Potrivit dispoziţiilor art. 81 alin. 2 Cod penal, instanţele pot acorda suspendarea condiţionată a executării pedepsei atunci când consideră că efectul pedepsei poate fi atins fară privare de libertate, chiar în cazul concursului de infracţiuni. Singura cerinţă imperativă privind limitele de pedeapsă este ca rezultanta stabilită de instanţă să nu depăşească 2 ani închisoare.
Pentru situaţia în care acest cuantum este depăşit legiuitorul a lăsat la dispoziţia instanţelor posibilitatea ca, fară a fi privat de libertate, inculpatul să fie supus unui control permanent privind stabilitatea
domiciliului şi a locului de muncă, provenienţa şi mărimea mijloacelor sale de existenţă, alte modificări de situaţie personală de natură a interesa instanţa, prezenţa la intervale regulate la organele de poliţie, toate acestea având rolul de a-i menţine făptuitorului trează conştiinţa şi a-l împiedica să recidiveze.
In speţă, atunci când a stabilit o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare, instanţa de apel trebuia să facă aplicarea textului art. 86 alin. 1 şi 2 Cod penal, dacă a apreciat că nu se impune privarea de libertate a inculpatului şi nicidecum să aplice dispoziţiile art. 81 alin. 2 Cod penal în raport de care pedeapsa sub aspectul modalităţii de este nelegală.
(decizia penală nr. 82/R/31.01.2001)
