R O M Â N I A
TRIBUNALUL BRAŞOV
SECŢIA PENALĂ
SENTINŢA PENALĂ Nr. 103/S
Şedinţa publică din 05 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREŞEDINTE CI
Grefier DM
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov
este reprezentat de procuror CU.
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra acţiunii penale privind pe inculpatul PCT trimis în judecată, în stare de libertate, prin rechizitoriul din 25.06.2012 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti în dosar nr.190/P/2010 pentru săvârşirea infracţiunii de:
– evaziune fiscală în formă continuată, prev.şi ped.de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal – 42 acte materiale
Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate conform dispoziţiilor art. 304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, cu ocazia pronunţării, se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 27 martie 2013, dată la care susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea acelei şedinţe, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acea dată, în vederea deliberării şi având în vedere disp.art.306 Cod procedură penală, s-a amânat pronunţarea pentru data de azi, când, în urma deliberării,
T R I B U N A L U L ,
Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zărneşti din data de 25.06.2012 întocmit în dosarul penal nr.190/P/2010 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în lipsă a inculpatului PCT,cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată în modalitatea prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. ( 42 acte materiale).
În fapt s-a reţinut în esenţă că în calitate de administrator al SC T SRL Râşnov, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 26.10.2006 – 26.04.2007 inculpatul a emis un număr de 42 de facturi către SC EM Star SRL Rucăr în valoare totală de 199.091 lei, pe care nu le-a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii pe care o administra, sustrăgându-se în acest mod de la plata impozitului pe profit datorat bugetului de stat în sumă de 31.854,48 lei.
Infracţiunea de evaziune fiscală săvârşită de către învinuitul PTC a fost săvârşită în formă continuată, pentru fiecare factură emisă identificată şi neînregistrată având corespondenţa unui act material din conţinutul formei continuate.
Infracţiunea de evaziune fiscală săvârşită de către învinuitul PTC a fost săvârşită în formă continuată, pentru fiecare factură emisă identificată şi neînregistrată având corespondenţa unui act material din conţinutul formei continuate.
Privitor la fapta de evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 9 lit. a şi b din Legea 241/2005 relativ la prejudiciul în sumă de 204.020,36 lei reprezentând impozitul pe profit estimat stabilit în baza art. 67 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, s-a constatat că aceasta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, lipsindu-i latura subiectivă devenind incidente prevederile art. 10 lit. d C.pr.pen,astfel că prin actul de sesizare s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de PCT pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 9 lit. a şi b din Legea 241/2005 relativ la prejudiciul în sumă de 204.020,36 lei reprezentând impozitul pe profit estimat stabilit în baza art. 67 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Pe parcursul urmăririi penale partea vătămată Statul Român prin ANAF prin Administraţia Finanţelor Publice a mun. Braşov prin adresa nr. 13698/04.03.2010 ANAF-DGFP Braşov a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma totală de 403.303 lei ce se constituie din impozit pe profit la care s-au calculat accesorii cu titlu de majorări de întârziere dar şi prejudiciul estimat.
Din cuprinsul adresei nr. 9173 din 28.10.2011 ANAF-DGFP Braşov Activitatea de Inspecţie Fiscală Serviciul Inspecţie Fiscală 4 a comunicat faptul că prejudiciul adus bugetului de stat aferent facturilor fiscale/facturi cu regim intern de numerotare , identificate efectiv este în sumă totală de 44.323 lei, compus din suma de 31.854 lei impoztit pe profit , majorări de întârziere în sumă de 12.469 lei.
În faţa instanţei partea civilă a precizat că-şi menţine constituirea de parte civilă în totalitate respectiv pentru fapta de evaziune fiscală pentru care s-a dispus trimiterea în judecată cu suma de 31854,48 lei reprezentând impozit pe profit calculat efectiv plus majorări şi penalităţi de întârziere de la data epuizării faptei(26.04. 2007) şi până la data recuperării integrale a prejudiciului dar şi cu suma de 204.020,36 lei lei plus majorări şi penalităţi de întârziere în cuantum de 149.456 lei,prejudiciu estimat conform OG 92-2003 privind Codul de Procedură Fiscală,faptă pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Analizând actele şi lucrările dosarului şi mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale pe care le constată legale, instanţa reţine următoarea stare de fapt :
La data de 24.02.2010, urmare a formulării plângerii penale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov, Serviciul de Inspecţie Fiscala 4, s-a constituit dosarul penal cu numărul de mai sus având ca obiect săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în modalitatea prev si ped. de art 9 lit a si b din Legea 241/2005, de către numitul PCT , administrator al S.C. T S.R.L. Râşnov.
La data de 27.04.2010 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de PCT, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin.1 lit. a şi b din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, confirmată în aceeaşi zi de procuror, iar la data de 12.06.2012 a fost dispusă schimbarea încadrării juridice din art. 9 alin.1 lit a şi b din legea 241/2005 în art. 9 alin.1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. (42 acte materiale).
S.C. T S.R.L. a fost înfiinţată în anul 1997, cu sediul în oraşul Râşnov, str. Câmpului nr. 4, jud. Braşov, având ca administrator pe inculpatul PCT si ca obiect de activitate „exploatare forestiera”.S.C. TS.R.L s-a înregistrat în evidenţa AFP Râşnov ca fiind plătitoare de impozit pe profit începând cu data de 01.01.2003.
Prin adresa nr. 49110/11.11.2009 transmisă de către AFP Râşnov s-a constat că S.C. TS.R.L a depus ultimul bilanţ contabil anual la 31.12.2005 şi cel semestrial la 30.06.2006, rezultatul exerciţiului fiind unul de pierdere, nedepunându-se bilanţurile contabile şi raportările semestriale pentru perioada 2006, 2007 şi 2008.Reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov au efectuat o verificare asupra activităţii desfăşurate de către S.C. T S.R.L., la solicitarea reprezentanţilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş, concretizată în procesul-verbal nr. 991/29.01.2010 şi raportul de inspecţie fiscală nr. 951/29.01.2010.
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că pe perioada supusă inspecţiei, respectiv 01.01.2005-28.01.2008, inculpatul PCT, a deţinut calitatea de administrator la S.C. T S.R.L., iar din data de 28.01.2008 s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă şi intrare în faliment, dizolvarea societăţii, ridicarea dreptului de administrare si numirea lichidatorului judiciar RVA IS SPPI.
Aceasta societate a colaborat cu mai multe societăţi comerciale cu sediul în România printre care şi S.C. ELIAS MOD STAR S.R.L.cu sediul social în localitatea Rucăr, jud. Argeş, constând in livrarea de material lemnos, fiind achitată contravaloarea mărfii cu file CEC, bilete la ordin sau numerar.În perioada 2006-2007, S.C. TS.R.L a livrat către S.C ELIAS MOD STAR S.R.L. material lemnos conform facturilor fiscale seria BV WFA nr. 01924720-01924750/2006 si nr. 0000001-00000011/2007, realizând venituri în valoare totală de 199.091 lei, ce nu au fost înregistrate în contabilitatea firmei astfel sustrăgându-se de la plata impozitului pe profit în valoare de 31.854 lei.
Din conţinutul facturilor fiscale transmise de catre DGFP Arges s-a constatat că societatea a obţinut venituri din vânzări de bunuri, în medie pe factură în sumă de 5.641 lei, veniturile obţinute nefiind declarate, respectiv a obligaţiilor neachitate la bugetul de stat. În urma calculării veniturilor aferente facturilor identificate ca nefiind înregistrate a rezultat un impozit în sumă de 31.854,48 lei.
În vederea efectuării inspecţiei fiscale au fost transmise mai multe invitaţii prin care s-a solicitat prezenţa reprezentantului legal la sediul AFP Braşov.
Din fişa documentelor emisă de Serviciul Administrativ, Arhivă şi gestionarea Formularlor a rezultat că societatea în cauză a ridicat un număr total de 300 facturi fiscale echivalentul a 6 topuri. Prin adresa transmisă de Directia Generală a Finanţelor Publice Arges cu nr. 59243/20.10.2009 au fost transmise 42 de bucăţi facturi, din care 321 de facturi fiscale şi 11 bucăţi facturi cu regim intern de numerotare. Având în vedere lipsa celor 269 de facturi fiscale, precum şi lipsa registrelor jurnal, a registrului Cartea mare, a registrelor auxiliare:jurnale de vânzări, jurnalul operaţiunilor de bancă, registrul de casă, a fişelor de cont analitice pentru veniturile realizate, respectiv nedepunerea declaraţiilor de impozite şi taxe şi a declaraţiilor anuale de impozit pe profit, organele fiscale au procedat la stabilirea veniturilor realizate prin estimare şi a rezultat un impozit total în sumă de 204.020 lei.
Impozitul pe profit datorat bugetului de stat s-a stabilit prin aplicarea cotei de 16%, conform prevederilor art.17 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, asupra profitului impozabil, rezultat ca diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, reîntregit cu veniturile estimate.
La calculul profitului impozabil s-au luat în calcul atât veniturile înscrise în facturile fiscale puse la de DGFP Arges, facturile fiscale/facturi cu regim intren de numerotare, cât şi veniturile estimate din facturile considerate folosite. Întrucât organele fiscale nu au putut intra în posesia documentelor justificative de achiziţie a mărfurilor sau alte cheltuieli, acestea s-au aflat în imposibilitatea stabilirii cheltuielilor aferente veniturilor realizate.
Cheltuielile trebuie justificate cu documente, în absenţa documentelor acestea sunt nedeductibile, astfel profitul impozabil stabilindu-se la nivelul veniturilor.
Situaţia privind calculul impozitului pe profit aferent facturilor găsite conform recapitulaţiei a relevat următoarele valori:
-anul 2006: impozit în sumă de 15.927,24 lei
-anul 2007: impozit în sumă de 15.927, 24 lei
Astfel, valoarea totală a impozitului pe profit stabilit suplimentar de către organele fiscale în sumă totală de 235.874,84 lei este compusă din :
– suma de 31.854,48 lei reprezentând impozitul pe profit stabilit în baza facturilor fiscale, respectiv în baza facturilor cu regim intern de numerotare transmise de către DGFP Argeş – Activitatea de Inspecţie Fiscală;
Starea de fapt astfel prezentată a fost reţinută pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale respectiv:
– proces-verbal constatare a efectuării actelor premergătoare
-sesizarea ANAF-DGFP jud.Braşov-Activitatea de Inspecţie Fiscală Serviciul de Inspecţie Fiscală
– raportul de inspecţie fiscală
– proces-verbal din 29.01.2010 al organelor fiscale şi anexele
– informaţii comunicate de către Of. Reg. Com. de pe lângă Tribunalul Braşov
– acte comunicare si demersuri in vederea efectuării inspecţiei fiscale la SC T SRL
– adresă ANAF DGFP AFP Râşnov către DGFP Brasov Serviciul Control Fiscal nr. 4 privind copii ale declaraţiilor, bilanţurilor depuse de către SC T SRL în perioada 01.01.2004-30.10.2009 şi centralizatorul acestora
– 31 facturi fiscale, în copie, având seria BV WFA de la nr. 01924720 – la nr. 01924750 emise în perioada 26.10.2006 – 15.02.2007 de către SC T SRL către SC EM Star SRL
– 11 facturi cu regim intern de numerotare, în copie, de la nr. 0000001 la nr. 0000011 emise în perioada 03.04.2007 – 26.04.2007 de către SC T SRL către SC EM Star SRL
– declaraţie olografă a făptuitorului dată la data de 26.04.2010 în care acesta a recunoscut neînregistrarea facturilor emise către SC EM Star SRL Rucăr în perioada 2006-2007,însă a susţinut că nu a avut intenţia de a se sustrage de la plata impozitului datorat statului,ci situaţia a scăpat de sub control şi nu a mai putut ţine evidenţele contabile în condiţiile în care contabilul societăţii PM s-a îmbolnăvit grav şi ulterior a decedat.
În faţa instanţei la cererea apărătorului ales instanţa a încuviinţat în apărare audierea a 2 martori-contabilul şi gestionarul societăţii, fără date de stare civilă şi depunerea de înscrisuri contabile, însă în condiţiile în care apărătorul nu a putut comunica datele de stare civilă şi nu a depus aceste înscrisuri, deşi s-au acordat mai multe termene de judecată în acest scop justificând că inculpatul nu i-a comunicat aceste date şi înscrisuri instanţa a constatat imposibilitatea obiectivă de administrare a acestor probe în apărare.
În drept, fapta inculpatului PTC care, în calitate de administrator al SC T SRL Râşnov, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 26.10.2006 – 26.04.2007 a emis un număr de 42 de facturi către SC EM Star SRL Rucăr în valoare totală de 199.091 lei, pe care nu le-a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii pe care o administra, sustrăgându-se în acest mod de la plata impozitului pe profit datorat bugetului de stat în sumă de 31.854,48 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art. 9 alin.1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. (42 de acte materiale).
În legătură cu încadrarea juridică dată faptei şi cu stabilirea vinovăţiei facem următoarele precizări:
Potrivit dispoziţiilor art.9 alin.l lit.b) din Legea nr.241/2005, constituie infracţiunea de evaziune fiscală omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
În ceea ce priveşte “obligaţiile fiscale” ce sunt definite în art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005 ca fiind obligaţiile prevăzute de Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală este de menţionat faptul că societatea administrată de către inculpat datora ca principale impozite directe – impozit pe profit.
În sistemul fiscal românesc baza de calcul sau materia impozabilă reprezintă elementul pe care se fundamentează calculul impozitului, astfel că, uneori obiectul impozabil reprezintă şi baza de calcul. în cazul veniturilor-salarii, profit, TVA, baza de calculare în vedere determinarea acestui obiect impozabil, iar în alte cazuri, baza de calcul diferă de obiectul impozabil şi apare sub forma unui element distinct (în cazul impozitului pe clădiri obiectul impozabil este imobilul iar baza de calcul este valoarea impozabilă a clădirii). Datorită caracterului extrem de divers al materiei impozabile, se folosesc mai multe metode de evaluare printre care amintim evaluarea directă – pe baza declaraţiilor contribuabililor şi evaluarea indirectă (prin prezumţie) – pe baza declaraţiilor terţilor, pe baza semnelor exterioare sau forfetară, prima dintre aceste metode impunându-se în faţa celorlalte care fie au fost abandonate, fie reduse ca pondere.
Metoda de evaluare a bazei de calcul prin intermediul declaraţiei de impunere a contribuabililor (autoimpunere) se bazează pe onestitatea acestora. Contribuabilii au rolul central în activitatea de gerare a obligaţiilor fiscale, astfel că evaluarea materiei impozabile se realizează cu participarea directă a acestora pe baza declaraţiilor lor, considerent pentru care contribuabilii au obligaţia de a evidenţia strict toate veniturile susceptibile de a fi obiect al impunerii, de a întocmi şi de a înainta la organelor fiscale declaraţii fidele ale acestora.
Analiza actelor existente la dosar demonstrează faptul că inculpatul are calitatea de subiect activ al acestei infracţiuni, întrucât acesta a fost administrator al SC T S.R.L. Râşnov, iar potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 82/1991 răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1 alin. 1-4 din acelaşi act normativ revine administratorului.
De asemenea inculpatul, în această calitate cunoştea foarte bine obligativitatea legală impusă de prevederile Legii nr. 571/2007 privind Codul Fiscal de relevare a veniturile obţinute de societate, de declarare, de reţinere şi plată a impozitelor datorate pentru acestea, însă nu a făcut acest lucru cu scopul cert de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.
Orice persoana juridică implicată în activităţi de natură comercială are obligaţia de a evidenţia şi declara veniturile obţinute indiferent de natura activităţilor prestate ori împrejurărilor concrete de desfăşurare a activităţii.
Pornind de la premisa că obiectul material îl reprezintă bunul împotriva căruia se îndreaptă nemijlocit acţiunea sau inacţiunea incriminată, infracţiunea prevăzută în art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr.241/2005 nu are obiect material. Bunul sau sursa impozabilă asupra căreia se exercită acţiunea de ascundere nu reprezintă obiectul material al infracţiunii, întrucât acestea nu sunt lezate în integritatea lor prin executarea infracţiunii. În această modalitate, infracţiunea este o infracţiune la asietă, ascunderea bunului sau a sursei impozabile sau taxabile înseamnă sustragerea inculpatului de la stabilirea impunerii, cauzând un prejudiciu bugetului general consolidat faţă de care obligaţia fiscală există. Infracţiunea de evaziune fiscală în oricare dintre modalităţile prevăzute de legea nr. 241/2005 la art. 9 este o infracţiune care se săvârşeşte cu intenţie directă calificată prin scop.
Ceea ce subzistă în mod lipsit de echivoc rezultă doar în privinţa prejudiciului în valoare de 31.854,48 lei reprezentând valoarea impozitului pe profit stabilit în baza facturilor fiscale, respectiv în baza facturilor cu regim intern de numerotare transmise de către DGFP Argeş – Activitatea de Inspecţie Fiscală şi anume:
-21 (douăzeci şi unu) facturi fiscale având seria BV WFA de la nr. 01924720 – la nr. 01924740 emise în perioada 26 .10.2006 – 30.12.2006 de către SC T SRL către SC EM Star SRL
-10 (zece) facturi fiscale având seria BV WFA de la nr. 01924741 – la nr. 01924750 emise în perioada 04 .01.2007 – 15.02.2007 de către SC T SRL către SC EM Star SRL
-11 (unsprezece) facturi cu regim intern de numerotare de la nr. 0000001 la nr. 0000011 emise în perioada 03.04.2007 – 26.04.2007 de către SC T SRL către SC EM Star SRL
Cu prilejul singurei ocazii în care a putut fi ascultat , respectiv la 26.04.2010 în faza actelor premergătoare, ulterior nemaiputând fi contactat,sustrăgându-se urmăririi penale şi judecăţii la fond, existând indicii că a părăsit ţara,aflându-se în Franţa, inculpatul PCT a menţionat că veniturile realizate nu au fost înregistrate în contabilitate din cauza contabilului PM, a cărui sănătate precară nu i-a mai permis să-şi desfăşoare activitatea, precizând că ulterior a şi decedat.
Sediul legal al răspunderii administratorilor se găseşte în dispoziţiile normative consacrate prin Legea 31/ 1990 privind societatile comerciale, republicata coroborate cu cele prevăzute în Legea 82/1991 Legea contabilităţii.
Astfel, art.73 alin.1 din Legea 31/1990 stabileşte că „Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:.. c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere; …e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun”, iar art. 10 din Legea 82/1991 stabileşte la alin.1 că „Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art.1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionarii unităţii respective”.
În lumina celor expuse, apreciem că în cauză este dovedită intenţia inculpatului de a nu înregistra veniturile obţinute în scopul de a nu achita către bugetul general consolidat al statului obligatiile fiscale aferente a impozitului pe profit în cuantum de 31.854,48 lei aferent anilor fiscali 2006 şi 2007.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei ce urmează a-i fi aplicată inculpatului se vor avea în vedere dispoziţiile art.72 Cp respectiv pericolul social relativ moderat al faptei, împrejurările săvârşirii acesteia, numărul relativ mare al actelor materiale dar şi circumstanţele personale ale inculpatului.
Acesta era în vârstă de 50 ani la data epuizării infracţiunii , fără antecedente penale ,care s-a sustras urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti,fiind reprezentat în faza de judecată de apărător ales.
Faţă de cele expuse Tribunalul va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată peste minimul special respectiv pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complimentară constând în interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a teza a II a, b, c (dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată -42 acte materiale.
Cu aplicarea art.71, 64 lit a teza a IIa, lit b.
Apreciind că scopul aflictiv şi moralizator al pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie în temeiul art 86 indice 1 Cp, art 71 alin 5 Cp,instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului, stabilind un termen de încercare de 5 ani .
În baza art 86 indice 3 Cp va obliga inculpatul :
– să se prezinte ,la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov.
– să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu , reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile , precum şi întoarcerea.
– să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă .
– să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă .
Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 /4 Cod penal în sensul că dacă în cursul termenului de încercare nu va respecta obligaţiile stabilite de instanţă sau va săvârşi o nouă infracţiune intenţionată, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea acestei pedepse în regim de detenţie, ce urmează a fi cumulată aritmetic cu noua pedeapsă.
Sub aspectul laturii civile fundamentarea acţiunii civile exercitată în cadrul procesului penal se realiză pe dispoziţiile art. 14 Cod Procedura Penala si art. 1349 Noul Cod civil, respectiv pe răspunderea civilă delictuală. Aceasta presupune ca prejudiciul să fie cert şi nerecuperat, comiterea unei fapte ilicite şi legătura de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicita. Prejudiciul cert presupune că este sigur în ce priveşte existenţa sa şi în privinţa posibilităţilor de evaluare.
Potrivit dispoziţiilor art. 67 din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedura fiscală, daca organul fiscal nu poate determina mărimea bazei de impunere, acesta trebuie să o estimeze; în acest caz trebuie avute în vedere toate datele şi documentele care au relevanţă pentru estimare; estimarea constă în identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate situaţiei de fapt fiscale; iar, în situaţiile în care, potrivit legii, organele fiscale sunt îndreptăţite să estimeze baza de impunere, acestea vor avea în vedere preţul de piaţă al tranzacţiei sau bunului impozabil, astfel cum este definit de Codul fiscal.
Prin urmare, chiar legiuitorul a menţionat că estimarea are rolul de a stabili elementele care să conducă la determinarea unei baze de impunere cât mai aproape de realitate, această operaţiune neputându-se transforma într-una bazată doar pe presupuneri şi aprecieri de ordin general cum este cazul în speţă.
Astfel, estimarea efectuată de A.N.A.F se întemeiază pe presupunerea ca toate formulare fiscale achiziţionate de SC T SRL Braşov ar fi fost folosite de aceasta şi ar fi avut aceeaşi valoare cu celelalte facturile fiscale identificate ca neînregistrate în evidentele fiscale ale societăţii, aspecte care nu pot fi apreciate ca îndeplinind exigentele prev. de art. 67 din O.G. nr. 92/2003 şi art. 1349 Noul Cod civil.
Pe de altă parte, potrivit art.14 al.2 Cpp, în cadrul procesului penal acţiunea civilă poate fi doar alăturată acţiunii penale, ori atâta timp cât acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare relativ la infracţiunea fiscală prev. de art. 9 lit. b din Legea 241/2005 relativ la prejudiciul în sumă de 204.020,36 lei reprezentând impozitul pe profit estimat stabilit în baza art. 67 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, constatându-se că aceasta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, lipsindu-i latura subiectivă astfel că prin actul de sesizare s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de PCT este evident că pretenţiile civile nu mai pot primi o rezolvare decât prin introducerea unei cereri pe cale separată, la instanţa civilă.
În consecinţă instanţa constată raportat la materialul probator dezvoltat mai sus că în condiţiile în care nu există date, documente şi informaţii în sensul că societatea ar fi desfăşurat şi alte activităţi neînregistrate în evidenţele fiscale, prejudiciul pe care partea civilă îl solicită în urma estimării- suma de 204.020,36 lei lei plus majorări şi penalităţi de întârziere în cuantum de 149.456 lei nu este cert în ce priveşte existenţa şi cuantumul sau, astfel ca urmează a se reţine în sarcina inculpatului similar procurorului în rechizitoriu doar prejudiciul stabilit pe baza facturilor identificate ca neînregistrate, respectiv 31854,48 lei lei impozit pe profit pentru perioada 26.10.2006+26.04.2007 la care se adaugă dobânzi şi majorări de întârziere până la data executării efective, acesta fiind prejudiciul cert în cauza.
Referitor la reţinerea în cuantumul prejudiciului a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de întârziere, se vor avea în vedere dispoziţiile art.10 din Legea nr.241/2005 care reglementează principiul acoperirii integrale a prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte de evaziune fiscală prevăzută în acesta lege. Infracţiunile de evaziune fiscală sunt reglementate prin art. 9 alin.l lit.a-g, alin.2 şi alin.3 din Legea nr. 241/2005. Art. 9 alin.l sancţionează faptele de evaziune fiscală săvârşite într-una din variantele reglementate la lit.a-g săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Potrivit art. 2 lit e din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale obligaţiile fiscale reprezintă obligaţiile prevăzute de Codul Fiscal şi de Codul de Procedură Fiscală.
Art.2 din Codul Fiscal prevede că impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul obţinut pe veniturile obţinute în România de nerezidenţi, impozitul pe reprezentanţe, taxa pe valoarea adăugată, accizele şi impoziteleşi taxele locale.
Potrivit art. 22 din Codul de Procedură Fiscală ” Prin obligaţii fiscale, în sensul prezentului cod, se înţelege:
a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile, sau, după caz, impozitele,taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului consolidat de stat;
b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat al statului;
c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;
d) obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite în continuare obligaţii de plată accesorii.
Având în vedere că dispoziţiile art.2 lit.e din Legea nr.241/2005 fac referire expresă la obligaţiile fiscale prevăzute de Codul Fiscal şi la cele prevăzute de Codul de Procedură
Fiscală, iar art. 22 lit.d din acest cod prevede că obligaţiile fiscale sunt dobânzile,
penalităţile de întârziere sau majorările de întârziere şi văzând dispoziţiile art 14 alin. 4 C Pr Pen în sensul că se acordă despăgubiri băneşti pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă,instanţa va admite pretenţiile părţii civile şi va obliga inculpatul la plata acestor obligaţii accesorii în cuantumul prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului.
În consecinţă în baza articol 14,346 Codul de procedura penală rap la articol 1349 Noul Cod Civil va obliga pe inculpatul PCT să plătească părţii civile Statul Român prin ANAF reprezentată prin DGFP Braşov suma de 31854,48 lei plus majorări şi penalităţi de întârziere de la data epuizării faptei(26.04.2007) şi până la data recuperării integrale a prejudiciului. Va respinge restul pretenţiilor ca neîntemeiate.
Având în vedere că prin sentinţa civilă nr 2101-SIND-29.11.2010 a Tribunalului Braşov s-a dispus închiderea procedurii falimentului faţă de debitoarea SC T SRL şi radierea societăţii din Registrul Comerţului,instanţa va respinge pretenţiile părţii civile faţă de partea responsabilă civilmente SC T SRL.
Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiunea de evaziune fiscală şi văzând dispoziţiile art 353 PENTRU instanţa va admite cererea părţii civile Statul Român şi va dispune instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile şi mobile ce aparţin inculpatului până la concurenta valorii pagubei, respectiv a sumei de 31854,48 lei plus majorări şi penalităţi de întârziere de la data epuizării faptei(26.04. 2007) şi până la data recuperării integrale a prejudiciului.
În baza OG nr 75/2001 şi HG nr 742/2008 urmează a dispune comunicarea hotărârii după rămânerea definitivă la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov pentru efectuarea cuvenitelor menţiuni.
În baza art 21,22 din Legea nr 26/1990 republic va dispune comunicarea prezentei hotărâri după rămânerea definitivă la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov pentru efectuarea cuvenitelor menţiuni.
Văzând şi dispoziţiile art l9l alin l Cod procedură penală,
