EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE
Potrivit dispoziţiilor art.29 alin.1 din Legea nr. 47/1992,
republicată,Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate
ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti.
In conformitate cu dispoziţiile art.29alin.10 din Legea nr.47/1992,
republicată,în situaţia în care instanţa constată că excepţia este inadmisibilă, aceasta
respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţi Constituţionale.
Cazurile de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate sunt expres şi
limitativ prevăzute de lege. Unul dintre aceste cazuri se referă la situaţia în care
dispoziţia dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, nu are legătură cu
soluţionarea cauzei.
(d.p.nr.95/R/21 februarie 2006 – Curtea de
Apel Piteşti, secţia penală)
Prin încheierea pronunţată la 31 ianuarie 2006, în dosarul
nr.1921/P/2005, Tribunalul Argeş a respins cererea de sesizare a Curţii
Constituţionale formulată de apelantul-inculpat R.S., prin care acesta a
invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.17 şi art.28
alin.1 din O.G. nr.1/2000, privind organizarea activităţii şi funcţionarea
instituţiilor de medicină-legală, aprobată prin Legea nr.459/2001.
Tribunalul a apreciat că nu se impune sesizarea Curţii
Constituţionale deoarece, dispoziţiile normative a căror
neconstituţionalitate se invocă, nu au relevanţă sub aspectul soluţionării
cauzei, nefiind îndeplinită cerinţa impusă în art.23 alin.2 din Legea
nr.47/1992, potrivit căreia, în faţa instanţelor de judecată se poate invoca
neconstituţionalitatea unei prevederi dintr-o lege sau ordonanţă de care
depinde judecarea cauzei.
Impotriva încheierii a declarat recurs inculpatul R.S.,
susţinând că tribunalul, în mod greşit, a apreciat că excepţia invocată nu
are legătură cu soluţionarea cauzei, avându-se în vedere faptul că la
momentul invocării excepţiei, cauza fusese repusă pe rol pentru a se
discuta oportunitatea efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice
cu privire la apelantul-inculpat R.S.
Curtea de Apel Piteşti, prin decizia penală nr.95/R din 21
februarie 2006, a admis recursul declarat de inculpat, a casat în parte
încheierea din 31 ianuarie 2006 şi a admis cererea formulată, trimiţând
cauza la Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei de
neconstituţionalitate, privind dispoziţiile art.28 alin.1 din O.G.
nr.1/2000, privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de
medicină-legală aprobată prin Legea nr.459 din 18 iulie 2001, şi
modificată prin O.G. nr.57 din 30 august 2001.
In baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992, republicată, s-a
suspendat judecarea cauzei pe perioada soluţionării excepţiei de
neconstituţionalitate.
Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate ridicată
are legătură cu soluţionarea cauzei, inculpatul fiind trimis în judecată
pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.182 alin.1 Cod penal, trei
infracţiuni prevăzute de art.239 alin.2 şi 4 Cod penal, art.77 alin.1 şi
art.78 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, art.97 alin.1 şi 3 şi art.98 alin.1 şi 3
din Legea nr.26/1996, cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
Cum în cauză inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize
medico-legale psihiatrice, care să stabilească dacă are discernământul
faptelor sale, tribunalul a apreciat greşit că excepţia ridicată nu are
legătură cu soluţionarea cauzei, respingând-o ca fiind inadmisibilă.
Or, potrivit art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională
decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de
arbitraj comercial, privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe
ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are
legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi
obiectul acestuia.
