Nu s-a încălcat termenul rezonabil de soluţionare a cauzei în condiţiile în care cauza a prezentat o complexitate ridicată, aceasta ajungând, de altfel, în două cicluri procesuale în faţa instanţelor naţionale (o dată soluţia instanţei fiind de trimitere a cauzei la unitatea de parchet pentru cercetări, iar după efectuarea actelor dispuse de către instanţă, a doua oară, plângerea fiind analizată de instanţă – cu menţiunea că, de fiecare dată, s-a trecut printr-un dublu grad de jurisdicţie – fond/recurs).
Prin analiza existenţei sau nu a vreunor ingerinţe în drepturile recunoscute reclamantei conform Convenţiei, din perspectiva art. 6 paragraful 1 şi art. 13, nu se pot face aprecieri asupra legalităţii şi temeiniciei sentinţelor pronunţate de instanţele naţionale în derularea diferitelor proceduri cu care au fost învestite, întrucât s-ar afecta independenţa justiţiei, iar autoritatea de lucru judecat ar deveni iluzorie în aplicabilitatea legii, aspecte care sunt însă inacceptabile.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. … din data de …, reclamanta IG a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin Ministerul Finaţelor Publice reprezentat prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 400.000 lei ca urmare a încălcării dreptului reclamantei la un proces echitabil, încălcare ce s-a realizat de către statul român, prin nesoluţionarea pe fond a cererii de revizuire ce a făcut obiectul dosarului nr. …
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că încă din anul 2000 a formulat mai multe plângeri penale împotriva comisarilor Gărzii Financiare, pentru infracţiunile de abuz în serviciu, denunţare calomnioasă. A mai susţinut că soluţia pronunţată în dosarul penal nr. … al Parchetului de pe lângă Tribunalul …, soluţie supusă controlului judiciar conform art. 278 ind. 1 din C. pr. pen., este nelegală şi netemeinică, nefiind îndeplinite cerinţele dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. De asemenea, reclamanta susţine că garanţiile oferite de art. 6 din Convenţie şi legislaţia naţională nu i-au fost respectate, încălcându-i-se dreptul la un proces echitabil, fapt pentru care consideră că a suferit un prejudiciu moral cu consecinţe negative asupra vieţii, sănătăţii, cu lezarea onoarei, reputaţiei şi demnităţii, consecinţe ce s-au răsfrânt asupra familiei sale. Pe fondul tuturor acestor considerente, reclamanta consideră că suma de 400.000 lei pe care o solicită a-i fi achitată de pârât este justificată pentru a fi reparate încălcările drepturilor sale şi pentru a primi o satisfacţie echitabilă.
În drept, reclamanta a invocat prev. art. 11, art. 20 şi art. 21 din Constituţia României, art. 6 paragraful 1 şi 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
La termenul din data de … a fost admisă excepţia nelegalităţii constituirii completului de judecată, cauza fiind transpusă la prezentul complet de judecată.
Prin încheierea din data de …, a fost admisă cererea de reexaminare formulată de reclamanta IG, dispunându-se acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 8111 lei.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive susţinând că nu sunt întrunite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale. De asemenea, a susţinut că reclamanta nu a indicat în ce mod i s-a încălcat liberul acces la justiţie, ci a invocat doar argumente privind modul de interpretare a probelor administrate în cauzele aflate pe rolul instanţei sau parchetului.
Reclamanta a depus precizări scrise în referire la acţiunea formulată. În esenţă, reclamanta a arătat că hotărârile pronunţate până în prezent sunt nelegale (dosar nr. …) cu grave erori de fapt ; că prin revizuirea ce a făcut obiectul dosarului nr. … a solicitat ca în baza art. 6 paragraf 1 din CEDO să fie admisă acţiunea; că îndatorirea generală a statului este de a respecta prevederile convenţiei ; că menţinerea unei hotărâri judecătoreşti întemeiată pe o dispoziţie nelegală îmbracă un caracter arbitrar şi este împotriva elementelor fundamentale ale statului de drept, motiv pentru care solicită repararea prejudiciului produs. A mai susţinut reclamanta că prezenta acţiune tinde la repararea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la repararea prejudiciului adus de o hotărâre nelegală şi netemeinică (f. …).
La termenul din data de … instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârât.
În temeiul art. 167 alin.1 C. pr. civ., considerându-le utile, concludente şi pertinente soluţionării cauzei, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri pentru ambele părţi.
În cadrul probei cu înscrisuri, s-a dispus ataşarea la prezenta cauză a dosarelor penale nr. … şi … (ambele ale Judecătoriei …) şi a dosarelor de urmărire penală nr. … (al Parchetului de pe lângă Tribunalul … – în copie) şi nr. … (al Parchetului de pe lângă Judecătoria …)
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
La data de … Garda Financiară … a sesizat organele judiciare despre faptul că numita IG, în calitate de administrator al SC B SRL, a refuzat să pună la dispoziţia organelor de control documentele contabile ale societăţii. În urma verificărilor efectuate de către organele de poliţie, prin referatul nr. … din data de … s-a propus neînceperea urmăririi penale faţă de reclamanta IG, sub aspectul infracţiunii prev. de art. 9 din Legea nr. 87/1994 (f. … din dosar nr. …).
Prin rezoluţia nr. … din data de … a Parchetului de pe lângă Tribunalul … s-a confirmat neînceperea urmăririi penale faţă de reclamanta IG, sub aspectul infracţiunii prev. de art. 9 din Legea nr. 87/1994 (f. … din dosar nr. …).
La data de …, reclamanta IG a formulat plângere penală împotriva comisarilor Gărzii Financiare … sub aspectul infracţiunii de denunţare calomnioasă prev. de art. 259 din C. pen., plângere ce a făcut obiectul dosarului de urmărire penală nr. … al Parchetului de pe lângă Tribunalul …
Prin rezoluţia nr. … din data de … a Parchetului de pe lângă Tribunalul … s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de numiţii FR şi VI sub aspectul infracţiunii prev. de art. 259 alin. 1 din C. pen., reţinându-se incidenţa art. 10 lit. d din C. pr. pen. (f. … din dosar nr. … – vol. …).
Împotriva acestei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale a formulat plângere reclamanta IG, iar prin sentinţa penală nr. … a Tribunalului … competenţa de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Judecătoriei … (f. … din dosar nr. … – vol. …).
În continuare, cauza având ca obiect plângere împotriva rezoluţiei procurorului a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei … sub nr. … din data de ….
Prin Sentinţa penală nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosarul penal nr. …, a fost admisă plângerea formulată de reclamanta IG, fiind desfiinţată rezoluţia nr. … din data de … a Parchetului de pe lângă Tribunalul …, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Judecătoria … în vederea începerii urmăririi penale în ceea ce îl priveşte pe numitul DI şi a redeschiderii urmăririi penale în ceea ce îi priveşte pe numiţii FR şi VI, sub aspectul infracţiunii prev. de art. 259 alin. 1 din C. pen. (f. … din dosar nr. … – vol. …).
Împotriva sentinţei penale nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosarul penal nr. … a fost declarat recurs de către intimaţii DI, FR şi VI, recurs care a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. … a Tribunalului … (f. … din dosar nr. … – vol. …).
În urma rămânerii definitive a sentinţei penale nr. … a Judecătoriei … cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria … sub nr. …
Prin rezoluţia nr… din data de … a Parchetului de pe lângă Judecătoria … s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de numiţii DI, FR şi VI sub aspectul infracţiunii prev. de art. 259 alin. 1 din C. pen., reţinându-se incidenţa art. 10 lit. d din C. pr. pen. (f. … din dosar nr. … – vol. …).
În baza art. 278 ind. 1 din C. pr. pen. reclamanta a formulat plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată, respectiv împotriva rezoluţiei nr. … din data de … a Parchetului de pe lângă Judecătoria …, plângere care a fost respinsă prin sentinţa penală nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosarul penal nr. … (f. … din dosar nr. … al Judecătoriei …).
Împotriva sentinţei penale nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosarul penal nr. … a fost declarat recurs de către petenta IG, recurs care a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. … a Tribunalului … (f. … din dosar nr. … al Tribunalului …).
În data de … reclamanta IG a formulat cerere de revizuire a sentinţei penale nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosarul penal nr. …, definitivă prin decizia penală nr. … a Tribunalului … Cererea de revizuire formulată de reclamantă a fost respinsă ca inadmisibilă prin sentinţa penală nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosarul penal nr. … (f. … din dosar nr. … al Judecătoriei …).
Prin decizia penală nr. … a Tribunalului … a fost respins ca nefondat recursul declarat de petenta IG împotriva sentinţei penale nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosarul penal nr. ….
Potrivit art. 6 Paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă si imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie sa fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale, într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă, atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducă atingere intereselor justiţiei.
Conform art. 13 din aceeaşi Convenţie, orice persoană, ale cărei drepturi si libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar si atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.
Raportând articolele din Convenţie (mai sus enunţate) la situaţia de fapt reţinută, instanţa constată că prezenta acţiune este neîntemeiată.
Astfel, instanţa constată că reclamanta a avut acces la o instanţă independentă si imparţială (judecătorie, tribunal), că judecarea cauzei s-a efectuat în mod echitabil, cu respectarea principiilor nemijlocirii, contradictorialităţii şi publicităţii şedinţei de judecată.
Cu privire la termenul de soluţionare a plângerii penale formulate împotriva comisarilor Gărzii Financiare …, procedura a început în faţa organelor judiciare la data de 13.05.2002 (când a fost formulată plângerea penală) şi s-a finalizat la data de 12.07.2005 (când a rămas definitivă sentinţa penală nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosarul penal nr. …), în condiţiile în care cauza a prezentat o complexitate ridicată, aceasta ajungând, de altfel, în două cicluri procesuale în faţa instanţelor naţionale (o dată soluţia instanţei fiind de trimitere a cauzei la unitatea de parchet pentru cercetări, iar după efectuarea actelor dispuse de către instanţă, a doua oară, plângerea fiind analizată de instanţă – cu menţiunea că, de fiecare dată, s-a trecut printr-un dublu grad de jurisdicţie – fond/recurs).
Pe fondul tuturor acestor considerente, instanţa apreciază că nu se poate vorbi de o încălcare de către statul român a termenului rezonabil, în sensul art. 6 din Convenţie.
Totodată, la fundamentarea acestei decizii, instanţa are în vedere faptul că procedura soluţionării sesizării Gărzii Financiare din data de … ce a făcut obiectul cercetărilor în dosarul nr. … al Parchetului de pe lângă Tribunalul … (soluţionat la data de …) nu poate fi adăugată la procedura iniţiată de reclamanta IG având ca obiect plângerea penală pentru infracţiunea de denunţare calomnioasă (cele două dosare având obiecte de cercetare diferite, cauze diferite şi temeiuri de drept diferite).
De asemenea, faptul că reclamanta a ales să formuleze cerere de revizuire a sentinţei penale nr. … a Judecătoriei …, la aproximativ 2 ani de la data rămânerii definitive (cerere de revizuire a cărei soluţionare s-a realizat în perioada …) nu este de natură a influenţa în vreun fel (de a prelungi) durata procedurii de soluţionare a plângerii penale formulate pentru infracţiunea de denunţare calomnioasă, în condiţiile în care revizuirea este o cale de atac extraordinară ale cărei motive sunt necunoscute la momentul analizei fondului cauzei. A accepta faptul că o cerere de revizuire ar putea prelungi durata unei proceduri în faţa instanţei naţionale ar echivala cu acceptarea unei prelungiri „artificiale” a oricărei proceduri iniţiale, finalizate prin hotărâri definitive în faţa instanţelor naţionale, aspect care însă este inadmisibil.
Din analiza actelor existente la dosar prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile în speţă, instanţa constată că reclamanta atât pe perioada derulării procedurii de soluţionare a plângerii pentru infracţiunea de denunţare calomnioasă (…), cât şi în perioada derulării procedurii de soluţionare a cererii de revizuire (…) a beneficiat şi uzat, în acelaşi timp de dreptul la un recurs efectiv în faţa instanţelor naţionale, în cazul fiecărei proceduri, tribunalul, ca instanţă de control judiciar, analizând temeinic şi judicios motivele de recurs formulate de reclamantă.
Pe fondul ultimelor considerente arătate, instanţa constată că nu a existat o încălcare a dreptului reclamantei la un recurs efectiv de către pârâtul Statul român în sensul prevederilor art. 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Instanţa are în vedere faptul că prin analiza existenţei sau nu a vreunor ingerinţe în drepturile recunoscute reclamantei conform Convenţiei, din perspectiva art. 6 paragraful 1 şi art. 13, nu se pot face aprecieri asupra legalităţii şi temeiniciei sentinţelor pronunţate de instanţele naţionale în derularea diferitelor proceduri cu care au fost învestite, întrucât s-ar afecta independenţa justiţiei, iar autoritatea de lucru judecat ar deveni iluzorie în aplicabilitatea legii, aspecte care sunt însă inacceptabile.
Mai mult, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a unei persoane, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: să existe o faptă a persoanei (fapta); să se fi produs un prejudiciu (prejudiciul); prejudiciul trebuie să fie consecinţa faptei (legătura de cauzalitate); persoana trebuie să fie vinovată de săvârşirea faptei (vinovăţia).
Faţă de probatoriul administrat, instanţa constată că reclamanta nu a probat în nici un fel existenţa unei fapte culpabile din partea pârâtei. De asemenea, în speţă, reclamantul nu a probat în nici un fel existenţa presupusului prejudiciul moral suferit.
