Dreptul familiei. plasament familial. suspendarea exerciţiului drepturilor părinteşti. neîndeplinirea condiţiilor. consecinţe.


. DREPTUL FAMILIEI. PLASAMENT FAMILIAL.

SUSPENDAREA EXERCIŢIULUI DREPTURILOR

PĂRINTEŞTI. NEÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR.

CONSECINŢE.

Legea nr.272/2004

Art.36 alin.(3), art.40 alin.(1), art.54 alin.(4), art.55 lit.a, art.56 lit.c,

art.60 alin.(3)

Pentru copilul abuzat sau neglijat care, potrivit art.56

lit.c, a beneficiat de măsura de protecţie specială a plasamentului,

instanţa poate stabili numai modalitatea de exercitare a drepturilor

de îndeplinire a obligaţiilor părinteşti cu privire la persoană şi

bunurile copilului, şi nu delegarea acestor drepturi şi obligaţii

către şeful serviciului rezidenţial şi preşedintele consiliului

judeţean. În acest sens sunt prevederile art.62 alin.4 din lege.

Reţinând că hotărârea instanţei de fond cu privire la

Reţinând că hotărârea instanţei de fond cu privire la

suspendarea şi delegarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor

părinteşti este dată cu aplicarea greşită a legii, recursul a fost privit

ca fondat.

(Decizia civilă nr.6/R-CC-MF/18 aprilie 2007, pronunţată de

Curtea de Apel Piteşti – Secţia Civilă, pentru cauze privind Conflicte de

Muncă şi Asigurări Sociale şi pentru cauze cu Minori şi de Familie)

Prin cererea înregistrată la data de 22.01.2007 petenta

D.G.A.S.P.C. Argeş a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii D.C.N. şi

M.M., părinţii minorei D.F.A., instituirea măsurii plasamentului minorei

în cadrul C.T.F. Găvana din Piteşti.

În motivarea cererii s-a arătat că prin dispoziţia nr.22/2007 a

D.G.A.S.P.C. Argeş a fost instituit plasamentul în regim de urgenţă

pentru minora D.F.A., născută la data de 04.05.1991 în Piteşti, judeţul

Argeş.

Măsura a fost luată ca urmare a faptului că, în seara de

06.01.2007, minora a fost luată de tatăl său de la domiciliul bunicilor

paterni, iar în drum spre casă a fost agresată fizic de acesta. Dată fiind

starea de ebrietate în care se afla tatăl, minora a reuşit să alerteze organele

de poliţie.

La câteva zile, tatăl a adresat telefonic minorei şi bunicii

paterne, ameninţări şi injurii.

Mama minorei nu a luat atitudine faţă de cele întâmplate, şi-a

exprimat numai teama de soţ din cauza comportamentului violent.

Anterior emiterii dispoziţiei menţionate, respectiv în perioada

1999-10.03.2006, în care tatăl s-a aflat în executarea unei pedepse cu

închisoarea, prin hotărâre a C.P.C. Argeş, minora a fost dată în

plasament la bunicii paterni.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.66 alin.2

din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor

copilului.

Prin sentinţa civilă nr.53/MF/14.02.2007, Tribunalul Argeş –

Secţia Civilă – Completul Specializat pentru Minori şi Familie a admis

cererea şi a înlocuit plasamentul în regim de urgenţă cu măsura

plasamentului minorei la C.T.F. Găvana.

Totodată, a suspendat exerciţiul drepturilor şi obligaţiilor

părinteşti şi a delegat exercitarea lor către şeful serviciului rezidenţial, în

ceea ce priveşte persoana minorei şi către Preşedintele Consiliului

Judeţean Argeş, pentru bunurile copilului.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut în fapt

următoarele:

Minora D.F.A., născută la data de 04.05.1991 în Municipiul

Piteşti, fiica intimaţilor D.C.N. şi M.M., a fost crescută, în primii ani de

viaţă, în locuinţa bunicilor paterni.

A fost încredinţată spre creştere şi educare acestora din urmă

prin hotărârea nr.209/1997 a Comisiei pentru Protecţia Copilului Argeş.

Aceeaşi comisie a hotărât în anul 1999 plasamentul minorei la

bunicii paterni, D.A. şi D.F., din comuna Albota, satul Mareş.

La data de 10.03.2006 minora a fost reintegrată în familie, iar

plata alocaţiei de plasament către bunicii paterni a fost sistată.

În seara zilei de 06.01.2007, tatăl minorei, care a executat mai

multe pedepse privative de libertate, a venit la domiciliul bunicilor

paterni pentru a-şi lua fiica acasă.

Aici a provocat scandal şi a distrus mai multe bunuri. În

drumul spre casă a avut loc un alt incident între tată şi  minoră.

După spusele fiicei, tatăl a încercat să o violeze şi a agresat-o.

Ca urmare a celor întâmplate în ziua de 06.01.2007 s-a dispus

plasamentul minorei în regim de urgenţă.

Faţă de cele reţinute în fapt, instanţa a apreciat că în prezent

nu este posibil ca măsura de reintegrare în familie să fie menţinută

deoarece tatăl este o persoană agresivă şi consumă alcool, iar mama nu

manifestă nici cel mai mic interes faţă de creşterea şi educarea fiicei sale.

În locuinţa bunicilor paterni de care minora este ataşată, aceasta nu

beneficiază de spaţiu, de condiţii materiale mai bune şi de climat liniştit.

S-a ţinut seama şi de dorinţa minorei de a fi instituţionalizată

într-un centru de plasament, motivată de teama faţă de tată şi de lipsa de

reacţie a mamei faţă de comportamentul acestuia. În locuinţa bunicilor

nu se simte în siguranţă, existând posibilitatea ca tatăl să se întoarcă şi să

provoace scandal.

S-a considerat că sunt aplicabile în cauză prevederile art.55

lit.a şi 56 lit.c din Legea nr.272/2004 în ceea ce priveşte

instituţionalizarea minorei într-un centru de plasament şi prevederile

art.62 alin.2 din lege în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor şi

obligaţiilor părinteşti.

Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, 

intimatul D.C.N., susţinând că hotărârea este netemeinică şi nelegală

pentru următoarele motive:

S-a reţinut greşit că recurentul-intimat a avut un

comportament violent faţă de minoră. Faptul nu este real.

La pronunţarea soluţiei nu au fost respectate prevederile Legii

nr.272/2004 şi nu s-a făcut aplicarea art.54 alin.4, precum şi a art.60

alin.3 din lege, conform cărora are prioritate măsura plasamentului în

familia lărgită.

A rezultat din probe că minora a fost bine îngrijită la locuinţa

bunicilor paterni, în perioada în care recurentul-intimat s-a aflat în

executarea unei pedepse privative de libertate, iar minora şi-a exprimat

clar dorinţa de a fi lăsată în grija celor dintâi, şi nu într-un centru de

plasament.

Un alt motiv de recurs este acela că suspendarea exercitării

drepturilor şi obligaţiilor părinteşti este o măsură drastică. Recurentul-

intimat nu a intenţionat să pună în pericol dezvoltarea fiicei sale.

Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate, Curtea a

constatat următoarele:

Primul motiv de recurs, constând în greşita apreciere a

probelor, admisibil potrivit art.3041 Cod procedură civilă, a fost privit ca

nefondat.

Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă referitor la

comportamentul recurentului-pârât, ulterior reintegrării minorei în

familie prin hotărârea nr.155/10.03.2006 a Comisiei pentru Protecţia

Copilului Argeş, rezultă din conţinutul raportului de plasament în regim

de urgenţă întocmit de D.G.A.S.P.C. Argeş în care sunt făcute menţiuni

cu privire la incidentul din 06.01.2007, relatat de minoră şi bunica

paternă.

Potrivit acestor relatări, în acea zi, recurentul-pârât, aflat în

stare de ebrietate, a provocat scandal la domiciliul părinţilor săi din

comuna Albota, a distrus bunuri aparţinând acestora din urmă, apoi a

luat-o cu forţa pe fiica sa din locuinţa lor.

În drum spre casa din comuna Poiana Lacului a agresat-o

fizic pe minoră, forţând-o să intre într-o altă casă nelocuită şi a încercat

să o violeze.

S-a mai arătat în raport că, potrivit spuselor bunicii paterne,

fiul său, recurentul-intimat, a contactat-o telefonic în seara de 09.01.2007

şi a ameninţat-o că a doua zi, după ce se va externa din spital, va veni din

nou la locuinţa sa şi le va omorî pe bunică şi nepoată.

După incidentul din 06.01.2007 minora D.F.A., care a reuşit

să fugă de lângă tatăl său, s-a întors la domiciliul bunicii paterne şi apoi,

împreună cu aceasta, s-a prezentat la D.G.A.S.P.C., solicitând admiterea

de urgenţă într-un centru de plasament.

Deşi mulţumită de condiţiile de viaţă de la locuinţa bunicilor

paterni, minora are sentimente de nesiguranţă, insecuritate, chiar

ostilitate faţă de părinţi, consecinţă şi a comportamentului violent al

tatălui şi doreşte să rămână în centrul de plasament.

Aceste aspecte au fost în mod corect reţinute la judecata în

primă instanţă pe baza raportului psihosocial întocmit de aceeaşi

instituţie şi a declaraţiei minorei din camera de consiliu.

S-a invocat drept motiv de nelegalitate a sentinţei greşita

aplicare a prevederilor art.55 lit.a şi art.56 lit.c din Legea nr.272/2004,

incidente fiind, în opinia recurentului-intimat, prevederile art.60 alin.3 din

lege şi art.54 alin.4, în sensul că trebuia luată mai întâi măsura

plasamentului în familia lărgită, respectiv la bunicii paterni.

Motivul a fost privit ca neîntemeiat deoarece, aşa cum s-a

reţinut de instanţa de fond, nu este în interesul minorei ca aceasta să

rămână în familie, alături de bunicii paterni.

În locuinţa bunicilor paterni există posibilitatea ca tatăl să

vină din nou şi să provoace scandal.

Faţă de situaţia de fapt stabilită prin corecta apreciere a

probelor de la dosar, nu poate fi aplicată măsura prevăzută de art.60

alin.(3) din lege, ceea ce înseamnă că nu au fost încălcate prevederile

art.54 alin.(4) din acelaşi act normativ la stabilirea plasamentului copilului

într-un serviciu de tip rezidenţial.

Ultimul motiv de recurs a fost privit ca întemeiat pentru

următoarele considerente:

Potrivit art.62 alin.2 din Legea nr.272/2004, drepturile şi

obligaţiile părinteşti sunt exercitate şi respectiv îndeplinite de către

preşedintele consiliului judeţean în situaţia copilului pentru care nu a

putut fi instituită tutela şi pentru care instanţa a dispus măsura

plasamentului.

Din interpretarea gramaticală şi logică a textului de lege

rezultă că acesta vizează situaţia copilului pentru care este necesară

instituirea tutelei.

Or, tutela se instituie, potrivit art.40 alin.1 din lege, în cazuri

care nu se regăsesc în speţă, cum sunt decesul ambilor părinţi, cazul

ambilor părinţi necunoscuţi sau al celor decăzuţi din drepturile părinteşti.

Pentru copilul abuzat sau neglijat care, potrivit art.56 lit.c, a

beneficiat de măsura de protecţie specială a plasamentului, instanţa poate

stabili numai modalitatea de exercitare a drepturilor de îndeplinire a

obligaţiilor părinteşti cu privire la persoană şi bunurile copilului, şi nu

delegarea acestor drepturi şi obligaţii către şeful serviciului rezidenţial şi

preşedintele consiliului judeţean. În acest sens sunt prevederile art.62

alin.4 din lege.

Aceasta cu atât mai mult cu cât până la data soluţionării

cererii de instituire a plasamentului, părinţii minorei nu au fost decăzuţi

din drepturile părinteşti la cererea formulată de D.G.A.S.P.C. în baza

art.36 alin.(3) din lege.

suspendarea şi delegarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti

este dată cu aplicarea greşită a legii, în temeiul art.304 pct.9 Cod

procedură civilă Curtea a fost admis recursul şi în baza art.312 alin.(3)

teza I Cod procedură civilă a fost modificată sentinţa în sensul înlăturării

dispoziţiei privind suspendarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor

părinteşti şi delegarea exercitării acestora. A fost menţinută în rest

sentinţa.