Prin sentinţa penală nr.l34/P/09.04.2004, pronunţată în dosarul nr.5295/P/2003 Tribunalul Bihor, în baza art.334 din c.p.p. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor G.G. şi P.P.I. din infracţiunea prev. şi ped. de art.23,al.l,lit.a din Legea 656/2002, cu aplic-.art.41,al.2 din cp. şi art.13 din cp. în infracţiunea prev. şi ped. de art.23,al.l,lit.c din Legea 656/2002 cu aplicart.41,al.2 din cp. şi art.13 din cp.
In baza art.215,al.2 şi 3 din cp. cu aplicart.41,al.2 din cp. au fost condamnaţi inculpaţii G.G. şi P.P.I., la cîte o pedeapsă de 3 ani închisoare.
In baza art.23,al.l,lit. c din Legea 656/2002 cu aplicart.41,al.2 din cp. şi art.13 din cp. a condamnat pe fiecare inculpat la cîte o pedeapsă de cîte 3 ani închisoare.
In baza aret.282,al.l şi 2 din cp. cu aplic.art.41,al.2 din cp. a condamnat pe fiecare inculpat la cîte o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a,b,c din cp. pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară.
In baza art.ll,lit. b din Legea 87/94 cu aplic.art.13 din cp. a condamnat pe fiecare inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64,lit. a,b,c din cp. pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară.
In baza art.33 lit. a şi 34,lit. b din cp. a aplicat inculpaţilor pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare urmînd să execute o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64,lit. a,b,c din cp. pe o perioadă de 2 ani.
In baza art.86/1 din cp. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpaţilor pe durata termenului de încercare de 5 ani, prev. de art.86/2 din cp. şi în baza art.86/4 din cp. a atras atenţia fiecărui inculpat.
In baza art.86/3,al.l,lit. a-d din cp. au fost obligaţi inculpaţi să se prezinte regulat la termenele stabilite de Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lîngă Tribunalul Bihor, pentru a se verifica respectarea măsurilor de supraveghere impuse.
In baza art.25 din Legea 656/2002 cu ref. la art.118 din cp. a dispus confiscarea specială de la inculpaţi în favoarea statului a sumei de 307.000.000 lei.
Au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 72.452.600 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părţii civile Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor, sumă ce va fi reactualizată la data plăţii efective.
In baza art.445 din c.p.p. a declarat false facturile fiscale şi chitanţele eliberate de aparatul EPOS, aflate la dosarul de urmărire penale, urmînd a fi anulare în totalitate.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
In data de 04.05.2000, între S.C. Trade Group Corn Impex SRL a cărui administratori erau inculpaţii G.G. şi P.P.I. şi Banca Agricolă S.A. – Sucursala Bihor s-a încheiat un contract avînd ca obiect acceptarea cărţilor de plată VISA în care scop s-a montat la data de 09.05.2000, pe baza unui proces verbal aparatul EPOS nr.26 la imobilul aparţinînd tatălui inculpatului P.P.I.
In acest sens, inculpaţii au fost înştiinţaţi cu privire la procedura de acceptare a cardurilor de plată, care prevede obligaţia deţinătorului aparatului EPOS de a nu accepta cărţi de plată care nu au semnătura posesorului aplicată pe verso-ul acestora sau dacă specimenul de semnătură de pe verso-ul cărţii de plată nu corespunde cu cea de pe actul de identitate, aşa cum rezultă din declaraţiile martorelor Moisa Mirela-Janina şi Mitache Claudia-Camelia, aflate la filele 18-21 şi 52-53 din dosarul instanţei de fond.
Contrar acestor obligaţii, inculpaţii în perioada 09.05 – 15.05.2000, au accesat 5 carduri contrafăcute retrăgînd numerar din conturile bancare aparţinînd unor cetăţeni străini, determinînd totodată Banca Agricolă – Sucursala Bihor să efectueze plăţi în sumă totală de 307.000.000 lei, aşa cum rezultă din nota de constatare nr.86205/19.02.2002 a Gărzii Financiare Bihor, aflată la Anexa 2, filele 8-14 din dosarul de urmărire penală.
Totodată, conform clauzelor contractuale, inculpaţii aveau obligaţia să prezinte Băncii Agricole – Sucursala Bihor actele justificative de achiziţionare a bunurilor care au făcut obiectul vînzării prin carduri electronice, obligaţii pe care inculpaţii nu le-au respectat.
O altă obligaţie a inculpaţilor era aceea de a trece toate bunurile cumpărare de la un client cu un card pe o singură chitanţă, obligaţie care de asemenea nu a fost respectată, ei accesînd cârdurile în perioada amintită mai sus, în aceeaşi zi la intervale de 1 -2 minute.
Această activitate a inculpaţilor a fost sesizată iar prin cererea Societăţii EUROPAY VISA cu sediul la Bruxelles s-a solicitat în mod expres Băncii Agricole- Sucursala Bihor să se suspende activitatea aparatului EPOS nr.26, montat la S.C. Trade Group Corn Impex SRL Oradea, întrucît au existat unele sesizări din partea unor unităţi bancare din Europa şi SUA privind efectuarea de operaţiuni frauduloase. Este şi cazul accesării unui card al cărui titular este în realitate Guni Klaus Juergen, pe numele unei alte persoane Pedro Eduardo. Acest cârd a fost accesat în două rînduri la societatea administrată de inculpaţi pentru suma totală de 30.000.000 lei.
In mod similar s-a procedat şi cu un alt card aparţinînd numitului Tudorovi Radomir, accesat la data de 12.05.2000, de 6 ori, pentru suma totală de 98.000.000 lei.
De asemenea, la data de 09.05.2000, au fost accesate la acelaşi aparat un nr.de 3 carduri pentru suma totală de 115.000.000 lei.
Ca atare inculpaţii au folosit în mod fraudulos carduri contrafăcute, prezentînd ca adevărată împrejurarea că acestea au fost accesate de titularul lor, proceduri prin care Banca Agricolă – Sucursala Bihor, care a acceptat spre plată, prin numerar, toate operaţiunile financiare efectuate de cei doi a fost înşelată cu suma de 307.000.000 lei.’
Totodată este dovedit faptul că, ulterior inculpaţii în vederea evidenţierii în contabilitate a sumelor de bani ridicate de la Banca Agricolă – Sucursala Bihor, au înregistrat documente financiar contabile care atestă activităţi nereale de achiziţionare de obiecte de artizanat şi combustibil de la S.C. Gingis-Kan SRL Ploieşti, firmă care s-a constatat a nu fi înregistrată, iar ştampila aplicată pe documente contrafăcută.
Evidenţierea în contabilitatea S.C. trade Group Com Impex SRL Oradea a activităţii comerciale cu S.C. Gingis Kan SRL Ploieşti a fost efectuată în mod fictiv pentru a justifica ridicarea sumei de 307.000.000 lei de la Banca Agricolă.
Prin controlul Direcţiei Controlului Fiscal Bihor (actul nr.70725/18.02.2003) s-a constatat că în luna mai 2000, societatea administrată de inculpaţi a evidenţiat în actele contabile trei facturi de aprovizionare mărfuri în valoare de 262.4210.000 lei, avînd înscrisă la furnizor S.C. Gingis Kan SRL Ploieşti, facturi ce nu conţin informaţii privind expedierea mărfurilor, iar plata s-a efectuat exclusiv în numerar. Marfa înregistrată în facturile fiscale a fost vîndută unor persoane fizice străine tară a se completa datele privind expediţia şi elementele de identificare a cumpărătorilor. S-a mai constatat că, deşi societatea administrată de inculpaţi a dedus TVA în sumă de 42.043.200 lei, aşa cum rezultă din facturile la care au făcut referire, inculpaţii nu au respectat prevederile pct.lO.6,lit.g din H.G. 401/2001 privind solicitarea unei copii din partea furnizorului S.C. Gingis Kan Com Serv SRL Ploieşti a documentului din care rezultă că este sau nu plătitor de TVA.
Ca atare, activitatea de achiziţionare de obiecte artizanale şi combustibil nu a avut loc.
Prima instanţă a considerat că, sustragîndu-se de la plata obligaţiilor datorate bugetului de stat inculpaţii au săvîrşit infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art.ll,lit.b din Legea 87/94, iar punînd în circulaţie, în mod repetat, cinci cârduri contrafăcute, prin accesarea la aparatul EPOS nr.26, aparţinînd Băncii Agricole – Sucursala Bihor şi ridicînd suma de 307.000.000 lei de la Banca Agricolă, au săvîrşit infracţinile de falsificare de monede sau alte valori, prv. de art.282,al.l şi 2 din cp. şi de spălare de bani prev. de art.23,al.l,lit.c din Legea 656/2002, inculpaţii au deţinut şi folosit banii care prin înşelăciune au reuşit să-i sustragă de la Banca Agricolă.
Împotriva acestei hotărîri, în termen legal, au declarat apel inculpaţii care au solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei atacate şi achitarea lor, în baza art. 11 ,pct.2,lit.a rap. la art.210,.lit. a şi c din c.p.p., considerîndu-se nevinovaţi pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina lor, probatoriul administrat infîrmînd participarea la săvîrşirea vreunei fapte prtev.de legea penală.
Constatînd că, hotărîrea atacată este legală şi temeinică, instanţa de apel a apreciat că probele administrate relevă vinovăţia ambilor inculpaţi pentru toate faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi, astfel că prin decizia penală nr. 174/A/09.09.2004, Curtea de apel Oradea – Secţia penală a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii Puşcaş Petru-Ioan şi Gherdan Gheorghe.
Împotriva acestei decizii inculpaţii au declarat recurs, pe care, în termen legal, l-au înaintat înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie – Secţia penală.
Considerînd probatoriul administrat în cauză insuficient, invocînd drept temei juridic prevederile arrt.385/9,pct.l7 din c.p.p., inculpaţii solicită admiterea recursurilor, casarea ambelor hotărîri şi achitarea lor în baza art.ll,pct.2,lit.a rap.la art.10,lit.a sau c din c.p.p.
Recursurile declarate sunt întemeiate şi urmează a fi admise pentru motivele care vor fi expuse în continuare.
Instanţe de fond şi de apel au reţinut în mod corect situaţia de fapt cu care au fost sesizate prin rechizitoriul parchetului.
Este cert stabilit că, urmare a contractului încheiat între firma la care administratori erau cei doi inculpaţi şi Banca Agricolă – Sucursala Bihor, aceştia într-o perioadă scurtă, 9 – 15.05.2000, au accesat 5 carturi contrafăcute la aparatul EPOS nr.26, însuşindu-şi astfel suma totală de 307.000.000 lei.
In vederea evidenţierii în contabilitate a sumelor de bani obţinute fraudulos, inculpaţii au înregistrat documente financiar contabile care atestă activităţi nereale, inclusiv prin aplicarea unei ştampile contrafăcute /SC Gingis Kan Ploieşti). Toate activităţile de achiziţionare de obiecte artizanale şi combustibil s-au dovedit a fi fictive – aşa cum rezultă din materialul probator administat în cauză – avînd doar scopul de a justifica ridicarea frauduloasă a sumelor de bani prin accesarea aparatului EPOSD şi folosirea cârdurilor contrafăcute.
Dacă situaţia de fapt cu care a fost sesizată instanţa de fond a fost însuşită corect de acestea şi menţinută în apel, reţinerea a două infracţiuni de spălare de bani în formă continuată şi, respectiv de evaziune fiscală nu este justificată.
Paguba de 307.000.000 lei cauzată Băncii Agricole Raiffeisen – Sucursala Bihor s-a produs printr-o activitate delictuală de accesare cu cârduri contrafăcute a aparatului EPOS nr.26 şi a fost justificată, apoi prin întocmirea de acte financiar contabile fictive.
Infracţiunea care s-a produs este aceea de înşelăciune prev. de art.215,al.2 şi 3 din cp., cu aplic.art.41,al.2 din cp.
Cei doi inculpaţi au folosit cârduri contrafăcute cu care au accesat aparatul EPOS însuşindu-şi suma de 307.000.000 lei.
Doctrina este unitară în a recunoaşte că ascunderea provenienţei ilicite a produsului financiar provenit dintr-o infracţiune implică trei faze independente:
1. plasarea – plasamentul cantităţii de bani ca atare;
2. stratificarea – separarea banilor proveniţi din activitatea criminală de
originea lor, prin intermediul unor activităţi financiare;
3. integrarea, găsirea unei explicaţii plauzibile pentru banii iliciţi sau
procesul de onorabilizare a lor.
Fiecare etapă reprezintă în sine un mic mecanism, un segment al complexului proces de spălare a banilor.
In cazul de faţă, după obţinerea banilor, inculpaţii au înregistrat fictiv operaţiuni de achiziţionare de produse, activi8tate care este însă tot o componentă a faptei de înşelăciune prev. de art-.215,al.2 şi 3 din cp.
Nu se poate reţine ca infracţiune nici evaziunea fiscală, constînd în sustragerea inculpaţilor de la plata obligaţiilor datorate bugetului de stat aferente sumei de 307.000.000 lei şi a deducerii TVA în sumă de 41.043.300 lei.
Este evident că suma de bază (307.000.000 lei) la care se raportează existenţa unor obligaţii datorate bugetului are sorginte infracţională. Avînd o asemenea provenienţă persoana care a comis infracţiunea nu poate fi obligată să achite taxe şi împrejurări sau să plătească TVA bugetului de stat, tocmai pentru că o sumă obţinută ilegal nu poate da naştere unor obligaţii legale.
Pentru aceste considerente inculpaţii urmează să fie achitaţi în temeiul art. 11 ,pct.2,lit. a rap. la art.lO,lit. a din c.p.p. pentru infracţiunea de spălare de bani şi în baza art.lO,lit.b din c.p.p. pentru infracţiunea de evaziune fiscală.
Celelalte infracţiuni reţinute prev. de aer.282,al.l şi 2 şi art.215,al.2 şi 3 cu aplic.art.41,al.2 din cp. îşi găsesc corespondent deplin în ansamblul probator al cauzei aşa cum s-a demonstrat anterior, iar pedepsele aplicate sunt bine individualizate în raport de criteriile prev. de aret.72 din cp. şi în concordanţă cu scopul coercitiv – educativ astfel cum este prev. de dispoziţiile art.52 din cp.
JUDECĂTOR Cuc Raluca
