simple acte de pregatire.

S-a mai considerat ca dispozitiile legale analizate nu permit, administrarea mijloacelor de proba in afara procesului penal, adica in faza actelor premergatoare. In caz contrar, in mod evident o astfel de instrumentare poate fi cenzurata in fata instantelor de judecata. Nu se poate admite ideea infrângerii prezumtiei de constitutionalitate ca urmare a aplicarii unor dispozitii legale in contradictie cu legea ori cu principiile fundamentale.

De asemenea, art. 53 din Constitutia României, arata ca exercitiul unor drepturi sau al unor libertati (cum este cazul secretului scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare care sunt inviolabile) poate fi restrâns numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

Din aceasta se deduce ca intr-o societate democratica, respectând principiul proportionalitatii intre ingradirea unui drept si scopul urmarit, in cadrul instructiei penale anumite drepturi sau libertati pot fi restrânse.

Cu toate acestea, Inalta Curte de Casatie si Justitie prin practica sa constanta a apreciat ca legalitatea interceptarilor nu este conditionata de inceperea urmaririi penale. Pornind de la rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie care asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale (art. 126 al. 3 din Constitutia României), practica acesteia se impune cu precadere.

Nu in ultimul rând, atâta vreme cât au fost stabilite garantii ale procedurii, nu se poate considera ca s-a incalcat vreun drept celor doi inculpati.

Prin urmare, critica vizând nelegalitatea probelor obtinute prin intermediul interceptarilor dispuse in cauza, va fi respinsa. Aceste probe urmând a fi apreciate in mod coroborat cu celelalte probe ale cauzei.

Prin rezolutia din 28.05.2010, ora 10:00, inregistrata in registrul special sub nr. 13/2010, s-a inceput urmarirea penala fata de inculpatul BCC pentru alte doua fapte de luare de mita, iar fata de inculpatul UG pentru savârsirea altor 3 infractiuni similare.

De asemenea, prin rezolutia din 31.05.2010, ora 16:00, inregistrata in registrul special sub nr. 14/2010, s-a inceput urmarirea penala fata de ambii inculpati pentru savârsirea altor 2 infractiuni de luare de mita.

2. La data de 31.03.2010, inculpatii UG si BCC s-au deplasat la Piata agroalimentara specializata in vânzarea en-gross si en-detail de legume si fructe din mun. Brasov, Calea Feldioarei —-, in scopul efectuarii controalelor de specialitate.

Astfel, inculpatul UG s-a deplasat singur la standul apartinând SC D SRL Brasov si a inceput verificarea financiar-contabila, constatând ca administratorul DLM nu a emis facturi fiscale pentru intreaga cantitate de legume si fructe comercializata. In aceste conditii, inculpatul UG a afirmat ca va suspenda activitatea societatii pe o perioada de 3 luni si va aplica o sanctiune contraventionala in valoare de 10.000 lei, acordându-i administratorului un termen de 30 minute pentru a plati amenda, dupa care a facut mentiuni in registrul unic de control si a parasit locatia.

Dupa câteva ore, DLM l-a trimis pe numitul CCM (decedat la data de 04.04.2010) sa-i propuna inculpatului UG ca in schimbul sumei de 2.000 lei, sa nu ia masuri impotriva societatii pe care o administreaza. in cazul in care este de acord cu aceasta varianta, il asteapta la intrarea in piata pentru primirea banilor. DLM a discutat cu martorul a intoarcere, acesta i-a spus ca banii au fost acceptati, astfel controlul nu a mai avut loc, in acest sens inculpatul a incetat activitatea de verificare a SC D SRL si nu a mai completat rubrica „Actul de control” din registrul unic de control al societatii, cu privire la eventuale constatari si sanctiuni aplicate.

Denuntul penal si declaratia martorului DLM (vol. I, filele 254-262) au fost confirmate de martora DC (vol. I, filele 263-265), care a aflat de la sotul sau ca a dat inculpatului UG suma de 2.000 lei pentru a nu-i aplica o amenda in cuantum de 10.000 lei pentru neregulile constatate, precum si de consemnarea din registrul unic de control (vol. I, filele 266-268) realizata de acelasi inculpat care denota, pe de o parte, prezenta sa la acea data in piata, iar pe de alta parte ca nu a mai intocmit ulterior primirii mitei alte acte privitoare la activitatea de control a firmei.

Audiata in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii, martora DC a aratat ca in data de 31.03.2010 comisarul UG a efectuat un control a standul ce apartinea firmei lor. Acesta avea o atitudine foarte autoritara, fiind perceputa de martora ca fiind neadecvata. Au fost prezentate actele firmei, insa nu au fost analizate efectiv ci doar rasfoite. A inteles de la sotul ei ca au fost gasite niste nereguli, in sensul ca nu au fost emise facturile eferente pentru vânzarile efectuate in acea zi. Comisarul a anuntat ca va aplica o amenda de 10.000 lei si le-a pus in vedere sa faca rost de banii de amenda, dupa care a plecat si a aratat ca va reveni la scurt timp. De la sotul ei cunoaste ca acesta a imprumutat suma de 2.000 lei si a oferit-o comisarului pentru a nu se mai efectua controlul. Martora a aratat ca nu stie daca aceasta s-a facut la initiativa sa sau la cererea comisarului.

Audiat martorul DLM acesta a aratat ca in data de 31.03.2010 a standul firmei sale s-a efectuat un control de catre comisarul UG. S-a constatat ca nu eliberase niste facturi pentru marfa vânduta. Referitor la conduita lui UG, martora a apreciat ca aceasta a fost corecta, comisarul fiind autoritar astfel cum trebuie sa fie un organ de control. UG le-a spus sa faca rost de banii de amenda aratând ca va reveni la scurt timp. Din proprie initiativa l-a trimis pe numitul C (C) cu suma de 2.000 ei ca acesta sa discute de UG Gige, ca in schimbul sumei de bani sa nu mai efectueze vreun control. Martorul a aratat ca C i-a comunicat ca s-a rezolvat, in acest sens nu a mai fost efectuat vreun control la firma sa. Ulterior, dupa o perioada de timp au venit la sediul firmei sale doua persoane de la DNA care l-au dus la DNA pentru a da declaratii cu privire la ce s-a intâmplat.

In cursul judecatii, martorul a avut o pozitie oscilanta in ceea ce priveste continutul declaratiei din cursul urmaririi penale, in acest sens initial a declarat ca e –a trimis pe martorul C pentru a discuta cu comisarul UG, pentru ca dupa citirea declaratiei date de martor in cursul urmaririi penale sa arate ca CC a venit la el si i-a spus ca daca va da suma de 2.000 lei se va rezolva, in sensul ca nu se va mai face controlul.

Având in vedere acest probatoriu, instanta apreciaza realizat elementul materia a infractiunii de luare de mita, acceptarea sumei de bani a fost efectuata indirect de inculpatul UG, in exercitarea atributiilor de control, pentru a nu indeplini un act privitor atributiile de serviciu. In cauza nu a putut fi audiat martorul CC ca urmare a faptului ca acesta a decedat.

3. La data de 1.04.2010, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu in piata agroalimentara din mun. Brasov, Calea —-, inculpatul UG s-a deplasat la standul de vânzare al fructelor si legumelor apartinând SC DC SRL Codlea si i-a solicitat administratorului DE sa-i puna la dispozitie suma provenita din vânzarile zilei respective si facturile fiscale aferente aprovizionarii cu produsul banane, iar acesta s-a conformat.

Invocând falsitatea facturilor fiscale, inculpatul UG a amenintat ca va inchide societatea, a luat suma de aproximativ 5.000 lei provenita din vânzari si, impreuna cu martora DE, s-a deplasat la biroul firmei, amenajat intr-o alta zona a pietei.

In noua locatie, in prezenta martorului DM, inculpatul UG a pus suma de 5.000 lei pe un birou si a extins verificarile asupra documentelor de evidenta contabila, constatând ca nu s-a eliberat chitanta in schimbul achitarii cheltuielilor de transport aferente marfii achizitionate.

In aceste conditii, inculpatul UG a solicitat sprijinul colegului sau BCC, care a venit la birou si a fost informat despre neregulile constatate, dupa care a afirmat ca va inchide societatea si o va amenda cu 10.000 lei. La auzul acestor posibile sanctiuni, martorul DM a replicat ca nu detine aceasta suma si a incercat sa obtina o scadere a amenzii, propunând inculpatului BCC sa-l sanctioneze doar cu suma de 1.000 lei, insa acesta s-a aratat dispus la o reducere pâna la 8.000 lei.

In continuare, cei doi inculpati le-au cerut sotilor DM si DE sa paraseasca biroul pentru câteva clipe, timp in care s-au pus de acord cu privire la masurile ce le vor lua, iar la revenirea martorilor in incapere le-au comunicat ca, având in vedere apropierea sarbatorilor pascale, le vor lua doar 3.000 lei.

In urma acordului tacit al martorilor DM si DE, manifestat prin lipsa de riposta, inculpatul UG a luat suma de 3.000 lei din teancul de bancnote aflat pe masa si a plecat impreuna cu colegul sau, fara a intocmi proces-verbal de sanctionare contraventionala, fara a elibera chitanta si fara a consemna activitatea de verificare a evidentei financiar-contabile in registrul unic de control al societatii.

Varianta expusa in denuntul penal si declaratia martorului DE (vol. I, filele 274-279) este confirmata de declaratia martorului DM (vol. I, filele 280-284), care a asistat la pretinderea si primirea sumei de 3.000 lei de catre inculpati si de declaratia martorului DM (vol. I, filele 285-286), care a asistat la o parte din activitatea de control si a aflat de la parintii sai ca au dat mita inculpatilor pentru a scapa de sanctiuni.

Audiata in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii, martora DE a aratat ca este administrator la SC DC de aproximativ 12 ani, iar firma are ca obiect de activitate vânzarea de legume-fructe, astfel firma vindea produse in piata iar depozitul era in afara pietei. A mai aratat ca la activitatea desfasurata este ajutata de fiul ei DB.

In saptamâna controlului, martora a aratat ca cei doi comisari au fost efectuate controale la mai multe standuri, cei doi ajungând la firma ei in dimineata zilei de 01.04.2010. Lumea percepea o stare de teroare deoarece atunci când vine garda financiara este o stare de presiune in piata.

La un moment dat, când a vrut sa mearga in magazin sa isi ia casa de marcat a venit la standul unde vindea domnul UG care i-a spus sa predea de indata banii din vânzari. Ea a procedat la inmânarea banilor, fiind vorba de aproximativ 5.000 lei. Alaturi de ea mai era o alta persoana careia de asemenea i se ceruse sa predea banii pentru a fi numarati, aceasta din urma a fost insa predata pentru verificari domnului BCC. Ea a mers cu domnul UG in standul unde depozita si vindea produse fiind vorba de o incapere inchisa, unde era prezent si sotul ei, martorul DM. In stand, UG i-a cerut actele de provenienta pentru marfa vânduta, facturile fiindu-i predate. Domnul UG din facturile prezentate a ales factura referitoare la banane si a apreciat despre aceasta ca este falsa. Aceasta apreciere a fost facuta deoarece pe inscris ramasese urma de la imprimarea din calculator. Domnul UG a continuat sa afirme ca factura este falsa, a inceput sa tipe la ea si i-a cerut sa raspunda la intrebarile pe care i le pune, cu da sau nu. A fost chemat si domnul BCC iar la momentul intrarii acestuia in stand domnul UG i-a spus „am intrat in ei cu buldozerul, stii cum fac eu”.

A explicat ca si facturile anterioare arata la fel, prezentându-le celor doi aceste facturi.

Martora a aratat ca ea si sotul ei au fost intrebati cum efectueaza plata produselor furnizate si au explicat ca acest lucru se efectueaza prin banca cu ordin de plata.

In continuare li s-a cerut chitanta in baza careia au achitat contravaloarea transportului pentru marfa pe care o aveau, imprejurare in care sotul ei le-a explicat ca a platit cu banii lui, deoarece soferul nu a fost dispus sa-i ofere chitanta.

In aceasta imprejurare, domnul UG a inceput sa ii ameninte ca le da 100.000 rol amenda, ca le va inchide firma, ca va chema politia, televiziunea, creându-i o stare de temere. Domnul UG a simulat o convorbire, in care facea referire la faptul ca urma sa vina politia sau televiziunea, caracterul simulat fiind dedus din faptul ca in final nu a venit nimeni. Ulterior, cei doi comisari au numarat banii din incasari, fara a face numerarul, timp in care comisarul UG urla la ei, iar la un moment dat le-a cerut sa iasa din incapere, pentru a se consulta. A fost chemat la scurt timp sotul ei, apoi si martora, iar la intoarcere comisarul UG a aratat ca au noroc deoarece sunt sarbatorile Pascale astfel ca le vor lua 3.000 lei, dar vor reveni dupa sarbatori pentru a incheia procesul verbal de contraventie in care vor cosemna ca firma este in regula. De fata cu ea si sotul ei, comisarul UG a numarat din monetarul firmei suma de 3.000 lei pe care a luat-o, dupa care cei doi au plecat si nu au mai revenit.

Martora a mai aratat ca nu s-a notat nimic in registrul de control cu privire la controlul celor doi la sediul firmei lor.

Martora a mai aratat ca dupa sarbatori imediat a aflat ca cei doi comisari au fost arestati, iar sotul ei a vrut sa mearga sa formuleze o reclamatie, insa i-a fost frica. A discutat cu mai multi administratori de firma din zona si a aflat ca si acestora le-a fost teama sa reclame ca cu ocazia controalelor cei doi comisari le-au luat bani si unora chiar le-au incheiat procese verbale. Ulterior, a formulat denuntul pentru faptul ca i-au fost luati banii pe nedrept.

Martorul DM, audiat in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii a declarat ca impreuna cu sotia sa si fiul lor, este administrator la SC DC SRL.

In data controlului, respectiv la data de 01.04.2010 se afla la depozitul pe care il are firma, iar la un moment dat in acel loc a venit sotia sa insotita de un comisar de la garda financiara, respectiv UG.

Le-au fost cerute actele la control si numerarul zilei. Banii au fost pusi pe masa, iar intre timp a venit si comisarul BCC, cei doi au numarat banii, rezultând suma de 5.000 lei. La venire, UG a spus colegului sau „am intrat in ei ca buldozerul”.

Au fost cerute si inmânate actele de provenienta pentru marfuri, imprejurare in care domnul UG a afirmat ca factura de provenienta a bananelor este falsa. Li s-a spus sa raspunda la intrebarile ce li se pun doar cu da sau nu. Comisarul UG a afirmat ca au prea putini bani din incasari, astfel ca in timp ce controla incaperea, intreba unde sunt banii.

Cei doi au renuntat la discutiile referitoare la factura de provenienta a bananelor si le-au cerut factura pentru plata transportului marfurilor, astfel le-a explicat ca nu detine o asemenea factura, plata fiind efectuata din banii lui, deoarece soferul nu le-a eliberat chitanta.

Inculpatul BCC a afirmat ca vor fi amendati cu suma de 10.000 lei pentru lipsa facturii la transport. El a apreciat ca 10% din suma de 10.000 lei ar fi suficienta pentru amenda, imprejurare in care BCC a replicat ca poate doreste sa faca vorbire despre 80% cu titlu de amenda. Cei doi erau agresivi, ii amenintau cu puscarie, iar UG a afirmat ca le va inchide firma. Domnul UG le-a cerut lui si sotiei lui sa iasa din incapere pentru a se consulta cu colegul sau. Au stat afara aproximativ cinci minute, dupa care a fost chemat doar el, iar la revenire comisarul BCC i-a spus ca fiindca sunt in preajma sarbatorilor de paste ii lasa doar cu 3000 de lei amenda, urmând ca a doua zi sa vina sa incheie procesul verbal de constatare. UG a luat 3000 de lei de pe masa si i-a bagat intr-o geanta. In acest timp sotia lui nu era de fata, aceasta revenind la plecarea celor doi comisari.

Audiat martorul DDB, in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii acesta a declarat ca impreuna cu parintii sai este administrator la SC DC SRL, din 2010.

In data de 01.04.2010 la firma lor a fost efectuat un control de catre comisari din cadrul Garzii Financiare Brasov, respectiv UG si BCC.

El se afla in interiorul pietei unde aveau un stand unde se vindeau produse, fiind impreuna cu mama sa, atunci când a venit domnul UG. Acesta s-a legitimat si a cerut banii mamei sale. I-a spus sa scoata toti banii pe care i-a incasat. In continuare a cerut actele pentru marfa si mama sa i-a explicat ca inscrisurile se afla la depozitul ce se afla in imediata apropiere a pietii, in afara acesteia. Cei doi au plecat la acel depozit, el ramânând la standul din piata circa o ora. Dupa o perioada de timp, a venit mama lui la standul din piata, aceasta era speriata si suparata si i-a spus ca cei doi i-au luat suma de 3000 lei. In tot acest timp martorul a aratat ca nu s-a dus la depozit. De la mama sa stie ca domnul UG a cerut actele de provenienta pentru marfa si acestea au fost prezentate iar UG a afirmat ca o factura de la banane este falsa. UG i-a spus ca sunt false si ca-i va da amenda 10.000 lei si ca le va inchide firma. Mama sa i-a spus ca cei doi comisari le-au cerut o factura pentru transportul marfurilor, iar pentru faptul ca nu au putut sa o prezinte deoarece soferul care a efectuat transportul nu a eliberat un asemenea inscris, cei doi comisari le-au luat banii din incasari.

Având in vedere cele de mai sus, elementul materia al infractiunii s-a realizat prin pretinderea indirecta a unei sume de bani si luarea acesteia prin acordul tacit a celor doi administratori, in scopul de a nu indeplini atributiile de control specifice functiei, astfel dupa insusirea banilor nu s-a intocmit niciun proces-verbal de sanctionare contraventionala, iar pentru suma luata nu s-a intocmit chitanta si nu s-a consemnat activitatea de verificare a evidentei financiar-contabile in registrul unic de control al societatii. Aceasta stare de fapt este confirmata de declaratiile martorilor DM, DM si DE.

4. La data de 02.04.2010, inculpatii UG si BCC au efectuat un control de specialitate la punctul de lucru al SC RC SRL situat in piata de legume – fructe din mun. Brasov, Calea —-, incepând cu efectuarea monetarului si verificarea facturilor de achizitie si vânzare a marfii, ocazie cu care primul comisar a adoptat un comportament agresiv, de intimidare, afirmând ca va aplica o amenda in cuantum de 10.000 lei.

Cunoscând maniera de lucru a inculpatilor de la alti comercianti, care fusesera controlati in zilele anterioare si care si-au rezolvat in mod favorabil problemele prin acordarea unor sume de bani cu titlu de mita, martorul-denuntator RT l-a abordat direct pe inculpatul BCC si i-a dat suma de 2.000 lei pentru a inceta activitatea de control si pentru a nu fi sanctionat.

In aceste conditii, BCC i-a solicitat colegului sau UG sa incheie controlul, astfel ca acesta s-a conformat imediat si impreuna au parasit locatia, fara a intocmi vreun document justificativ privitor la activitatile desfasurate.

Varianta din denuntul penal si declaratia martorului RT (vol. I, filele 290-295) este confirmata de declaratia martorului RH (vol. I, filele 296-297), care a asistat la activitatea de control desfasurata de inculpati si la momentele când sotul sau le-a oferit verbal si apoi le-a predat suma de 2.000 lei pentru a scapa de control, astfel ca acestia nu au mai intocmit documente referitoare la activitatea de verificare desfasurata;

Audiata in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii martora RH a aratat ca a data de 02.04.2010 a fost un control a firma sa si a sotului ei, controlul fiind efectuat de comisarii UG si BCC. Cei doi au cerut actele firmei si desi le-a explicat ca acestea sunt la contabila si ca pot fi prezentate doar in format electronic, comisarul UG a refuzat afirmând ca este mincinoasa si ca pe calculator a facut ce a vrut ea. Martora a aratat ca ea si comisarul UG au mers in biroul ce se afla in aceeasi incapere cu depozitul, usa de la birou ramânând deschisa, iar sotul ei a ramas a discutii cu comisarul BCC in depozit. Cei doi comisari le-au reprosat ca au inchis magazinul pentru a nu se efectua controlul, imprejurare in care li s-a explicat ca au inchis magazinul cu doua zile in urma deoarece au avut probleme cu autoturismul care le aducea marfa, in sensul ca acesta a fost implicat intr-un eveniment rutier.

La un moment dat a iesit afara din birou pentru a-l chema pe sotul ei deoarece nu mai facea fata, moment in care UG a ramas in birou, imprejurare in care a observat ca sotul ei i-a dat lui BCC o suma de bani. Dupa aceasta sotul ei si BCC s-au indreptat spre birou si au intrat cu totii in incapere, intre cei doi comisari a existat o discutie fara ca martora sa poata reproduce discutia. Dupa aceasta cei doi au plecat fara a se intocmi vreun proces verbal de contraventie, fara a se elibera chitanta si fara a se mentiona despre control in registrul eferent.

Martora a aratat ca dupa plecarea celor doi comisari a discutat cu sotul ei care i-a comunicat ca a oferit comisarului BCC suma de 2000 lei pentru a nu se mai efectua controlul.

Audiat in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii, martorul RT a aratat ca in data de 02.04.2010 la firma sa au venit in control cei doi inculpati. Martorul a aratat ca cunostea de la ceilalti agenti economici din piata ca este o echipa de comisari de a garda financiara in control. In ziua controlului, martorul a aratat ca cei doi comisari care au venit in control, respectiv UG si BCC, au avut o atitudine autoritara, erau nervosi si au afirmat ca vor inchide magazinul si vor aplica o amenda mare deoarece au inchis magazinul pentru a evita controlul. Martorul a aratat ca in timp ce se afla in depozit cu inculpatul BCC i-a oferit acestuia suma de 2.000 lei, asa cum stia ca au facut si alti reprezentanti ai agentilor economici ce au fost controlati in aceeasi perioada de cei doi comisari. Dupa ce a luat banii, BCC a avut o scurta discutie cu UG in birou aflat in incinta depozitului, dupa care cei doi au plecat fara a mai efectua vreun control, fara a se elibera chitanta si fara a se efectua mentiuni in registrul de control. Martorul a aratat ca dupa acest eveniment a mai discutat si cu alti administratori de firme care se aflau in aceeasi situati si dupa o perioada de gândire s-a hotarât sa formuleze denuntul din proprie initiativa. Dupa formularea denuntului firma sa a fost de multiple ori controlata atât de Garda Financiara din Brasov cât si de Garda Financiara de la Miercurea Ciuc, unde isi are firma sediul.

Având in vedere probatoriul de mai sus instanta apreciaza realizat elementul material al infractiunii de luare de mita in varianta primirii directe (in cazul inculpatului BCC) si respectiv a primirii indirecte (in cazul inculpatului UG) a unei sume de bani in scopul de a nu isi indeplini atributiile de serviciu.

5. La data de 26.04.2010, inculpatii BCC si UG s-au prezentat la magazinul alimentar din orasul Rupea, str. Republicii nr. 134, jud. Brasov, ce apartine SC LR SRL, administrata de martorul-denuntator LR, si au demarat o activitate specifica de verificare, motivând in mod mincinos ca exista o sesizare privind neeliberarea bonului fiscal in urma vânzarii unui ziar.

In urma controlului, inculpatii i-au comunicat martorului LR ca au constatat nereguli mari, astfel incât vor suspenda activitatea firmei pentru 3 luni si vor aplica o amenda contraventionala in cuantum de 8.000 lei.

In continuare, inculpatii s-au deplasat la sediul social al firmei unde inculpatul UG a inceput sa completeze un proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor. In urma afirmatiilor martorului LNG ca sanctiunile pe care urma sa le aplice sunt prea aspre, inculpatul sus-mentionat a replicat ca este de acord sa nu ia masura inchiderii societatii, cu conditia ca amenda de 8.000 lei sa fie achitata pe loc, astfel incât martorul a parasit imobilul pentru a face rost de bani.

Dupa aproximativ o jumatate de ora, martorul LNG a revenit in imobil si a pus pe birou suma de 8.000 lei, moment in care inculpatii le-au cerut sotilor L sa-i lase singuri in incapere, iar acesti au acceptat cererea. Dupa câteva minute, inculpatii le-au permis martorilor accesul in incapere, le-au comunicat ca nu vor inchide magazinul si au cerut administratorului LR sa semneze procesul-verbal intocmit, dupa care i-au predat un exemplar insotit de o chitanta. In continuare, fara a le da alte explicatii, inculpatii le-au cerut sotilor L sa-i conduca la masina lasata in fata magazinului si au parasit zona.

Reintorcându-se la sediul societatii, martorii LR si LNG au constatat ca cei doi inculpati au intocmit procesul-verbal seria G nr. 0057157, prin care au aplicat o amenda in valoare de 1.500 lei, precum si chitanta seria A nr. 261861/26.04.2010 reprezentând dovada achitarii amenzii. De asemenea, au constatat ca, din cei 8.000 lei lasati anterior pe masa, mai erau doar 1.500 lei, de unde rezulta ca inculpatii au luat inainte de plecare suma de 1.500 lei reprezentând contravaloarea amenzii si suma de 5.000 lei pentru folos propriu.

Denuntul penal si declaratia martorului LR (vol. I, filele 302-307) este confirmata de declaratia martorului LNG (vol. I, filele 311-316), care a asistat la activitatea de control desfasurata de inculpati si a constatat impreuna cu sotia ca acestia si-au insusit pe nedrept suma de 5.000 lei din totalul de 8.000 lei solicitat pentru achitarea pe loc a amenzii ce urmau sa o primeasca.

Din analiza declaratiilor martorului LNG, date in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii reiese ca sotia sa are o firma SC LR SRL care are ca obiect de activitate vânzarea de obiecte papetarie etc. El si fiul lor o ajuta la activitatea desfasurata in cadrul firmei.

Martorul arata ca in 26 aprilie 2010 era plecat la banca pentru a rezolva niste probleme si la intoarcere a constatat ca usa magazinului era blocata. Când a intrat a constatat ca un cetatean intr-o geaca verde urla ca scos din fire, sa nu se umble, sa nu puna mana. A inteles ca era de la Garda Financiara. La control pe moment s-a cerut casa de marcat, s-a efectuat monetarul, iar ulterior a fost chemat la magazin si celalalt comisar.

Martorul a aratat faptul ca ulterior comisarul UG nu a mai avut o atitudine agresiva fata de ei, acesta doar le-a cerut documentele, comisarul BCC fiind cel care striga, incercând sa-i intimideze. Sotia sa era speriata, iar in momentul in care a vrut sa isi ia o pastila din geanta, comisarul BCC a strigat la ea sa nu se apropie de geanta. Li s-a cerut sa mearga la sediul firmei, astfel ca s-au deplasat cu masina lor la un imobil apartament situat intr-un bloc in Rupea. Au prezentat documentele, fiind aduse de la contabila toate dosarele. Au constatat ca aveau datorii la banca si leasing si le-au spus ca sunt pasibili de pedeapsa insa nu li s-a comunicat pentru ce anume. Unul dintre cei 2 comisari a spus ca este vorba de 8000 lei pentru amenda daca nu vor bloca firma pentru trei luni. S-a gândit la creditele pe care le aveau si pe care trebuiau sa le plateasca. S-a dus sa se imprumute de la prieteni, astfel a luat 3200 lei de la F si de la RS aproximativ aceeasi suma, restul banilor i-au avut ei. S-a intors in circa 30 de minute si a dat banii unuia dintre comisari, acestia cerându-le sa iasa din camera. Au fost chemati dupa aproximativ 10 minute, sotiei sale i s-a dat un proces verbal pentru a fi semnat, dupa care au plecat cu masina lor inapoi la librarie, cei doi comisari fiind lasati la masina lor. Dupa aceasta s-au intors la apartament, unde au gasit o chitanta pentru suma de 1500 lei, mai era suma de 1500 lei lasati lânga chitanta, iar restul banilor lipseau. Procesul verbal de contraventie lasat alaturi mentiona ca au fost sanctionati cu amenda contraventionala in cuantum de 1.500 lei.

Dupa ce s-a facut public faptul ca cei doi sunt privati de libertate, sotia sa a formulat denuntul.

Audiata martorul denuntator LR, atât in cursul urmaririi penale cât si in cursul judecatii, aceasta a aratat ca este asociat unic al SC LIBRO SRL din 1993 pana in prezent. La aceasta firma lucreaza impreuna cu sotul ei LN si cu angajatele firmei. Firma are ca obiect de activitate librarie, papetarie, etc. Firma are sediul in Rupea pe str —-.

In data de 26 aprilie 2010 in jurul orelor 10,00 la sediul firmei s-a prezentat domnul BCCde la Garda Financiara, nu a comunicat obiectul controlului, facând vorbire despre o reclamatie pentru evaziune fiscala. Sotul ei nu a fost de fata la inceputul controlului, acesta a venit ulterior, deoarece l-a chemat. Atât ea cât si vânzatoarele au fost foarte speriate. Martora a aratat ca de 40 de ani de când lucreaza in comert nu a fost niciodata speriata de vreun organ de control in acest fel. S-au speriat deoarece li s-a vorbit urât, comisarul a strigat, a cerut clientilor sa iasa din magazin, chiar si acestia erau speriati. Una din vânzatoare a facut procesul verbal in care s-a prezentat numerarul zilei, respectiv sumele de bani incasate in acea zi, ea nu a avut voie sa se apropie. In momentul in care s-a facut monetarul nu s-a constatat nici o neregula, aveau casa de marcat. Intre timp la magazin a venit si comisarul UG. Deoarece magazinul e foarte mic si nu aveau spatiu, BCC le-a cerut sa mearga la sediul firmei pentru a controla actele. S-au deplasat cu masina la sediul firmei, ea, sotul ei si cei doi comisari. Au prezentat documentele contabile ale firmei si cei doi comisari le-au spus ca trebuie sa ii amendeze, fara a specifica in concret unde ar fi fost o greseala. In registrul de control al firmei unul dintre comisari a facut mentiuni insa nu isi aminteste ce s-a scris. La final le-au spus ca amenda cea mai mica pentru o abatere constatata este de 80.000.000 lei vechi si sa aduca banii altfel vor inchide magazinul pentru o perioada de trei luni. Li s-a spus sa aduca banii pentru amenda si apoi se va incheia procesul verbal de contraventie, iar daca vor plati nu li se va suspenda activitatea. Sotul ei a plecat pentru a face rost de bani, pentru a cere bani imprumut de la prieteni si a revenit dupa o ora cu suma de 8.000 lei, banii fiind lasati pe masa, dupa care le-au cerut sa iasa din acea incapere.

La scurt timp au fost chemati inapoi, cei doi comisari le-au comunicat ca s-a incheiat controlul, astfel ca au plecat, i-au dus pe cei doi comisari la magazin la masina acestora si s-au intors la apartament.

Pe masa au gasit o chitanta, un proces verbal si niste bani. Chitanta era pentru suma de 1500 lei amenda, suma de 1500 lei se afla pe masa, iar restul de 5000 de lei nu mai erau pe masa, de asemenea a fost lasata si o copie a procesului verbal care fusese semnat de ea inainte de a fi adusi banii. Martora a aratat ca datorita starii de emotivitate, nu isi aminteste când a semnat procesul verbal de contraventie.

Dupa ce au fost arestati cei doi inculpati, lucru pe care l-a aflat de la televizor, la sediul magazinului au venit doua persoane de sex masculin care i-au intrebat despre control si daca au dat bani celor doi comisari si le-au sugerat sa formuleze denuntul.

Instanta apreciaza ca probatoriul cauzei conduce la existenta elementului material al infractiunii de luare de mita, in varianta primirii a unei sume de bani pentru a nu-si indeplini atributiile de serviciu.

6. La data de 11.05.2010, inculpatii BCC si UG s-au deplasat la magazinul alimentar situat in orasul Rupea, str. —-, ce apartine SC BP SRL, administrata de martorul-denuntator DE si, pentru faptul ca acesta din urma nu a eliberat bon fiscal in urma vânzarii unor bunuri, au demarat o activitate de control.

Constatând diferente intre monetar si consemnarile din registrul de casa, inculpatii i-au comunicat administratorului ca-i vor aplica o amenda de 8.000 lei si ii vor inchide magazinul, dupa care i-au cerut sa faca rost de suma de 3.000 lei, despre care au sustinut ca reprezinta soldul lipsa, cerere repetata si in prezenta martorilor BE si DAC, care sosisera intre timp la magazin.

Aflati sub amenintarea aplicarii unor sanctiuni grave si sperând ca achitarea sumei de 3.000 lei va conduce la rezolvarea favorabila a problemelor, martorii DE si DAC au facut rost de suma solicitata, pe care au pus-o pe o masuta din incaperea unde se realiza verificarea documentelor.

La un moment dat, inculpatii au cerut sa fie lasati singuri in incapere pentru a se consulta, dupa care au solicitat martorilor Blaga Elisabeta si DA sa plece definitiv, urmând ca la activitatea de control sa asiste doar administratorul societatii.

Ramasi doar cu martorul DE, inculpatul UG a redactat procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria G nr. 0057565 si chitanta seria A nr. 0216878/11.05.2010, potrivit carora s-a aplicat si s-a incasat o amenda in valoare de 1.000 lei dar, cu toate acestea, inculpatul BCC a numarat si oprit in posesia sa suma de 3.000 lei. La final, s-au facut mentiuni in registrul unic de control al SC BP SRL.

La nelamuririle administratorului societatii referitoare la diferenta de bani oprita fara nici un fel de justificare, inculpatul BCC a replicat ca suma de 2.000 lei reprezinta recompensa pentru indulgenta de care au dat dovada in timpul controlului si pentru faptul ca nu iau si alte masuri impuse de neregulile constatate.

Denuntul penal si declaratia martorului DE (vol. I, filele 318-328) este confirmata de declaratia martorilor DAC (vol. I, filele 329-335) si BE (vol. I, filele 336-337), care au asistat la efectuarea controlului de catre inculpati si la momentul când acestia au solicitat sa le fie adusa suma de 3.000 lei pentru acoperirea lipsei din gestiune, aflând ulterior de la administrator ca inculpatii si-au insusit pe nedrept suma de 2.000 lei.

Audiata martora DE aceasta a aratat ca este administrator la SC B SRL ce are ca obiect de activitate vânzarea cu amanuntul a produselor alimentare, firma având sediul in Rupea.

Martora a aratat ca la data de 11.05.2010 au avut control de la garda financiara, au venit doi comisari la sediul magazinului, acestia au venit pe rând, primul a venit comisarul BCC, acesta s-a recomandat, a spus ca va veni si colegul sau UG si le-a cerut sa inchida usa magazinului si BCC le-a cerut sa faca monetarul casei, timp in care comisarul UG a inceput sa rascoleasca prin hartii, dosare. Martora a aratat ca era in magazin doar ea si cei doi comisari. A facut monetarul, impreuna cu inculpatul BCC. In portofelul ei si in cutia gasita de domnul UG, s-a descoperit o suma de bani pe care o avea din incasarile zilelor anterioare, astfel i s-a atras atentia ca tot ce e gasit in incinta magazinului apartine firmei si nu ei. I s-au cerut documentele, parte din ele erau la magazin, o parte la contabil (numita BE), astfel a cerut actele de la contabil si le-a prezentat celor doi comisari. S-a constatat ca soldul zilei anterioare era mai mare decât banii efectiv aflati in casa de marcat a firmei, aceasta deoarece platise suma de 1.500 lei pentru sistemul de alarma si nu avea chitanta asupra ei, deoarece nu intrase in posesia ei si oricum, a aratat martora, inca nu inchisese registrul de casa astfel ca acest lucru se putea remedia. De altfel, ulterior chitanta a fost inregistrata in in ziua in care a primit-o. Pentru ca ea nu putea dovedi cu chitante soldul respectiv, comisarul BCC i-a cerut sa-i arate banii. In tot acest timp UG verifica formularele. Din cauza ca nu putea justifica suma de 1.500 lei, a fost amenintata de cei doi comisari pe rând, cu suspendarea activitatii firmei.

Martora a aratat ca aproximativ suma de bani pe care trebuia sa o dovedeasca din soldul zilei precedente era de 3000 lei. In acest timp, la sediul firmei a venit fiul ei, acesta a participat partial la discutii, ea spunându-i ca trebuie sa faca rost de suma de 3.000 lei pentru a completa soldul din ziua precedenta.

A incercat sa faca rost de bani, sunând diferiti prieteni, timp in care la sediul firmei a venit contabila cu actele solicitate. Fiul ei a plecat pentru a face rost de bani, a revenit cu suma de 2.500 lei, banii fiind imprumutati, restul sumei de 500 lei a procurat-o ea.

Banii au fost pusi pe masa, cei doi comisari ai cerut contabilei si fiului martorei sa plece din incapere, iar martora s-a deplasat in incaperea alaturata. La scurt timp a fost chemata de cei doi comisari, care i-au cerut sa semneze un proces verbal pe care nu l-a citit ci doar l-a semnat, i-au lasat o chitanta, iar de pe masa disparusera banii.

Pe chitanta pe care i-au inmânat-o se mentiona pata unei amenzi de 1.000 lei, astfel ca a fost foarte uimita deoarece lipseau banii lasati, astfel a avut intentia sa ii intrebe pe cei doi comisari, insa a fost usor batuta pe umeri de catre BCC care i-a spus ca asta e amenda si asta trebuie trecut in contabilitate si nimeni nu trebuie sa stie mai mult, dupa care cei doi au plecat.

La scurt timp, a aflat de la radio ca cei doi comisari au fost arestati, astfel ca din proprie initiativa a formulat denuntul. Inainte de a formula denuntul a primit un telefon la firma de la cineva de la DNA al carui nume nu il cunoaste, care a intrebat-o daca a avut control de la garda financiara si daca a fost multumita de cum au decurs lucrurile. A spus ca a avut control si ca a auzit ca cei doi comisari sunt arestati si ca nu a fost multumita pentru ca acestia au furat-o. A fost invitata la DNA unde a fost intrebata daca formuleaza plângere impotriva celor doi comisari.

Martora a mai aratat ca cei doi comisari au avut o atitudine necorespunzatoare, i-au cautat prin geanta si in sertare, martora a aratat ca in viata ei nu a fost atât de umilita. Cei doi au afirmat ca face evaziune fiscala, ca incalca legea, fiind intimidata de cei doi si supusa unei presiuni psihice. Martora a aratat ca doreste restituirea sumei de 2000 de lei.

Martora a mai aratat ca ea a crezut ca in momentul in care va face rost de suma de 3.000 lei si va justifica soldul zilei precedente, nu va mai fi amendata. De la bun inceput cei doi comisari au afirmat ca pentru neregulile gasite amenda este de 8000 de lei si sau inchiderea activitatii pâna la plata amenzii pe care i-ar fi dat-o. martora a mai aratat ca niciunul dintre comisari nu a sugerat ca din suma de 3000 de lei lasata de ea pentru a completa soldul, din aceasta o parte va fi amendata si restul de bani va avea alta destinatie. A citit in procesul verbal de contraventie si din discutia anterioara dintre cei doi comisari si contabila a inteles ca s-ar fi constatat o neregula in ceea ce priveste registrul jurnal.

Martora a mai aratat ca a fost completat registrul unic de control.

Audiat martorul DAC acesta a aratat ca impreuna cu mama sa, martora DE se ocupa de administrarea SC B SRL. La data de 11.05.2010 mama sa l-a anuntat telefonic despre faptul ca la sediul firmei o echipa de doi comisari de la garda financiara efectueaza un control. Deplasându-se la sediul magazinului, a inteles ca s-a descoperit o problema, in sensul ca nu se putea justifica soldul casei, lipsind o suma de bani pe care mama sa a folosit-o pentru a achita niste cheltuieli curente legate de instalarea alarmei. Pentru aceasta cei doi comisari vor aplica o amenda intre 8.000 lei si 12.000 lei. A fost interogat de cei doi comisari in ceea ce priveste situatia sa financiara, aspect ce i-a creat o stare de temere.

Ulterior mama sa i-a spus ca trebuie sa faca rost de suma de 30.000 lei pentru a depune banii in gestiunea firmei, pentru a se putea justifica soldul zilei precedente, astfel ca a plecat pentru a cere bani imprumut. A facut rost de suma de 2.500 lei, restul banilor fiind pusi de mama sa. Banii au fost dati mamei sale la magazin, unde au fost predati celor doi comisari pentru a se efectua monetarul. Dupa aceasta i s-a cerut sa paraseasca incaperea, el a plecat, mama sa a ramas, iar la scurt timp i-a vazut pe cei doi comisari parasind magazinul, la plecare acestia spunându-i ca este baiat de treaba. A intoarcere in magazin, mama sa i-a spus plângând ca cei doi comisari au luat suma de 3.000 lei, au lasat o chitanta pentru suma de 1.000 lei si un proces verbal de contraventie din care reiesea ca au fost sanctionati cu suma de 1.000 lei, astfel au dedus ca suma de 2.000 lei a fost luata de cei doi comisari. Ulterior, dupa o perioada de timp, la sediul magazinului au venit doua persoane de a DNA care s-au legitimat si care i-au intrebat, pe el si pe mama sa de controlul efectuat de cei doi comisari, numele acestora fiind precizat. In acest context au expus starea de fapt si ulterior mama sa a si formulat denuntul. Martorul a aratat ca mama sa oricum ar fi formulat denuntul.

Având in vedere cele de mai sus, tribunalul apreciaza realizat elementul material al infractiunii de luare de mita, pretinderea directa si indirecta urmata de insusirea sumei de 2.000 lei s-a realizat de cei doi comisari in scopul de a nu indeplini un act de contro ce intra in atributiile lor de serviciu.

INCADRAREA JURIDICA A FAPTELOR

Initial inculpatii, astfel cu s-a aratat mai sus au fost trimisi in judecata pentru luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, in cazul inculpatului BCC fiind vorba de 5 fapte, iar in cazul inculpatului UG fiind vorba de 6 fapte.

Ministerul Public a solicitat instantei schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatilor prin retinerea si a aliniatului 2 a art. 254 Cod Penal, apreciindu-se ca inculpatii aveau atributii de control.

Potrivit art. 147 alin. 1 Cod Penal, prin functionar public se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145, respectiv intr-o institutie sau la o persoana juridica care administreaza, foloseste sau valorifica bunuri (proprietate publica), servicii in interes public, precum si alte bunuri de interes public.

Legea nr. 78/2000, in Capitolul 1, art. 1 specifica categoriile de persoane asupra carora se aplica masurile de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie, printre care si persoanelor care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice.

In speta, cei doi inculpati la momentul comiterii faptei aveau calitatea de comisari in cadrul Garzii Financiare Brasov.

Potrivit fisei postului, principalele atributiile de serviciu corespunzatoare functiilor detinute de cei doi inculpati, se refera la efectuarea controalelor in spatiile in care se produc, se depoziteaza, se comercializeaza bunuri ori se desfasoara activitati ce cad sub incidenta actelor normative in vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care sunt interzise de acestea; verificarea legalitatea activitatilor desfasurate, a existentei si autenticitatii documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor; intocmirea actelor de control privind rezultatele verificarilor, aplicarea masurile prevazute de normele legale si sesizarea organelor competente in vederea valorificarii constatarilor. Prin urmare se constata ca acestia au detinut atributii de control, fara a fi necesar ca aceste atributii sa se exercite in cadrul institutiei din care faceau parte.

In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, art. 254 Cod Penal incrimineaza fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intârzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. Iar forma agravanta impune ca fapta sa fie savârsita de functionarul cu atributii de control, caz in care aceasta se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Referitor la calitatea de functionari cu atributii de control, instanta retine in cauza aplicabilitatea aliniatul 2 deoarece ambii functionari erau in exercitiul functiei, exercitând controlul la diferiti agenti economici, potrivit atributiilor ce le reveneau.

Probatoriul cauzei a stabilit ca inculpatii au incalcat deontologia profesionala, au comis faptele de coruptie retinute in sarcina lor creând premise favorabile pe baza deficientelor constatate in timpul activitatii de control, denaturând autoritatea cu care au fost investiti, banii fiind pretinsi cu titlu de contra echivalent al conduitei la care ce doi inculpati s-au angajat sa o aiba.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunilor de luare de mita s-a realizat printr-o actiune, banii au fost pretinsi si insusiti, infractiunile fiind consumate la momentul pretinderii.

In cazul tuturor faptelor, pretinderea s-a realizat prin actiunea de a formula o pretentie, realizata prin cuvinte, gesturi, aluzii, toate de natura a fi percepute ca atare de destinatarii actiunilor inculpatilor. Pretinderea s-a mai realizat de inculpati si prin luarea efectiva de catre inculpati a banilor prezentati la cererea acestora, pentru a se verifica monetarul casei de marcat.

Infractiunile de luare de mita (elementul material) au fost insotite de mai multe conditii concomitente care au privit, printre altele, natura obiectului actiunilor tipice (bani) si caracterul acestora (necuvenite), momentul savârsirii actiunilor (in timpul indeplinirii unor acte de serviciu).

In ceea ce priveste elementul material acesta s-a realizat prin pretinderea sau primirea in mod direct sau indirect, sau prin acceptarea, toate acestea pentru a indeplini sau a nu indeplini un act privitor la atributiilor lor de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunile au fost comise cu intentie directa (in scopul de a indeplini ori de a intârzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri).

Urmeaza ca in baza art. 334 Cod Procedura Penala sa se dispuna schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor, urmând a se retine in cazul ambilor inculpati referitor la toate faptele deduse judecatii, art. 254 alin. 1 si 2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

In ceea ce priveste conditia scopului, inclusa in conditia existentei infractiunii de luare de mita, aceasta este indeplinita, deoarece in cazul inculpatilor acestia fie au pretins direct sau indirect sume de bani, fie au acceptat asemenea sume, fie pentru ca scriptic pentru abaterile constatate sa se incheie procese verbale de contraventie pentru sume mai mici decât cele care ar fi fost aplicate, pentru a avea posibilitatea ca restul sumelor lichide sa intre in posesia lor, fie prin neindeplinirea atributiilor de serviciu, in sensul de a nu se mai efectua vreun control la firma respectiva.

De asemenea, in cazul faptelor descrise, elementul material al infractiunii a fost comis in legatura cu atributiile de serviciu ale celor doi inculpati, iar prin modul in care si-au exercitat aceste sarcini de serviciu au influentat modul de indeplinire a actului de catre un functionar competent.

In cauza nu se poate retine infractiunea de primire de foloase necuvenite, deoarece actiunea sau inactiunea inculpatilor a fost anterioara indeplinirii sau neindeplinirii actului privitor la atributiile lor de serviciu

Este adevarat ca in cazul faptelor descrise, inculpatii au exercitat o autoritate iesita din comun, neadecvata functiei pe care o detineau, prin prezentarea exagerata a unei stari de fapt ce ar fi putut fi considerata abatere, fie prin intimidarea persoanelor supuse controlului, aceasta pentru a realiza o dominare a situatiei, pentru a se puteau impune, nu numai pentru a se aplica o amenda ci mai ales pentru a exista un surplus de bani ce sa le revina pentru satisfacerea propriilor interese. Toti martorii audiati in cauza au confirmat comportamentul agresiv al inculpatilor manifestat prin ridicarea nejustificata a tonului, prin reactii nejustificate pentru a domina situatia.

Faptul ca o asemenea conduita se poate circumscrie atât infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei sau celei de purtare abuziva, este de necontestat, insa atâta vreme cât in acest context au fost pretinse, primite sau acceptate sume de bani, s-a realizat elementul material al unei infractiuni mai grave si anume cea de luare de mita. aceste circumstante de fapt, urmeaza a fi analizate la individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatilor. Prin urmare se vor respinge cererile inculpatilor de schimbare a incadrarii juridice.

Având in vedere cele ce preced:

In drept:

Fapta inculpatilor BCC si UG, descrisa la punctul 1 din rechizitoriu care, la data de 13.05.2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la SC R SRL Brasov, au pretins in mod injust de la administratorul DMa suma de 8.000 lei in scopul de a nu-i aplica sanctiuni mai grave (suspendarea activitatii societatii pe o perioada de 3 – 6 luni si sesizarea organului de urmarire penala pentru savârsirea infractiunii de evaziune fiscala), din care au primit suma de 2.000 de la martorul DRE in data de 13.05.2010 si suma de 1.000 lei de la martorul CAL in ziua de 21.05.2010, intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, retinuta in sarcina fiecaruia dintre inculpati.

Fapta inculpatului UG, descrisa la punctul 2 din rechizitoriu care, la data de 31.03.2010, cu ocazia controlului efectuat la SC D SRL Brasov, a pretins si primit pentru folos propriu de la administratorul DLM suma de 2.000 lei pentru a nu-i aplica sanctiuni in urma neregulilor constatate, intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatilor BCC si UG descrisa la punctul 3 din rechizitoriu care, la data de 1 aprilie 2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la SC DC SRL, au pretins si primit pe nedrept de la administratorul DE suma de 3.000 lei, pentru a nu aplica sanctiuni grave constând in suspendarea temporara a activitatii societatii si amenda in cuantum de 10.000 lei, iar dupa primirea mitei au renuntat la intocmirea documentelor doveditoare ale activitatii de control desfasurate, intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, retinuta in sarcina fiecaruia dintre inculpati.

Fapta inculpatilor BCC si UG descrisa la punctul 4 din rechizitoriu care, la data de 2 aprilie 2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la SC RC SRL, au primit cu titlu de mita de la administratorul RT suma de 2.000 lei, pentru a nu-i aplica o amenda in cuantum de 10.000 lei, iar la final au renuntat sa intocmeasca documente justificative ale activitatii de control desfasurate, realizeaza continutul constitutiv al unei infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, retinuta in sarcina fiecaruia dintre inculpati.

Fapta inculpatilor BCC si UG descrisa la punctul 5 din rechizitoriu care, la data de 26 aprilie 2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la SC LR SRL, au solicitat pe nedrept de la administratorul LR suma de 8.000 lei, pentru a nu-i aplica masura suspendarii temporare a activitatii societatii, din care si-au insusit in folos propriu suma de 5.000 lei, intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, retinuta in sarcina fiecaruia dintre inculpati.

Fapta inculpatilor BCC si UG descrisa la punctul 6 din rechizitoriu care, la data de 11 mai 2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la BP SRL, au solicitat pe nedrept de la administratorul DE suma de 3.000 lei pentru a nu suspenda activitatea societatii pe o perioada de 3 luni si pentru a nu-i aplica o amenda in valoare de 8.000 lei, din care si-au insusit in folos propriu suma de 2.000 lei, intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, retinuta in sarcina fiecaruia dintre inculpati.

APARARILE INCULPATILOR

Inculpatii au evidentiat, in concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, o serie de contradictii intre depozitiile martorilor audiati. Tribunalul constata ca este vorba de elemente neesentiale petrecute pe parcursul procesului pe fond. Sublinierea unor inadvertente intre declaratiile martorilor audiati in cauza in faza de urmarire penala si respectiv, de judecata, apreciind ca esentiale unele contradictii privind modul de derulare a evenimentelor.

Tribunalul apreciaza ca inculpatii au dat o importanta nejustificata unor imprejurari circumstantiale, care nu sunt esentiale pentru stabilirea situatiei de fapt, respectivele contradictii dintre declaratiile martorilor invocate de inculpati pot fi justificate de durata de timp scursa intre momentul presupuselor fapte si datele la care s-a efectuat audierea, precum si de perceperea diferita a acestor imprejurari de catre martori.

Marturia este rezultatul unui proces de observare si memorare involuntara a unui fapt juridic urmat de reproducerea acestuia intr-o forma orala sau scrisa, in fata organelor de urmarire penala si respectiv a instantelor de judecata.

Tocmai de aceea, marturia presupune receptia sau perceptia informatiilor; prelucrarea lor logica; memorarea; reproducerea /recunoasterea/ reactivarea.

Pornind de la acestea, marturia ca proces sau act de cunoastere a realitatii, depinde de capacitatea fiecarei persoane de a recepta faptele, de a le prelucra in functie de subiectivismul si selectivitatea sa psihica, de a le memora, de capacitatea sa de a retine si memora doar acele elemente necesare si importante, deci esentialul si, nu in ultimul rând, aptitudinea sa de a le reda.

Toate aceste criterii, conduc la posibilitatea ca acelasi fapt vazut de mai multe persoane sa fie receptionat, memorat si redat diferit de mai multe persoane.

In concret, in aparare s-a invocat faptul ca denunturile si declaratiile de martor sunt efectuate pe acelasi tipar, astfel ca ar fi fost sugerate de organul de urmarire penala (sub forma sugestiei si indemnului), astfel ca probele ar fi fost obtinute nelegal, fiind incidente dispozitiile art. 64 alin. 2 Cod procedura penala. Asemanarile dintre declaratiile denuntatorilor se pot datora unui mod de operare mai mult sau mai putin repetitiv. In mod corect s-a retinut ca nu a fost vorba de o rezolutie unica, aspect ce de altfel este unul interior si se refera la aspectul declansator al hotarârii de a comite o fapta si deci nu la modul de operare care poate fi la fel sau aproape la fel in toate faptele comise de un faptuitor. Prin urmare acelasi mod de operare poate avea la baza pentru faptele astfel materializate prin acelasi mod de operare, rezolutie unica sau rezolutie multipla, de la caz la caz, in functie de modul de reprezentare efectuat de faptuitor. In cazul inculpatilor, s-a retinut corect acelasi mod de operare si anume prezentarea in control intr-o maniera autoritara si severa, exagerarea posibilelor abateri, prezentarea unei sanctiuni exagerat de mare cu suspendarea evidenta a activitatii agentului economic, iar de la caz la caz, prezentarea unei posibile intelegeri (fapta 1), acordul ca in schimbul unor sume de bani sa nu se mai efectueze controlul (faptele 2,4), luarea de catre inculpati din monetarul firmei a sumelor de bani apreciate ca fiind corecte, fie ca amenda conform chitantelor, fie ca titlu de remuneratie pentru persoana lor (faptele 3, 5, 6).

Nu se poate aprecia ca aceste contradictii au putut afecta negativ valoarea probatorie a acestor mijloace de proba.

Cu titlu de exemplu s-a invocat atmosfera de lucru din timpul controalelor efectuate de inculpati. In acest sens sunt mentionate depozitiile martorilor Blaga Elisabeta (Atmosfera era de control, normala. Mie nu mi s-a creat o stare de temere, panica); DLM (Domnul UG, din punctul meu de vedere s-a comportant normal, autoritar asa cum trebuie sa fie un reprezentant al statului); DC (Domnul UG vorbea rastit, vroia sa para foarte autoritar, nu agresiv insa); RT (Nu m-am speriat la control).

In contradictie cu aceste depozitii, sunt si cele ale martorilor CLA (a fost cautata in geanta, i-au fost atinse buzunarele pentru a se verifica eventualul continut), DC, DE, RH, DE, care au aratat umilinta suferita, desconsiderarea manifestata de cei doi comisari, tonul ridicat, pozitia agresiva si dominatoare, modalitatea atipica si abuziva a controlului si a atitudinii manifestate de cei doi comisari, aceasta fiind de fapt situatia premisa, pe care inculpatii o creau pentru a crea in rândul celor controlati o stare de vulnerabilitate.

O alta contradictie considerata importanta de inculpati, se refera la momentul inmânarii procesului verbal de contraventie catre reprezentantul SC R SRL, aceasta determinând caracterul nesincer al declaratiilor martorilor audiati cu privire la acea fapta.

Ca stare de fapt, instanta a retinut ca procesul verbal de contraventie a fost efectiv inmânat la data flagrantului din data de 21.05.2010, martorei Carausi de catre unul dintre cei doi inculpati. Esential este nu care din cei doi inculpati l-a predat ci faptul ca acesta nu a fost predat la momentul controlului. Aceasta premisa este furnizata de declaratiile martorilor DMa, DR si CL. Semnarea si stampilarea acestui inscris a avut loc la data de 13.05.2010, cu ocazia controlului, când procesul verbal a fost prezentat doamnei DMa. Faptul ca in denuntul formulat martora reda cu exactitate fapta contraventionala pentru care firma ei fusese sanctionata, se poate datora consultarii prealabile a martorei cu o persoana de specialitate sau unei pure coincidente. Inculpatii au mai invocat si ipoteza referitoare la faptul ca reprezentantii R ar fi putut solicita Garzii Financiare Brasov o copie de pe procesul verbal, aceasta deoarece numarul acestuia a fost trecut in registrul de control al firmei. Instanta apreciaza ca dreptul agentului economic controlat de reprezentantul unei institutii de stat trebuie sa beneficieze de o serie de garantii, printre care si cea referitoare la predarea actului final al controlului, procesul verbal de contraventie prin care agentul economic este sanctionat, act care poate fi contestat in instanta de judecata, acesta neavând caracterul unui titlu executoriu decât dupa expirarea duratei in care poate fi contestat sau daca a fost contestat, numai dupa ramânerea irevocabila a hotarârii de respingere a plângerii. Pentru a absolvi de o eventuala raspundere, nu se poate imputa agentului economic o inactiune ce a fost determinata de o inactiune a organului de control.

De asemenea, faptul ca DMa in denuntul formulat face vorbire despre faptul ca cei doi comisari au cerut suma de 8.000 lei, iar in plângere face vorbire de suma de 6.000 lei, de asemenea nu este o contradictie care sa determine lipsirea de valoare probanta de declaratiilor martorei. Este posibil ca in declaratia martorei denuntatoare sa fi perceput si suma de 2.000 lei amenda aplicata societatii comerciale ca fiind o suma ceruta fara temei legal. In plângerea contraventionala formulata martora contesta procesul verbal de contraventie prin care a fost sanctionata cu 2.000 lei amenda si arata ca cei doi comisari i-au cerut mita suma de 6.000 lei. Incercarea de a decredibiliza martorii din lucrari pentru a crea dubii cu privirea la invinuirile aduse inculpatilor, nu este o tehnica juridica cu finalitatea lipsirii de valoare probanta a acestor probe.

In ceea ce priveste predarea catre cei doi inculpati a sumei de 2.000 lei in timpul controlului efectuat la firma R in data de 13.05.2010, inculpatii au apreciat existenta unor contradictii esentiale intre martorii din lucrari, cu consecinta aprecierii ca nesincere a acestor probe.

Sunt invocate declaratiile martorei BO, care in cursul urmaririi penale a declarat ca in dupa amiaza zilei controlului a discutat cu reprezentantii firmei controlate, imprejurare in care acestia i-au spus ca au dat spaga celor doi comisari, la cererea acestora, respectiv suma de 2.000 lei, pentru ca ulterior, audiata in cursul judecatii aceeasi martora sa arate ca nu i-au spus ca ar fi dat spaga vreo suma de bani.

In cursul judecatii, in comparatie cu faza procesuala a urmaririi penale, conform principiilor contradictorialitatii si publicitatii dezbaterilor, sfera persoanelor participante este largita, deoarece intra in scena inculpatul, partea vatamata, partea civila si responsabila civilmente, ceilalti martori, procurorul, aparatorii, imprejurare in care martorul trebuie sa raspunda la intrebarile puse de acestia, numai ca interesele si pozitiile procesuale sunt distincte. La toti acestia se adauga si prezenta publicului – influenta asupra psihicului martorului in sensul ca il poate determina sa fie retinut, sa-si cântareasca cuvintele. Toate acestea conduc la o reactie frapanta, deseori, a martorului si anume, se poate observa diferenta dintre depozitiile obtinute in cursul judecatii si celelalte date in cursul urmaririi penale.

In cazul de fata, martorele Carausi L si DMa au relatat atât in cursul urmaririi penale cât si in faza de judecata, faptul ca au spus martorei BO, dupa control ca au dat spaga celor doi comisari suma de 2.000 lei. In plus, chiar martora B confirma aceasta in declaratia data in cursul urmaririi penale. Faptul ca in fata instantei nu a mai confirmat aceasta stare de fapt, se datoreaza pe de o parte trecerii timpului, cât si a imprejurarii ca martora a avut reprezentarea expunerii persoanei sale fata de calitatea detinuta de inculpati, astfel a preferat sa furnizeze un raspuns echivoc (in cursul discutiei telefonice avuta in data de 13.05.2010 cu martora Carausu, aceasta i-a spus ca cei doi comisari ii cer spaga suma de 2.000 lei; in cadrul discutiei avute in dupa amiaza acelei zile, dupa control, i-au spus ca au dat suma de 2.000 lei; cu ocazia audierii in fata instantei de judecata, dupa citirea declaratiei, martora arata ca nu mai este atât de sigura ca a fost folosit cuvântul „spaga”; martora a mai aratat ca declaratia de la urmarire penala i-a fost citita si a constatat ca aceasta a corespuns celor declarate, astfel ca a semnat, de asemenea, martora a mai aratat ca isi mentine declaratia data la urmarire penala).

O alta inadvertenta invocata de inculpati se refera la suma de bani, cuantumul acesteia, persoana care a adus-o, modul de procurare a acesteia, etc.

Sunt invocate depozitiile martorilor DMa, DR. Ca stare de fapt, analiza depozitiilor celor trei martori a condus la concluzia ca cei doi comisari au cerut suma de 8.000 ei, martora C a incercat telefonic contactarea unor persoane pentru a procura banii, DR vine la rândul sau la sediul magazinului, i se comunica cererea inculpatilor, cei trei (DMa, DR si CL) se sfatuiesc cu privire la posibilitatile de a procura banii, DR avea asupra sa suma de 2.300 lei, din care ofera celor doi comisari suma de 2.000 lei. Banii ii avea pentru plata leasing-ului la masina. Faptul ca DR a plecat sau nu dupa bani, sau locul unde au fost pusi banii, nu are relevanta sub aspectul darii mitei si al acceptarii acesteia de catre cei doi inculpati.

De asemenea, comportamentul martorei CAL, atât la controlul efectuat la data de 13.05.2101 cât si la flagrantul organizat in data de 21.05.2010, nu poate fi imputat acesteia.

Pe de o parte agitatia acesteia, a fost determinata de presiunea psihica exercitata asupra ei, astfel modul de reactie, apreciat isteric nu are relevanta sub aspectul modului in care cei doi comisari aveau obligatia indeplinirii atributiilor de serviciu.

Referitor la momentul flagrantului, martorei i s-au predat 1.000 lei, aceasta a numarat banii si i-a predat inculpatului BCC. Chiar daca actul efectiv al predarii nu a fost filmat, nu poate conduce la concluzia ca banii nu au fost predati. Faptul ca aceasta a declarat ca a primit procesul verbal de contraventie de la inculpatul BCC sau de la inculpatul UG, de asemenea nu are relevanta asupra continutului intregii marturii, care nu poate fi considerata nesincera, aceasta pentru ca vigoarea si rigurozitatea atentiei pot fi marcate de o serie de factori obiectivi si subiectivi in care s-a format marturia si anume: stare fizica a martorului, surmenaj, oboseala fizica si psihica, diminuare a functiilor psihice cu repercusiuni asupra atentiei, implicit marturiei la care se adauga trairile sufletesti, sentimentele de emotie determinate de dificultatea actului flagrantului.

Referitor la denunturile formulate in cauza, s-a invocat in aparare ca acestea ar fi fost determinate de organele de instructie penala. Faptul ca au existat discutii intre persoane din cadrul DNA si denuntatori nu are relevanta sub aspectul legalitatii invinuirii, aceste discutii s-au circumscris actelor premergatoare intocmite, in vederea sesizarii organelor de cercetare penala.

Necesitatea acestor discutii a fost confirmata si de faptul ca ulterior denunturilor efectuate, firmele martorilor denuntatori, cu exceptia firmei familiei D, au fost supuse unor multiple controale de catre institutiile statului, in cauza fiind depus un intreg set de inscrisuri in acest sens.

De asemenea, motivatia personala a martorei CL care a acceptat participarea la flagrant, de asemenea nu este de natura a afecta legalitatea incriminarii ce se aduce inculpatilor. Faptul ca aceasta a dorit ca si cei doi inculpati „sa simta si ei pe pielea lor cum este sa fii hartuit” denota o doza usoara de infantilism dar fara a fi de natura sa afecteze caracterul pe deplin legal al procedurii.

Referitor la infractiunile pentru care cei doi inculpati au fost cercetati in prezenta cauza, au fost invocate o serie de carente, referitoare la latura obiectiva si subiectiva a acestora. Astfel s-a apreciat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, deoarece latura subiectiva rezida in savârsirea faptei de catre functionar cu intentia de a lua mita, adica cu intentie directa si in scopul: de a indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu, respectiv a unui act licit pe care functionarul este competent si obligat sa il indeplineasca; de a nu indeplini un act referitor la indatoririle sale de serviciu, adica a unui act licit pe care functionarul are competenta si obligatia de a-l indeplini, insa in schimbul mitei accepta ori promite ca in mod ilicit sa nu il indeplineasca; de a intârzia indeplinirea unui act, referitor la indatoririle sale de serviciu, cu alte cuvinte de a indeplini actul licit cu o intârziere ilicita, convenabila mituitorului; de a face un act contrar acestor indatoriri, respectiv de a efectua un act ilicit; S-a mai invocat ca actiunea sau inactiunea care constituie latura obiectiva a infractiunii de luare de mita poate privi, fie indeplinirea unui act licit, atunci când subiectul indeplineste un act legal in baza atributiilor sale de serviciu; fie efectuarea unui act ilicit, când subiectul nu indeplineste sau intârzie indeplinirea actului care intra in cadrul atributiilor sale de serviciu.

Fata de aspectele de mai sus, inculpatii au apreciat ca cu privire la infractiunile retinute in sarcina lor, nu exista vreo dovada sau un indiciu macar in sensul celor de mai sus.

Pornind de la o ipoteza de lucru, s-a apreciat ca in masura in care ar fi primit sumele de bani aratate in rechizitoriu, ar fi trebuit ca organul de urmarire penala sa fi facut dovada celor doua sub-elemente ale laturii subiective si anume vinovatia, sub forma intentiei directe si scopul special.

Instanta apreciaza din analiza probelor mai sus prezentate ca exista probe ca inculpatii au pretins, primit bani fie pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, efectuarea echidistanta a controalelor agentilor economici, fie pentru neindeplinirea atributiilor de serviciu, prin oprirea controlului in momentul primirii banilor, urmarind in primul rând obtinerea unor sume de bani pentru satisfacerea intereselor proprii, sub aparenta unor controale exercitate conform ,,atributiilor de serviciu,,.

In unele cazuri, ca mod de operare inculpatii au ales aparenta unui control, cum este cazul firmei R unde au efectuat un control si desi au constatat ca agentul economic poseda casa de marcat insa aceasta este la reparat, au cerut mita pentru a nu constata ca si contraventie lipsa totala a casei de marcat, fapt care era sanctionat mult mai sever, multumindu-se cu stabilirea unei contraventii sanctionate mai blând, pentru ca suma de bani ceruta initial cu titlu de amenda sa le revina lor ca beneficiu. Urmarirea efectiva ca niste recuperatori ai statului a platii amenzii de catre reprezentantii societatii, mai inainte ca inscrisul constatator (procesul verbal) sa devina titlu executoriu, fapt justificat in aparare ca fiind facut in interesul bugetului statului, dar si in interesul propriu pentru a beneficia de beneficii salariale recompensatorii, reprezinta o conduita procesuala de agravare si nici de cum favorabila inculpatilor ca reprezentanti ai unei autoritati de stat.

In cazul SC D, inculpatul UG a intreprins un control la aceasta solicitate comerciala, imprejurare in care a constatat ca administratorul Delca Lucian nu a emis facturi pentru marfa vânduta. In aceasta imprejurare, prin intermediul lui CC a primit suma de 2.000 lei pentru nu a nu mai efectua un control la aceasta firma, prin urmare suma de bani a fost primita pentru neindeplinirea atributiilor de serviciu. Faptul ca numitul CC a decedat si deci nu a mai putut fi audiat nu poate reprezenta un act de impunitate pentru inculpat.

Referitor la SC DC, ambii inculpati au initiat un control la aceasta firma, imprejurare in care s-a constatat ca firma nu a emis factura pentru transportul marfurilor. Cei doi exagereaza gravitatea imprejurarii constatate si având acces la monetarul firmei iau din gestiunea acesteia suma de 3.000 lei si nu mai efectueaza niciun control.

Desi pare atipic pentru infractiunea de luare de mita actiunea inculpatilor, in sensul ca lipseste actul de oferire al mitei din partea unui tert, cu toate acestea este realizat elementul material al primirii mitei prin faptul ca primirea mitei s-a realizat prin luarea in posesie de catre inculpati a sumei de 3.000 lei, nefiind necesar pentru existenta infractiunii in aceasta modalitate ca oferirea banilor sa fie efectuata de un tert, pretinderea si acceptarea sumei fiind efectuate de catre inculpati, prin acte consecutive. Suma de bani a fost luata pentru neindeplinirea atributiilor de serviciu.

In cazul controlului efectuat la SC RACZ SRL, inculpatii primesc de la RT suma de 2.000 lei pentru a nu mai efectua controlul la firma acestuia. In lipsa unui control, nu se poate cunoaste daca la firma mentionata existau sau nu nereguli. Prin urmare suma de bani a fost primita pentru neindeplinirea atributiilor de serviciu.

In cazul SC LR inculpatii initiaza un control la firma pentru considerentul ca firma nu ar fi eliberat bon fiscal. In urma controlului extins efectuat de cei doi comisari, acestia prezinta nereguli grave, fara a le nominaliza si afirma ca vor inchide firma, afara de cazul in care vor plati suma de 8.000 lei amenda pe loc. LN procura suma de 8.000 lei pentru plata amenzii de care cei doi comisari au facut vorbire si lasa banii pe masa. Cei doi inculpati, in acelasi modus operandi intocmesc chitanta pentru suma de 1.500 lei si procedeaza la luarea in posesie a sumei de 5.000 lei. Ca si in cazul de mai sus, pretinderea si primirea (luarea in posesie) sunt acte exercitate de inculpati succesiv.

Referitor la SC BP, inculpatii in aceeasi maniera constata in cadrul controlului un minus in numerarul firmei, suma de 3.000 lei este adusa de administratorul firmei DE, din aceasta pentru suma de 1.000 lei se elibereaza chitanta si proces verbal de contraventie, restul sumei de 2.000 lei este luata de inculpati, pretinderea si primirea fiind realizate succesiv de inculpati. Faptul ca ei nu au manifestat actul de pretindere nu inseamna ca fapta nu exista, atâta vreme cât aflându-se in fata banilor din gestiunea firmei, inculpatii iar in interesul lor o parte din bani.

Este adevarat ca infractiunea de luare de mita este strâns legata de infractiunea de dare de mita, presupunând concursul a doua persoane, deoarece faptul ilicit se naste intr-un raport bilateral. In cele trei cazuri (SC DC, LR, BP) actul de pretindere unilateral al celor doi inculpati este luat la cunostinta ulterior de catre administratorii firmelor prin constatarea lipsei banilor. Fapta exista chiar si atunci când functionarul public pretinde implicit o suma de bani, in sensul ca nu o cere in mod direct celui care ar avea posibilitatea darii mitei, in aceste cazuri satisfacerea cererii fiind efectuata de inculpati, administratorii firmelor luând act de aceasta la momentul in care inculpatii paraseau incinta societatii comerciale controlate, astfel ca pretinderea a fost inteleasa de persoanele carora le-a fost adresata. Pretinderea fiind unilaterala, astfel ca depinde in exclusivitate de cel care o formuleaza, ea nu trebuie inteleasa efectiv de destinatar, ci trebuie ca functionarul sa fi dorit sa se fi facut inteles, exprimându-se in acest sens. Or, in speta, inculpatii au pretins bani, i-au incasat din gestiunea firmelor, administratorii acestora luând la cunostinta despre aceasta dupa efectuarea controlului, acceptând tacit aceasta stare de fapt.

Prin urmare se constata cu certitudine ca inculpatii au pretins-primit bani pentru a nu isi indeplini atributiile de serviciu, respectiv pentru a nu constata fapte mai grave, mai mult sau mai putin existente, dar prezentate de inculpati ca reale, pentru a nu efectua acte de control. In cadrul controalelor efectuate inculpatii au constatat existenta unor nereguli sau posibile nereguli, insa scopul urmarit de acestia nu a fost de a aplica legea cu buna credinta ci din contra au disimulat situatia si sub aparenta unor fapte mult mai grave, prin acte contrare atributiilor de serviciu au pretins si primit bani de la agentii economici controlati.

Faptul ca martorii din prezenta cauza, clasificati pe faptele pentru care au depus marturie sunt persoane aflate in stare de rudenie, sau sot/sotie, nu este un aspect care sa determine lipsa de valoare probanta a depozitiilor lor. Fiind vorba de societati comerciale administrate in familie, calitatile detinute de martori nu pot reprezenta cauze de impunitate pentru inculpati.

Nu se poate aprecia in cauza existenta infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei sau cea de purtare abuziva, din acestea sunt regasite insa aspecte in modul in care cei doi inculpati au actionat in exercitarea atributiilor de serviciu, aspecte ce vor fi avute in vederea la circumstantierea pedepselor. Având in vedere cele de mai sus, instanta apreciaza ca faptele exista si sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de luare de mita, astfel cum cei doi inculpati au fost acuzati in prezenta cauza.

Individualizarea pedepselor.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatilor, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 Cod Penal referitoare la gradul de pericol social al infractiunilor comise, imprejurarile acestora, urmarile produse, persoana si conduita inculpatilor.

Astfel cum s-a aratat mai sus, inculpatii au savârsit infractiunile descrise mai sus intr-un interval relativ scurt de timp, de numai o luna si jumatate, si au folosit, in general, acelasi mod de operare. Abuzul de putere exercitat de acestia a avut ca finalitate obtinerea unor avantaje personale.

In indeplinirea indatoririlor de serviciu functionarul public sau orice alt functionar, nu trebuie sa fie influentat de interese materiale, de obtinerea unor foloase ce nu i se cuvin. Tocmai de aceea, el este tinut sa-si indeplineasca atributiile in mod corect, sa nu le trafice, sa nu faca din executarea lor o sursa de venituri ilicite. Efectuarea oricarui act care intra in competenta sa nu trebuie sa fie determinat de asemenea mobiluri, ci numai de grija indeplinirii corecte a indatoririlor de serviciu si a respectarii legalitatii.

Ambii inculpati au o stabilitate sociala si familiala sunt casatoriti, inculpatul BCC are doi copii minori, iar inculpatul UG un copil minor. Ambii inculpati au studii superioare si nu au antecedente penale. Inculpatii nu au recunoscut faptele retinute in sarcina lor. Instanta apreciaza insa ca o asemenea pozitie procesuala nu trebuie sa se regaseasca in tratamentul sanctionator al acuzatului, afara de cazul in care se poate aprecia in sens pozitiv. Beneficiind de dreptul de a nu se autoincrimina, inculpatii au inteles sa nege comiterea faptelor retinute in sarcina lor. Probatoriul cauzei a relevat insa ca prezumtia de nevinovatie a inculpatilor a fost rasturnata, in cauza existând probe certe de vinovatie, acestea fiind prezentate si analizate mai sus.

Inculpatii nu au antecedente penale si sunt cunoscuti in societate si la locul unde au lucrat ca persoane onorabile, oneste si calificate profesional. Ambii au studii superioare si beneficiaza de o stabilitate familiala si economica.

Relatiile sociale protejate de lege prin incriminarea faptelor retinute in sarcina inculpatilor sunt cele referitoare la buna desfasurare a atributiilor de serviciu, activitate incompatibila cu suspiciunea uzitarii functiei in scopuri ilicite.

Ca atare, tribunalul apreciaza ca, in considerarea pericolului concret ridicat al faptelor de coruptie, in speta constând in comiterea repetata a unor infractiuni de luare de mita si a finalitatii preventive a sanctiunii penale stabilite prin art. 52 Cod Penal, nu se impune coborârea pedepselor sub limita minima a pedepsei prevazuta de lege pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatilor.

Având in vedere cele de mai sus, apreciind si faptul ca inculpatii prezinta perspective ridicate de reintegrare sociala, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si prin aplicarea inculpatilor a unor pedepse cu inchisoarea ce se vor orienta la minimul special prevazut de lege pentru infractiunile retinute in sarcina lor. Desi este vorba de 5 infractiuni in cazul inculpatului BCCsi de 6 infractiuni in cazul inculpatului UG, modalitatile de operare fiind similare, tribunalul apreciaza ca nu se impune dozarea pedepselor peste minimul special prevazut de lege, aceasta prin prisma circumstantelor personale ale inculpatilor.

In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei rezultante, tribunalul apreciaza ca nu se impune privarea de libertate a inculpatilor. Scopul pedepsei poate fi atins si prin aplicarea dispozitiilor art. 861 Cod Penal, urmând ca prin masurile de supraveghere ce vor fi impuse si prin obligatiile si interdictiile stabilite prin pedepsele complementare sa se realizeze scopul pedepsei.

In consecinta, in baza art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 inculpatul BCC va fi condamnat la cinci (cinci) pedepse de câte 3 (trei) ani inchisoare si cinci pedepse complementare prevazute de art. 64 litera a teza a doua, litera b si c Cod Penal pentru câte o perioada de 7 ani, pentru comiterea a cinci infractiuni de luare de mita, iar in baza art. 33 litera a Cod Penal si art. 34 litera b Cod Penal pedepsele se vor contopi, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara prevazuta de art. 64 litera a teza a doua, litera b si c Cod Penal pentru o perioada de 7 ani.

Inculpatul UG, in baza art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 va fi condamnat la cinci (sase) pedepse de câte 3 (trei) ani inchisoare si sase pedepse complementare prevazute de art. 64 litera a teza a doua, litera b si c Cod Penal pentru câte o perioada de 7 ani, pentru comiterea a sase infractiuni de luare de mita, iar in baza art. 33 litera a Cod Penal si art. 34 litera b Cod Penal pedepsele se vor contopi, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara prevazuta de art. 64 litera a teza a doua, litera b si c Cod Penal pentru o perioada de 7 ani.

Pentru ambii inculpati, se va face aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 litera a teza a doua, literele b si c Cod Penal.

Pentru ambii inculpati, in baza art. 861 si art. 862 Cod Penal urmeaza sa se dispuna suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pe un termen de incercare de 8 ani.

Deoarece pentru cuantumul pedepsei aplicate instanta s-a orientat la minimul special prevazut de lege pentru infractiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatilor, termenul de probatiune a fost stabilit spre maxim, pe de o parte pentru a justifica orientarea la minimul special al pedepsei, iar pe de alta parte pentru a impune inculpatilor o anumita conduita pe aceasta perioada cu scopul responsabilizarii acestora.

Conform art. 71 aliniatul 5 Cod Penal se va suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate.

In baza art. 863 Cod Penal pe durata termenului de incercare inculpatii vor fi obligati sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:

– sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Brasov conform programului de supraveghere stabilit de aceasta institutie;

– sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;

– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lor de existenta.

– sa desfasoare un numar de 300 de ore la Atelierul de in folosul comunitatii (Atelierul MFC) al Fundatiei pentru Promovarea Sanctiunilor Comunitare (FPSC).

Datele de mai sus vor fi comunicate serviciilor de probatiune aferente.

Se va atrage atentia inculpatilor asupra dispozitiilor art. 864 Cod Penal, respectiv 83 Cod Penal, astfel:

Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savârsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunând executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.

Revocarea suspendarii pedepsei nu are loc insa, daca infractiunea savârsita ulterior a fost descoperita dupa expirarea termenului de incercare.

Daca infractiunea ulterioara este savârsita din culpa, se poate aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. In acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendari.

De asemenea, daca cel condamnat nu indeplineste masurile de supraveghere prevazute de lege stabilite de instanta, aceasta poate sa revoce suspendarea executarii pedepsei dispunând executarea in intregime a pedepsei.

In ceea ce priveste privarea de libertate a inculpatilor, se va constata ca inculpatul BCC a fost retinut si arestat preventiv in perioada 21.05.2010 si pâna la data de 05.06.2010, iar inculpatul UG a fost retinut pentru o perioada de 24 de ore in data de 21.05.2010.

Dupa sesizarea instantei de fond, la termenul din data de 03.06.2010 a Tribunalului Brasov in dosarul penal 5941/62/2010, prin Incheierea de sedinta din data de 03.06.2010 astfel cum a ramas definitiva decizia penala 388/06.06.2010 fata inculpatul BCC s-a dispus inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura obligarii de a nu parasi tara, prevazuta de art. 1451 Cod Procedura Penala.

Totodata prin Incheierea de sedinta din data de 07.06.2010, fata de inculpatul UG s-a dispus luarea masurii obligarii de a nu parasi tara, prevazuta de art. 1451 Cod Procedura Penala.

Conform dispozitiilor art. 350 al. 1 Cod Procedura Penala odata cu pronuntarea sentintei, instanta este obligata sa se pronunte cu privire la luarea, mentinerea sau revocarea arestului preventiv sau cu privire la luarea sau revocarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara. Cum dispozitiile mai sus mentionate fac referire numai la mentinerea masurii arestului preventiv si nu si la mentinerea unei masuri prevazute de art. 145 sau 1451 Cod Procedura Penala, nu se poate dispune decât luarea sau revocarea acestei masuri.

Cum in speta o masura restrictiva de libertate a fost dispusa fata de inculpati in cursul procedurii la datele de 03.06.2010 si 07.06.2010, tribunalul apreciaza ca scopul acesteia a fost realizat, astfel ca se va dispune revocarea acestor masuri, dispozitiile instantei fiind executorii de indata conform art. 350 al. 4 Cod Procedura Penala.

In ceea ce priveste sumele de bani pretinse sau remise de si respectiv de la martorii denuntatori, acestia au solicitat obligarea inculpatilor la returnarea acestor sume de bani. De asemenea, pentru realizarea flagrantului din data de 21.05.2010 suma de 1.000 lei predata martorei Carausu Adreea a fost din fondurile speciale ale DNA.

Masuri asiguratorii:

In vederea aplicarii masurilor de confiscare sau restituire a sumelor obtinute in mod injust, prin ordonanta procurorului din 31.05.2010 s-a dispus identificarea bunurilor mobile apartinând celor doi inculpati si instituirea sechestrului asiguratoriu pâna la concurenta sumei de 15.000 lei pentru BCC si 17.000 lei pentru UG, iar prin procesele-verbale din data de 01.06.2010 s-a instituit sechestru asupra autoturismelor proprietate personala a inculpatilor.

In cauza, prin ordonanta procurorului din data de 31.05.2010 au fost dispuse masuri asiguratorii, pâna la concurenta sumei de 15.000 lei pentru inculpatul BCC, sechestrul fiind aplicat asupra autoturismului marca CITROEN C5, inmatriculat sub numarul BV.01.NAH si pâna la concurenta sumei de 17.000 lei in cazul inculpatului UG, sechestrul fiind aplicat asupra autoturismului marca H FE, inmatriculat sub numarul BV.99.ATP.

In ceea ce priveste martorii denuntatori, DMa, DLM, DE, RT, DE, si LR, acestia sunt aparati de raspundere penala ca urmare a faptului ca au formulat denuntul impotriva inculpatilor mai inainte de a se incepe urmarirea penala pentru faptele reclamate de acestia.

Desi administratorii societatilor comerciale care au predat sume de bani inculpatilor in scopul indeplinirii sau neindeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu nu au calitatea de parti civile in cadrul procesului penal, acestia au solicitat ca inculpatii sa fie obligati la restituirea foloaselor primite de la ei, conform art. prezentate de art. 255 alin. ultim din Cod Penal si art. 19 din Legea nr. 78/2000 care prevede ca, in cazul savârsirii infractiunilor din legea respectiva, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina savârsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor ori cele dobândite prin savârsirea infractiunii, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia, se confisca, iar daca bunurile nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

In legatura cu cuantificarea sumelor de bani obtinute in mod injust de fiecare dintre inculpati, s-a constatat ca acest lucru nu se poate realiza, cu exceptia faptei descrise la punctul 2 din rechizitoriu, când inculpatul UG a actionat singur si a primit 2.000 lei cu titlu de mita.

Deoarece din declaratiile martorilor rezulta in mod indubitabil ca cei doi inculpati au actionat impreuna la celelalte cinci fapte, stabilind de comun acord strategia aplicabila si consultându-se in privinta sumei pe care sa o ceara pe nedrept, este corecta aprecierea in sensul ca sumele de bani primite cu titlu de mita de la fiecare dintre administratorii de societate comerciala le-au profitat celor doi comisari, urmând a se prezuma ca in mod egal.

Persoanele care au depus denunturi au facut declaratii in cauza in calitate de martori, pentru ele operând cazul de nepedepsire prevazut in art. 255 al. 3 Cod Penal. Imprejurarea ca aceste persoane au solicitat restituirea sumelor sau echivalentul bunurilor date inculpatilor nu le confera calitatea de parti civile, intrucât dreptul lor este consfintit de dispozitiile art. 19 din legea 78/2000, potrivit carora banii, valorile sau alte bunuri se confisca daca nu se restituie persoanei care le-a dat, or in speta, martorii denuntatori au denuntat faptele, au solicitat restituirea banilor, cererile acestora fiind intemeiate.

Instanta apreciaza ca nu se poate vorbi de o raspundere solidara a inculpatilor, deoarece masura ridicarii sumelor de bani de la inculpati si restituirea loc catre martorii denuntatori reprezinta juridic un act de confiscare si nu de raspundere civila delictuala.

Prin urmare in baza art. 19 din legea 78/2000 inculpatii BCC si UG vor fi obligati sa plateasca:

– numitei DMa câte 1000 lei;

– numitei DE câte 1.500 lei

– numitului RT câte 1.000 lei

– numitei LR câte 2.500 lei

– numitei DE câte 1.000 lei

In baza acelorasi dispozitii, inculpatul UG va fi obligat sa plateasca numitului DLM suma de 2000 lei.

Suma de 1.000 lei primita ca mita de inculpatii BCC si UG in data de 21.05.2010, dar care nu a mai fost recuperata, provine din depozitul Directiei Nationale Anticoruptie destinat actiunilor de organizare si constatare a infractiunilor flagrante de coruptie, prevazut la art. 4 alin. 4 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificarile si aprobarile ulterioare.

Prin urmare, in baza art.19 din Legea 78/2000 si art. 254 alin. ultim din Cod Penal se va dispune confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de 500 lei.

Se va mentine ordonanta procurorului din data de 31.05.2010 prin care au fost dispuse masuri asiguratorii, pâna la concurenta sumei de 7.500 lei pentru inculpatul BCC, sechestrul fiind aplicat asupra autoturismului marca C C5, inmatriculat sub numarul —- si pâna la concurenta sumei de 9.500 lei in cazul inculpatului UG, sechestrul fiind aplicat asupra autoturismului marca H, inmatriculat sub numarul —.

Ramân atasate prezentei cauze si au caracter de mijloc materiale de proba doua suporturi optice tip CD marca Verbatim (copie) inregistrat sub nr. DNA-STBV-109/MS-CD/2010 in registrul de probe al Serviciului Teritorial Brasov, asigurat cu sigiliul PNA nr. 208, ce contine inregistrarile audio si audio/video a discutiei ambientale purtate la data de 21.05.2010 la sediul Garzii Financiare – Sectia Brasov de martorul CAL cu cei doi inculpati si inregistrarea audio a doua convorbiri telefonice purtate in data de 20.05.2010.

In ceea ce priveste cheltuielile judiciare, in baza art. 191 al. 1 Cod Procedura Penala inculpatii vor fi obligati sa plateasca statului câte 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

In baza art. 334 Cod Procedura Penala dispune schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor BCC si UG prin actul de inculpare si de sesizare a instantei de judecata, pentru inculpatul BCC din cinci infractiuni de luare de mita prevazute de art. prev. de art. 254 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 in cinci infractiuni de luare de mita prevazute de art. prev. de art. 254 alin. 1,2 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 si pentru inculpatul UG, din sase infractiuni de luare de mita prevazute de art. prev. de art. 254 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, in sase infractiuni de luare de mita prevazute de art. prev. de art. 254 alin. 1,2 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000. Respinge celelalte cereri de schimbare a incadrarii juridice formulate de inculpati.

In baza art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 condamna pe inculpatul BCC la 5 (cinci) pedepse de câte 3 (trei) ani inchisoare si cinci pedepse complementare prevazute de art. 64 litera a teza a doua, litera b si c Cod Penal pentru câte o perioada de 7 ani, pentru comiterea a cinci infractiuni de luare de mita.

In baza art. 33 litera a Cod Penal, art. 34 litera b Cod Penal si art. 35 Cod Penal dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului, acesta executa pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara prevazuta de art. 64 litera a teza a doua, litera b si c Cod Penal pentru o perioada de 7 ani.

Cu aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 litera a teza a doua, literele b si c Cod Penal.

In baza art. 861 si art. 862 Cod Penal dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pe un termen de incercare de 8 ani.

Conform art. 71 aliniatul 5 Cod Penal se suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate.

In baza art. 863 Cod Penal pe durata termenului de incercare inculpatul va fi obligat sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:

– sa desfasoare un numar de 300 de ore la Atelierul de munca in folosul comunitatii (Atelierul MFC) al Fundatiei pentru Promovarea Sanctiunilor Comunitare (FPSC).

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 864 Cod Penal, respectiv 83 Cod Penal.

Constata ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv in perioada 21.05.2010 si pâna la data de 05.06.2010.

In baza art. 254 alin. 1,2 Cod Penal rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 condamna pe inculpatul UG la 6 (sase) pedepse de câte 3 (trei) ani inchisoare si sase pedepse complementare prevazute de art. 64 litera a teza a doua, litera b si c Cod Penal pentru câte o perioada de 7 ani, pentru comiterea a sase infractiuni de luare de mita.

Constata ca inculpatul a fost retinut pentru o perioada de 24 de ore in data de 21.05.2010.

In baza art. 350 al. 1 si 4 Cod Procedura Penala revoca masura obligarii de a nu parasi tara, prevazuta de art. 1451 Cod Procedura Penala dispusa fata de inculpatul BCC prin Incheierea de sedinta a Tribunalului Brasov din data de 03.06.2010 astfel cum a ramas definitiva decizia penala 388/06.06.2010 a Curtii de Apel Brasov si dispusa fata de inculpatul UG prin Incheierea de sedinta a Tribunalului Brasov din data de 07.06.2010. de indata conform art. 350 al. 4 Cod Procedura Penala. dispune comunicarea prezentelor dispozitii institutiilor care s-au ocupat de supravegherea inculpatilor.

In baza art. 19 din Legea 78/2000 obliga pe inculpatii BCC si UG sa plateasca fiecare:

In baza acelorasi dispozitii, obliga pe inculpatul UG sa plateasca numitului DLM suma de 2000 lei.

In baza art. 19 Legea 78/2000 raportat la art. 254 alin. ultim din Cod Penal dispune confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de 500 lei.

Mentine ordonanta procurorului din data de 31.05.2010 prin care au fost dispuse masuri asiguratorii, pâna la concurenta sumei de 7.500 lei pentru inculpatul BCC, sechestrul fiind aplicat asupra autoturismului marca C C5, inmatriculat sub numarul — si pâna la concurenta sumei de 9.500 lei in cazul inculpatului UG, sechestrul fiind aplicat asupra autoturismului marca H, inmatriculat sub numarul —.

In baza art. 191 al. 1 Cod Procedura Penala obliga pe fiecare inculpat sa plateasca statului câte 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare.

Pronuntata in sedinta publica azi data de 13.02.2012.

Luni - Sambata: 7:00 - 17:00

[email protected]

Str. Plugarilor 5, București

074 322 6016

Penal

What we do and what can you expect from us

Infractiunea de luare de mita prev. de art.254 alin.1 Cod penal raportat la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 Luare de mită

Monitorizează persoane

Află informaţii suplimentare despre orice dosar GRATIS!

Baroul București

Jooble

Jobsora

Caută orice Dosar în timp real în toate instanţele din România.

Categories

Etichete

Media - Trafic de droguri