Nulitatile
-art. 314 Cod procedura penala;
-art. 197 Cod procedura penala
Judecata nu poate avea loc decât în prezenta inculpatului, când acesta se afla în stare de detinere.
Aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie.
Se constata ca în cauza este incident cazul de nulitate prevazut de art. 197 alin. 1 Cod procedura penala, care arata ca: “încalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vatamare care nu poate fi înlaturata decât prin anularea acelui act”, astfel fiind, Curtea constata ca judecarea condamnatului – arestat cu lipsa de procedura reprezinta o vatamare, ce nu poate fi înlaturata decât prin desfiintarea hotarârii atacate.
Prin sentinta penala nr.252/5.03.2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a II-a Penala a respins,a nefondata,cererea de întrerupere a executarii pedepsei închisorii formulata de petentul-condamnat G.L., cu obligarea acestuia la 100 lei cheltuieli judiciare catre stat.
În motivarea cererii, petentul a aratat ca parintii sai sunt bolnavi, casa este degradata, iar fratele sau minor este mut si nu are cine sa îngrijeasca familia.
S-au depus la dosar copii ale M.E.P.I. nr.795/2000 emis de Tribunalul Bucuresti si sentinta penala nr.73/1999 pronuntata de Tribunalul Bucuresti.
Tribunalul a retinut ca petentul condamnat G. L. M. se afla în executarea unei pedepse de 15 ani închisoare aplicata prin sentinta penala nr.573/1999 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia I-a penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr.2872/2000 a Curtii Supreme de Justitie Sectia Penala, în baza careia a fost emis M.E.P.I. nr.795/2000, dar ca – potrivit referatului întocmit la data de 05.03.2009 de grefierul de sedinta – petentul a fost pus în libertate la data de 16.12.2008 pentru o perioada de doua luni, asa cum rezulta din dovada de citare a petentului la Penitenciarul Rahova.
Tribunalul, constatând ca cererea petentului de întrerupere a executarii pedepsei a ramas fara obiect, prin punerea în libertate a acestuia, a respins ca nefondata cererea de întrerupere a executarii pedepsei.
Împotriva sentintei penale a declarat recurs condamnatul G.L.M., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul gresitei respingeri a cererii de întrerupere a executarii pedepsei.
Aparatorul din oficiu arata ca instanta de fond s-a pronuntat asupra cererii formulate de catre petent, fara ca procedura de citare a acestuia sa fie legal îndeplinita, motiv pentru care solicita admiterea recursului, casarea hotarârii recurate si trimiterea cauzei la aceeasi instanta.
Curtea, examinând recursul condamnatului, prin prisma dispozitiilor art.3856 alin.1 si alin.2 Cod procedura penala, a criticilor formulate, cum si din oficiu, constata ca acesta este întemeiat, fiind incident cazul de casare prevazut de art.3859 pct.21 Cod procedura penala.
Astfel, din practicaua sentintei penale nr.252 din 5 martie 2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala, rezulta ca s-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care a învederat instantei lipsa de procedura constatata cu petentul-condamnat G. L., citatia fiind restituita la dosar, cu mentiunea “adresa incompleta”.
Cum, potrivit art.314 alin.1 Cod procedura penala, judecata nu poate avea loc decât în prezenta inculpatului, care la data pronuntarii hotarârii se afla în stare de detinere, cel putin teoretic, întrucât prin decizia penala nr.1630/2008 a acestei Curti, s-a dispus întreruperea executarii pedepsei pe timp de doua luni, iar din comunicarea Penitenciarului Rahova (fila 3 d.i.f.) rezulta ca a fost liberat la data de 16 decembrie 2008, se constata ca în cauza este incident cazul de nulitate prevazut de art.197 alin.1 Cod procedura penala, care arata ca “încalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vatamare care nu poate fi înlaturata decât prin anularea acelui act”.
Astfel fiind, Curtea constata ca judecarea condamnatului – arestat cu lipsa de procedura reprezinta o vatamare, ce nu poate fi înlaturata decât prin desfiintarea hotarârii criticate.
Pentru aceste considerente, apreciind recursul declarat ca fiind fondat, Curtea, în temeiul art.38515 pct.2, lit.c1 Cod procedura penala,
va fi admis recursul petentului condamnat, se va casa hotarârea atacata si se va trimite cauza la Tribunalul Bucuresti, pentru rejudecarea cauzei si vor fi avute în vedere si celelalte critici formulate, potrivit art.38518 Cod procedura penala.
(Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I-a Penala – Decizia penala nr.654/07 mai 2009).
