Tribunalul OLT Sentinţă penală nr. 2 din data de 13.02.2015
Reabilitarea are caracterul de mijloc legal prin care încetează consecințele juridice care decuirg dintr-o condamnare sau, într-o formulare mai largă, reabilitarea este mijlocul legal prin care foștii condamnați se reintegrează pe plan juridic în societate.
Pot fi stabiblite urmăroarele trasături penale, materiale ori procedurale în legătură cu această instituție juridică :
1 întrucât nu există deosebiri de esență între prevederile art. 529 din C.pr.pen. actrual și cele ale art. 494 din C.pr.pen. anterior datei de 1.02.2014 (cu singura deosebire referitoare la situația celui care la data cererii avea domiciliul în străinătate) rezultă că sunt în continuare aplicabile dispozițiile din decizia nr. 83/2007 publicată în M. Of.Partea III-a nr. 780 din 21 nov. 2008 princare Î.C.C.J., Secțiile Unite, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a acestor din urmă dispoziții de la art. 494 fraza I-a din C.pr.pen. referitoare la instanța competentă să se pronunțe asupra reabilitării judecătorești în situația în care prin schimbarea normelor legale de competență instanța care judecat cauza înprimă instanță nu mai are această competență în momentul introducerii cererii stabilind că ,,În caz de modificare a nortmelor de competență cererea de reabilitare va fi soluționată de instanța competentă să judece cauza în primă instanță,potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii”;.
2. întrucât potrivit art.166 alin.1 din C.pen. ,,condamnatul poate fi reabilitat la cerere de instanță…”; rezultă că la stabilirea instanței care a judecat cauza în primă instanță se au în vedere toate cauzele în care acesta a fost condamnat urmând ca potrivit dispozițiilor speciale privind competența instanțelor judecătorești de la art. 44 C.p.p. să se determine instanța competentă în raport de criteriile cuprinse în aceste norme. Deci chiar dacă condamnatul solicită să se dispună reabilitarea sa judecătorească doar în privința unei sau mai multor infracțiuni pentru care a fost condamnat în baza acestor norme se vor avea în vedere toate condamnările pronunțate iar în raport de acestea se stabilește instanța competentă să se pronunțe asupra reabilitării.
3.conform prevederilor art. 6 din legea nr. 187 din 24 oct. 2012 decăderile , interdicțiile și incapacitățile decurgând din condamnări anterioare pronunțate în baza legii vechi își produc efectele până la intervenirea reabilitării de drept sau dispunerea reabilitării judecătorești,în măsura în care fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea este prevăzută și de legea nouă și dacă decăderile,interdicțiile și incapacitățile sunt prevăzute de lege. În practică s-a interpretat această normă în sensul că dispoziția este aplicabilă și în situația în care interdicția nu mai este prevăzută în legea penală nouă ca măsură de supraveghere ci cu titlul de pedeapsă complementară.
4. pedepsele cu închisoarea aplicate în baza dispozițiilor Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității nu vor fi luate în considerare la stabilirea stării de recidivă potrivit dispozițiilor noului Cod penal.
5. conform prevederilor art. 15 alin.1 și 2 din legea nr. 187/2012 măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Coduluipenal din 1969 se menține șidupăintrareaîmnvbigoare a Codului penal iar regimul suspendării condiționate a executării pedepsei la care se referă cele expuse este cel prevăzut de Codul penal din 1969.Aceasta înseamnă că termenul de încercare stabilit ca modalitate de individualizare a pedepsei până la data de 1.02.2014 când a intrat în vigoare Codul penal actual va continua și după această dată iar la împlinirea acestuia condamnatul va fi reabilitat de drept conform prevederilor art. 86 din C.pen. anterior , dacă condamnbatul nu a săvârșit din nou o infracțiune înăuntrul termenului de încercare și nici nu s-a pronunțat revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Prevederi similare se regăsesc la art. 16 alin.1 din legea nr. 187/2012 ce se referă la măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969.
6. conform prevederilor art. 16 alin. 2 din legea nr. 187/2012 pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedeopsei conform art. 5 din Codul penal instanța va avea învedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere. În acest sens unul din efectele ce trebuie avute în vedere la stabilirea legii penale mai favorabile în această privința este acela că în baza Codului penal din 1969 opera reabilitarea de drept la împlinirea termenului de încercare dacă erau îndeplinite condițiile legale pe când un astfel de efect nu îl mai regăsim în legea penală aplicabilă de la 1.02.2014.
7. la stabilirea condițiilor reabilitării judecătorești prevăzute de art. 168 lit. b teza II-a din C.pen. actual se va considera că acestea sunt dovedite cu privire la îndeplinirea obligațiilor civile și în situația în care există o prezumție că a intervenit prescripția executării dreptului la despăgubiri.Astfel, în practica TribunaluluiOlt confirmată de o instanță din cadrul Curții de apel Craiova s-a considerat în situația unui termen de peste 20 de ani de la data la care a fost stabilită prin hotărâre definitivă obligarea condamnatului la plata de despăgubiri că a operat prescripția menționată, chiar în condițiile în care acesta nu poate face dovada plății, că cererea de reabilitare este fondată și ca urmare a admis-o dispunând reabilitarea judecătorească a celui în cauză.
8. legea penală actuală este mai favorabilă în privința limitelor de pedeapsă principală a închisorii pentru care opera reabilitarea de drept ( până la 2 ani față de până la 1 an închisoare) .De asemenea, legea penală actuală este mai favorabilă și în privința duratei termenelor în care este impusă condiția de la art. 168 lit.a C.pen.(de a nu comite o altă infracțiune)pentru a opera reabilitarea judecătorească deoarece sunt mai mici ca întindere față de cele de la art. 135 alin. 1 din C.pen. anterior .De aici rezultă că și acest criteriu este dintre cele ce trebuie avute în vedere la stabilirea legii penale mai favorabile,inclusiv cu trimitere la împlinirea termenelor de reabilitare ce exclud recidiva.
Data publicarii pe portal:04.03.2015
