Prin sentinţa penală nr. 471 din data de 07.10.2014 pronunţată de Judecătoria Dorohoi, a fost achitat inculpatul HA, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală – „Reţinerea şi nevărsarea cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la data scadenţei, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 35 alin. 1 Cod penal, în temeiul disp. art. 10, teza finală, din Legea nr. 241/2005, în forma în vigoare la data de 20.03.2013, art. 19 din Legea 255/2013, coroborat cu disp. art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.
În temeiul disp. art. art. 19 din Legea nr. 255/2013, coroborat cu art. 181 şi art. 91 lit. c Cod penal din 1969, i-a fost aplicată inculpatului o amendă penală în sumă de 1.000 lei.
I s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 98 din Codul penal din 1969.
S-a constatat integral recuperat prejudiciul cauzat părţii civile, în sumă de 16.339 lei.
Au fost respinse, ca nedovedite, pretenţiile civile formulate de partea civilă Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală, prin Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Dorohoi, jud. Botoşani şi depuse la dosar la data de 05.09.2014 (filele 196-197).
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 750 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. 399/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, jud. Botoşani a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul HA, pentru săvârşirea infracţiunii de reţinere şi nevirare, cu intenţie, în cel mult 30 zile de la scadenţă a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt că, în calitate de administrator şi asociat al SC VR SRL Dorohoi, jud. Botoşani, în perioada mai 2010-martie 2013 a reţinut şi nu a vărsat la bugetul consolidat al statului în termen de cel mult 30 de zile de la scadenţă, suma de 16.339 lei reprezentând impozite şi contribuţii reţinute prin stopaj la sursă (contribuţia individuală de asigurări sociale -8.609 lei, contribuţia de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi -3.537 lei, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj de la asiguraţi -378 lei, impozit pe salarii 3.815 lei).
Situaţia de fapt mai sus menţionată a fost susţinută cu următoarele mijloace de probă:
Sesizare Garda Financiară,f.8-16; declaraţii inculpat HA, f.17-21; declaraţii martor CV, f. 22; adresă Serviciul Fiscal Municipal Dorohoi confirmare încasare parţială,f. 34;înscrisuri procedura insolvenţei, f. 55-77; adresă Serviciul Fiscal Municipal Dorohoi debit restant la data de 05.03.2014, f. 78, fişa sintetică totală, f. 79-129; balanţe de verificare,f .130-167.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că prin adresa nr. 130803/02.04.2013 ANAF-Garda Financiară-Secţia Botoşani a înaintat sesizarea penală referitoare la săvârşirea de către reprezentanţii SC VR SRL Dorohoi, jud. Botoşani a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din legea nr.241/2005 constând în reţinerea şi nevărsarea la bugetul de stat în termen de cel mult 30 de zile de la scadenţă a sumei de 13.854 lei reprezentând impozite şi contribuţii reţinute prin stopaj la sursă (contribuţia individuală de asigurări sociale 8.475 lei, contribuţia de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi -2.092 lei, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj de la asiguraţi -575 lei, impozit pe salarii 2.712 lei).
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că SC VR SRL Dorohoi, jud. Botoşani este înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sub nr. J 07/535/2005, C.U.I. 17872969 cu sediul social declarat în mun. D str. GD nr._, ap._, jud. B, obiect principal de activitate ,,transporturi rutiere de mărfuri” şi a fost administrată în perioada de referinţă de inculpatul HA, administrator şi asociat deţinător a 50% din capitalul social.
La data de 20.03.2013 comisarii Gărzii Financiare Botoşani au efectuat un control inopinat la sediul SC VR SRL Dorohoi şi urmare a analizei balanţelor de verificare au constatat că societatea a înregistrat sume restante în ceea ce priveşte impozitele şi contribuţiile reţinute prin stopaj la sursă în perioada 01.01.2012-20.03.2013, în cuantum total de 13.854 lei, astfel: (contribuţia individuală de asigurări sociale-8.475 lei, contribuţia de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi-2.092 lei, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj de la asiguraţi-575 lei, impozit pe salarii 2.712 lei).
Prin adresa nr. 2199/05.03.2014 Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani-serviciul Fiscal Municipal Dorohoi a comunicat organelor de urmărire penală existenţa unor debite restante în ceea ce priveşte impozitele şi contribuţiile reţinute prin stopaj la sursă cu scadenţa cea mai veche la data de 25.05.2010, în cuantum total de 16.339 lei, astfel: (contribuţia individuală de asigurări sociale-8.609 lei, contribuţia de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi-3.537 lei, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj de la asiguraţi-378 lei, impozit pe salarii 3.815 lei), anexând alăturat înscrisurile contabile doveditoare, respectiv fişele sintetice lunare .
Fiind audiaţi, inculpaţii au declarat că nu a dispus de sumele necesare achitării datoriilor către bugetul de stat întrucât în perioada sezonului de iarnă nu au fost înregistrate comenzi iar ulterior au fost afectaţi de preţurile inferioare practicate de societăţile concurente.
La dosarul cauzei au fost depuse bilanţurile contabile aferente anilor 2011 şi 2012, statele de plată şi registrele de casă aferente perioadei mai 2012-noiembrie 2012, fişa sintetică totală privind impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă emisă de Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Dorohoi .
Procedând la analiza operaţiunilor economice înregistrate de societatea administrată de învinuit în perioada de referinţă, constatăm că în cazul conturilor 5121 Conturi la bănci în lei şi 5311 Casa în lei au fost efectuate debitări ( încasări) cu sume net superioare valorilor reţinute prin stopaj la sursă. S-a apreciat că apărarea inculpatului privind imposibilitatea plăţii datoriilor către stat este nefondată, neexistând o imposibilitate obiectivă, ci mai degrabă o decizie, o opţiune a acestuia de a alege între a asigura funcţionarea societăţii cu toate obligaţiile executate, implicit cele faţă de stat, evident neadoptată de învinuit, sau de a funcţiona exclusiv în interesul său şi de a rula în operaţiuni comerciale toate sumele obţinute, fiind efectuate doar acele plăţi ce permiteau această funcţionare, bunăoară plata furnizorilor şi salariilor nete ale angajaţilor. În aceiaşi ordine de idei, inculpatul, în lipsa disponibilităţilor băneşti necesare achitării obligaţiilor faţă de bugetul de stat, avea posibilitatea reală de a înceta activitatea comercială prin dizolvarea societăţii.
Inculpatul a achitat în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, suma de 10.000 lei, aspect confirmat prin adresa nr. 3.719/16.04.2014 emisă de Serviciul Fiscal Municipal Dorohoi, rămânând de achitat suma de 6.339 lei.
La individualizarea judecătorească a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa a avut în vedere gravitatea faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, dar şi persoana inculpatului, modul în care acesta a acţionat şi conduita sa procesuală.
Astfel,inculpatul are _ de ani, este administrator şi asociat la SC VR SRL Dorohoi, jud. B şi nu are antecedente penale.
În cursul urmăririi penale, acesta a avut o atitudine sinceră, a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa, declarând că o regretă.
Infracţiunea săvârşită de inculpat constă în reţinerea şi nevărsarea la bugetul de stat în termen de cel mult 30 de zile de la scadenţă a sumei de 13.854 lei reprezentând impozite şi contribuţii reţinute prin stopaj la sursă (contribuţia individuală de asigurări sociale-8.475 lei, contribuţia de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi-2.092 lei, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj de la asiguraţi -575 lei, impozit pe salarii 2.712 lei). Deci, suma reţinută prin rechizitoriu, cu care a fost sesizată instanţa de judecată este de 13.854 lei, sumă care a fost integral achitată de inculpat, între data întocmirii rechizitoriului şi data sesizării instanţei de judecată, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Potrivit dispoziţiilor art. 10, teza finală din Legea nr. 241/2005, forma în vigoare la data de 20.03.2013: „(1)În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzută de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar”.
În aceste condiţii, având în vedere aspectele prezentate şi temeiul legal invocat, instanţa a dispus achitarea inculpatului şi aplicarea unei amenzi administrative, care se va notifica în cazier.
În temeiul disp. art. art. 19 din Legea nr. 255/2013, coroborat cu art. 181 şi art. 91 lit. c Cod penal din 1969, instanţa a aplicat inculpatului o amendă penală în sumă de 1.000 lei.
Instanţa a respins, ca nedovedite, pretenţiile civile formulate de partea civilă Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală, prin Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Dorohoi, jud. Botoşani şi depuse la dosar la data de 05.09.2014 (filele 196-197), întrucât acestea nu au fost dovedite în instanţă prin înscrisuri doveditoare ori o expertiză de specialitate.
Pentru recuperarea eventualelor majorări şi penalităţi de întârziere, s-a precizat că partea civilă se poate adresa instanţei pe cale civilă.
În temeiul disp. art. 274 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat şi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi şi care în esenţă vizează nelegalitatea sentinţei apelate, în sensul că temeiul reţinut de instanţa de fond pentru achitare este greşit, iar pe de altă parte, având în vedere că instanţa de fond a considerat că inculpatul beneficiază de o cauză de neimputabilitate specială, întrucât inculpatul a achitat prejudiciul produs, instanţa trebuia să dispună încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii unei cauze de nepedepsire.
Pe fondul cauzei, s-a apreciat că greşit s-a dat eficienţă disp. art. 10 teza finală din Legea 241/2005, deoarece această cauză de nepedepsire este aplicabilă doar infracţiunilor de evaziune fiscală prev. expres de art. 9 din această lege, nu şi celorlalte infracţiuni prevăzute de respectivul act normativ.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum şi cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2, art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat, dar pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul nr. 399/P/2013 din 17.06.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului HA pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Codul penal, reţinându-se că valoarea totală a prejudiciului cauzat este de 16.339 lei, din care a achitat, după punerea în mişcare a acţiunii penale, suma de 10.000 lei, iar în timpul judecăţii a achitat şi diferenţa de plată de 6339 lei.
Situaţia de fapt a fost în mod corect reţinută şi stabilită atât prin actul de sesizare al instanţei, cât şi prin hotărârea apelată, constând în aceea că în calitate de administrator şi asociat al SC VR SRL Dorohoi, în perioada mai 2010- martie 2013 inculpatul a reţinut şi nu a vărsat la bugetul consolidat al statului în termen de cel mult 30 de zile de la scadenţă, suma de 16.339 lei, reprezentând impozite şi contribuţii reţinute prin stopaj la sursă (contribuţia individuală de asigurări sociale -8609 lei, contribuţia de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi – 3537 lei, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj de la asiguraţi – 378 lei, impozit pe salarii -3815 lei). Prin urmare, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu intenţie, inculpatul a reţinut şi nu a virat la bugetul general consolidat al statului sume cu titlu de impozite şi contribuţii, prin stopaj la sursă, folosind sumele în alte scopuri decât cele prevăzute de lege. De altfel, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor, dar a precizat că nu au fost făcute cu intenţie, la săvârşirea lor contribuind şi alţi factori.
Cu adresa nr. 76374/8.10.2014 DGRF Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani a comunicat instanţei de fond că inculpatul a achitat debitul în cuantum de 16.339 lei, dar nu a achitat dobânzile şi penalităţile datorate până la data achitării debitului principal, în sumă de 8682 lei.
Prin urmare, în mod corect instanţa de fond a stabilit că inculpatul a achitat în totalitate prejudiciul cauzat părţii civile, în rechizitoriu menţionându-se în mod expres că prejudiciul cauzat prin activitatea ilicită a inculpatului este de 16.339 lei, sumă pe care acesta achitat-o integral până la primul termen de judecată.
Curtea reţine însă că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. d Cod procedură penală, în loc să dispună încetarea procesului penal în temeiul art. 16 lin. 1 lit. h Cod procedură penală coroborat cu art. 10 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în cauză fiind dată o cauză specială de nepedepsire ca urmare a achitării prejudiciului.
Pe fondul cauzei, relativ la inaplicabilitatea cauzei de nepedepsire în cazul infracţiunilor prev. de art. 6 din legea 241/2005, Curtea reţine că motivele sunt nefondate.
Considerăm incorect argumentul de text prin care se reţine că doar la art. 9 legiuitorul ar preciza că avem de-a face cu infracţiuni de evaziune fiscală, deoarece la acesta se arată: „Constituie infracţiuni de evaziune fiscală […]”, iar la textele de incriminare reţinute de art. 3-8 legiuitorul a arătat doar că faptele acolo arătate „constituie infracţiune”, fără a mai face menţiunea că sunt infracţiuni de evaziune fiscală.
Argumentul este invalidat şi de noua modificare a art. 10 care arată că „În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9 […]” reţinând expres că şi infracţiunea de la art. 8 ar fi de evaziune fiscală fără ca modificarea survenită la 01.02.2014 să aducă din punct de vedere terminologic o modificare în formularea art. 8.
Formularea din art. 10, anterioară modificării din 01.02.2014, nu face referire ca sferă de aplicare a acestuia doar la art. 9 fiindcă, dacă legiuitorul ar fi dorit asta, ar fi făcut expres precizarea. Mai mult, legiuitorul a statuat că art. 10 se aplică „în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege”şi nu prevăzute de art. 9.
Credem că interpretarea corectă este aceea că legiuitorul a dorit aplicarea art. 10 la toate infracţiunile din Legea evaziunii fiscale, motiv pentru care a şi făcut precizarea „prevăzute de prezenta lege”.
Modificarea recentă a Legii evaziunii fiscale restrânge sfera de aplicabilitate a art. 10 alin. 1, prin menţionarea expresă a art. 8 şi 9, dar această situaţie este un argument suplimentar că sfera anterioară de aplicare a art. 10 alin. 1 conţinea toate infracţiunile din Legea 241/2005 (art. 3-9).
Aşa fiind, pentru cauzele a căror judecată nu s-a definitivat înainte de 1.02.2014, art. 10, astfel cum era el în formularea anterioară, este lege penală mai favorabilă sub aspectul sferei infracţiunilor la care se aplică, precum şi cu privire la faptul că, anterior, art. 10 prevedea şi cauze de nepedepsire. Ulterior modificării din 01.02.2014, acesta devine o cauză de reducere a pedepsei, fără a mai conţine prevederile referitoare la nepedepsire.
În consecinţă, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi împotriva sentinţei penale nr. 471 din data de 17.10.2014 a Judecătoriei Dorohoi, pe care o va desfiinţa în parte, numai sub aspectul susmenţionat, iar în rejudecare, în baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 lin. 1 lit. h Cod procedură penală coroborat cu art. 10 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, va înceta procesul penal faţă de inculpatul HA pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din Legea 241/2005
În temeiul art. 91 lit. c Cod penal din 1968 se va aplica inculpatului HA sancţiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei.
Întrucât prejudiciul efectiv cauzat a fost achitat, se va ridica măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanţa 399/P/2013 din data de 30.12.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, asupra apartamentului compus din 3 camere şi dependinţe, situat în mun. D, str. GD, nr. _, bl. _, ap. _, jud. B, din care inculpatul intimat HA deţine o cotă de 5/8 conform certificatului de moştenitor nr.199/18.08.2005.
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, d-nul avocat CA, se înaintează din fondul Ministerului Justiţiei în fondul Baroului Suceava.
