Începerea executării faţă de o persoană decedată nu afectează întreaga executare silită, ci numai actele care o priveau pe această persoană şi numai în măsura în care o priveau


Începerea executării faţă de o persoană decedată nu afectează întreaga executare silită, ci numai actele care o priveau pe această persoană şi numai în măsura în care o priveau, executarea rămânând neafectată în ceea ce priveşte pe ceilalţi debitori faţă de care s-a început executarea în mod valabil. Fideiusorul care a renunţat la beneficiile de discuţiune şi de diviziune poate fi urmărit pentru întreaga sumă pe care debitorul principal o datora în temeiul titlului executoriu, fără a avea relevanţă că debitorul principal a decedat.

 Decizia civilă nr. 942/27.09.2016

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci sub nr. 4xxx/324/2015, contestatoarea MO, în contradictoriu cu creditoarea  AARD CAR U şi BEJ TVM, a formulat contestaţie împotriva executării silite declanşate împotriva sa pentru recuperarea sumei de 7.xxx lei, reprezentând împrumut nerestituit, solicitând anularea actelor de executare emise în dosarul nr. 3xx/2015, inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite.

In  motivarea de fapt a cererii, contestatoarea a arătat că a primit acasă o notificare de plată pentru o datorie care nu îi aparţine, ea având calitatea de garantă, debitoare fiind numita ST, în prezent decedată, astfel încât datoriile acesteia trebuie suportate de moştenitorii ei legali.

Prin sentinţa civilă nr. 2xxx/0x.1x.2015, Judecătoria Tecuci a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Galaţi şi a trimis dosarul spre competentă soluţionare Judecătoriei Galaţi, care prin sentinţa civilă nr. 4x/2x.0x.2016, a respins contestaţia la executare formulată în contradictoriu cu BEJ TVM, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a admis în parte contestaţia la executare formulată în contradictoriu cu intimata AARD CAR U.  A anulat în parte executarea silită, numai în ceea ce o priveşte pe defuncta ST, respingând restul pretenţiilor contestatoarei ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatoarea MO, solicitând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivare, apelanta a arătat că sentinţa este vădit nelegală şi netemeinică, deoarece instanţa a încălcat normele procedurale prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, interpretând şi aplicând greşit legea. A invocat că la soluţionarea cauzei instanţa nu a îndeplinit procedura de citare cu moştenitorii defunctei debitoare principale şi nu i-a introdus pe aceştia în cauză.

Verificând sentinţa apelată prin prisma motivelor de apel invocate, în conformitate cu disp. art. 479 C.proc.civ., Tribunalul a constatat că apelul este nefondat deoarece instanţa de executare a reţinut în mod corect că începerea executării faţă de o persoană decedată nu afectează întreaga executare silită, ci numai actele care o priveau pe această persoană şi numai în măsura în care o priveau, executarea rămânând neafectată în ceea ce priveşte pe ceilalţi debitori faţă de care s-a început executarea în mod valabil.

Potrivit art. 2280 Cod civil, fideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obligă faţă de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligaţional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remuneraţii, obligaţia debitorului dacă acesta din urmă nu o execută, iar conform art. 2300 Cod civil, atunci când se obligă împreună cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau de codebitor solidar, fideiusorul nu mai poate invoca beneficiile de discuţiune şi de diviziune.

În speţă, atât prin prevederile art. 10 alin. 5 din contractul de împrumut, cât şi prin angajamentul semnat separat în aceeaşi dată, apelanta MO s-a angajat la restituirea debitului, a penalităţilor şi a cheltuielilor de recuperare în solidar cu defuncta ST, renunţând la beneficiul de discuţiune şi diviziune.

În această situaţie, creditoarea putea urmări pe oricare dintre garanţi pentru întreaga sumă pe care debitoarea principală o datora în temeiul titlului executoriu (contractul de împrumut), fără a avea relevanţă faptul că în prezent debitoarea principală este decedată şi că faţă de ea nu se poate lua nicio măsură. 

Totodată, contestaţia la executare în cadrul căreia garantul invocă faptul că doar de la moştenitorii debitorului principal se poate obţine creanţa nu trebuia judecată în contradictoriu cu aceştia, ei neavând calitate în raportul execuţional dintre debitorul garant şi creditor. Prin urmare, nu se impunea citarea acestora şi introducerea lor în cauză, după cum nu se impunea nici suspendarea judecăţii până la definitivarea calităţii lor de moştenitori ai defunctei ST, instanţa neîncălcând norme procedurale prevăzute sub sancţiunea nulităţii