Contestatie art. 340 al. 7 cpp admisa


R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI

SECŢIA PENALĂ

 Încheierea penală nr.X Dosar nr.XXXX/222/2014/a1

Şedinţa Camerei de consiliu din xx.xx.xxxx

Completul constituit din:

Judecător de Cameră preliminară –

 Grefier –

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani – reprezentat prin:

Procuror –

Pe rol judecarea contestaţiilor formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi şi petentul N. I., împotriva încheierii Camerei de consiliu din xx.xx.xxxx pronunţată de către Judecătoria Dorohoi în dosarul nr.XXXX/222/2014.

La apelul nominal, lipsă contestatorul N. I. şi intimatul P. D..

Procedura legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, judecătorul de cameră preliminară constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în cauză.

Reprezentantul Ministerului Public arată că petenţii au formulat contestaţie împotriva încheierii din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi în care a fost admisă în parte plângerea formulată de numitul P. D. şi s-a infirmat în parte Ordonanţa de admitere în parte a plângerii nr.XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx a procurorului ierarhic superior, dispunându-se mai întâi începerea judecăţii şi apoi punerea în mişcare a acţiunii penale.

Arată că această încheiere este nelegală, motivat de faptul că s-au încălcat prevederile art.340 alin.7 Cod proc. penală, întrucât atributul de punere în mişcare a acţiunii penale aparţine parchetului şi nu judecătoriei, prezenta cauză trebuind trimisă la parchet, cu indicarea actelor ce trebuie efectuate.

Solicită admiterea contestaţiilor formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi şi de petentul N. I., desfiinţarea încheierii şi pronunţarea unei hotărâri în sensul celor arătate.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, 

Asupra contestaţiilor de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă, la data de xx.xx.xxxx, petenţii N. I. şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, au formulat contestaţie împotriva încheierii Camerei de consiliu din xx.xx.xxxx pronunţată de către Judecătoria Dorohoi în dosarul nr.XXXX/222/2014, ca fiind nelegală şi netemeinică, solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.

În motivarea contestaţiei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi a arătat că prin Rezoluţia nr.XXX/XX/X din xx.xx.xxxx a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi a fost confirmată începerea urmăririi penale faţă de suspectul N. I. pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă, fals intelectual şi uz de fals, prev. de art.260, 289 şi 292 C.pen. 69, constând în aceea că, în calitate de expert judiciar, specialitatea topografie, cadastru şi geodezie, a întocmit o expertiză tehnică judiciară ce cuprinde date false, neconforme cu realitatea, respectiv a amplasat o suprafaţă de teren peste o altă suprafaţă deja intabulată, iar Judecătoria Dorohoi s-a pronunţat bazându-se pe această expertiză în dosarul nr.XXXX/222/2010 .

A mai arătat că, prin Ordonanţa nr.XXX/XX/X din xx.xx.xxxx a Parchetului de pe lângă judecătoria Dorohoi s-a dispus clasarea cauzei faţă de suspectul N. I., reţinându-se că infracţiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art.273 alin.1, 2 lit.c C.pen. nu-i poate fi imputată acestuia din punct de vedere al laturii subiective, în timp ce infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, prev. de art.321 şi art.323 C.pen. nu există.

A mai arătat că, prin Ordonanţa nr.XXX/XX/X din xx.xx.xxxx a Prim – Procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, a fost admisă în parte plângerea petentului P. D., dispunându-se infirmarea parţială a soluţiei iniţiale a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, în sensul că s-a modificat temeiul de clasare cu privire la infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, prev. de art. 321 şi 323 C.pen., stabilindu-se că acestea sunt absorbite de conţinutul constitutiv al infracţiunii de mărturie mincinoasă.

 S-a mai arătat că, împotriva acestei soluţii s-a formulat o nouă contestaţie de către petentul P. D., iar prin încheierea din xx.xx.xxxx, pronunţată în dosarul nr.XXXX/222/2014, Judecătorul de Cameră Preliminară de la Judecătoria Dorohoi a admis-o în parte, punând în mişcare acţiunea penală faţă N. I. pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1, alin.2 lit.c C.pen. şi reţinând cauza spre judecare, însă, procedând în acest mod, instanţa a dispus o soluţie nelegală şi a încălcat în mod flagrant dispoziţiile art. 341 alin. 7 C. proc. pen., ce prevăd că doar în cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale judecătorul de cameră preliminară poate admite plângerea şi dispune începerea judecăţii, acest atribut al punerii în mişcare a acţiunii penale aparţinând doar procurorului, nu şi judecătorului.

Petentul N. I., în motivarea contestaţiei a arătat că, în fapt, prin adresa din data de xx.xx.xxxx a fost numit expert topograf în dosar nr.XXXX/222/2010*, unde reclamanta M. E. revendica o suprafaţa de teren de aproximativ 1.500 m.p. termen extravilan, fâneaţă, de la pârâtul P. C. S..

A arătat că a efectuat expertiza, a înaintat raportul de expertiză instanţei, unde la termenul de judecată din xx.xx.xxxx a arătat că pârâtul ocupa o suprafaţă de 1.500 mp fâneaţă din p.c. XXX/Xproprietatea reclamantei.

A mai arătat că pârâtul a formulat obiecţiuni care nu s-au referit la amplasarea terenului şi nici nu a precizat unde considera că se află terenul reclamantei, că i-a răspuns la acele obiecţiuni, iar prin sentinţa civilă nr.XXXX din xx.xx.xxxx, pârâtul a fost obligat să lase în deplină proprietate suprafaţa de 1.500 mp reclamantei.

Sentinţa dată în dosarul cu nr.XXXX/222/2010* a fost atacată cu recurs la Tribunalul Botoşani, care a fost respins.

A mai arătat petentul că i-a fost încălcat dreptul la apărare, că judecătorul de cameră preliminară a considerat valabilă expertiza, fără să observe că el a contestat-o şi că nu a primit niciun răspuns.

Examinând încheierea atacată în raport de obiectul cauzei, Tribunalul reţine următoarele:

Prin încheierea Camerei de consiliu din data de xx.xx.xxxx pronunţată de Judecătoria Dorohoi în dosarul nr.XXXX/222/2014, în baza dispoziţiilor art. 341 alin. 7 pct. 2 lit) c Cod procedură penală, s-a admis în parte plângerea formulata de petentul P. D. în calitate de mandatar al numitului P. C. S. împotriva Ordonanţei de admitere în parte a plângerii nr. XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx şi a Ordonanţei de clasare nr. XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx şi, în consecinţă:

S-a infirmat în parte Ordonanţa de admitere în parte a plângerii nr. XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx a Prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani şi Ordonanţa de clasare nr. XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx a Prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi.

În baza art. 341 alin. 7 pct. 2 lit) c Cod procedură penală a dispus începerea judecăţii faţă de N. I., ocupaţia – tehnician cadastru, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art.273 alin.1, art.273 alin.2 lit) c Cp, constând în aceea că a întocmit o expertiză judiciară în care a menţionat date false, neconforme cu realitatea, mai exact a amplasat o suprafaţă de teren peste o suprafaţă deja întabulată, iar Judecătoria Dorohoi, bazându-se pe această soluţie, a pronunţat o soluţie în dosarul nr.XXXX/222/2010.

În baza art.9 alin.2 Cod procedură penală s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de N. I., pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin.1, art.273 alin. 2 lit) c Cp.

În baza dispoziţiilor art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

„În dosarul de urmărire penală nr.XXX/P/2014 s-a dovedit dincolo de orice dubiu existenţa unei fapte prevăzute de legea penală şi a vinovăţiei intimatului N. I.. Pentru a reţine acest aspect, prima instanţă a avut în vedere atât declaraţiile martorilor audiaţi în cauză cât mai ales concluziile raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale.

Potrivit art.17 Cod penal 1969 infracţiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală.

Judecătorul de cameră preliminară reţine că există intenţie directă potrivit art.19 alin.1 pct. 1 lit.a C. pen. 1969, când suspectul a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei şi intenţie indirectă conform dispoziţiilor art.19 alin.1 pct.1 lit.b C. pen. 1969, când a prevăzut rezultatul faptei sale şi deşi nu a urmărit producerea lui a acceptat producerea lui.”.

Analizând faptele comise de către făptuitor, judecătorul de cameră preliminară reţine că acestea întrunesc gradul de pericol social al unei infracţiuni respectiv prin săvârşirea acestor fapte prevăzute de legea penală se încalcă grav obiectul juridic al infracţiunii prevăzute de art.273 alin.1, art.273 alin 2 lit) c Cp respectiv a infracţiunii de mărturie mincinoasă.

Mai mult, fapta inculpatului, este săvârşită în modalitatea intenţiei indirecte respectiv acesta a prevăzut rezultatul faptei sale şi deşi nu a urmărit producerea lui a acceptat producerea lui. Pentru a reţine acest aspect, judecătorul de cameră preliminară observă că inculpatul are studii tehnice de specialitate topografie fiind expert topografic şi astfel este absurd să se reţină că acesta nu a avut previzionarea rezultatului faptelor sale.

În acest sens, este de notorietate că pe baza unor expertize tehnice de specialitate (în cauză expertiza tehnică a inculpatului în care s-au trecut date false) stă la baza pronunţării unor hotărâri judecătoreşti şi la prejudicierea intereselor unei părţi.

Judecătorul de cameră preliminară, în considerarea gradului de pericol social ridicat al faptelor săvârşite de către făptuitor cât şi calitatea acestuia de expert judiciar, consideră că soluţia parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani se impune a fi infirmată în parte şi, pe cale de consecinţă, se impune a se reţine cauza spre judecare faţă de învinuitul N. I..

Faţă de menţiunile din cadrul Ordonanţei de admitere în parte a plângerii nr.XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx privitoare la absorbirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, judecătorul de cameră preliminară constată că acestea sunt temeinice şi legale şi pe cale de consecinţă urmează a le menţine.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară reţine că afirmaţiile nereale din cadrul raportului de expertiză precum şi prezentarea acestora în faţa instanţei reprezintă activităţi care conduc la realizarea laturii obiective a infracţiunii de mărturie mincinoasă respectiv la consumarea acesteia şi nu elemente materiale distincte ale infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals. 

Potrivit art.341 alin.7 pct.2 lit) c Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară, verificând dispoziţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează dispoziţia atacată şi, când probele administrate sunt suficiente, dispune începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală.”

Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Botoşani reţine că este de observat, mai întâi, că pronunţarea soluţiei de către judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Dorohoi s-a raportat în mod greşit la dispoziţiile art.341 alin.7 C. proc. pen., ipoteza legală de aplicare a soluţiilor prevăzute de acest alineat fiind doar cea în care în cauză s-a dispus anterior punerea în mişcare a acţiunii penale. Or, în ds. nr.XXX/XX/X al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi există doar Rezoluţie de confirmare a începerii urmăririi penale din data de xx.xx.xxxx.

Aşadar, în condiţiile speţei, soluţiile ce puteau fi pronunţate se puteau întemeia doar pe dispoziţiile alin.6 al art. 341 C. proc. pen., care se circumscriu ipotezei cauzelor în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în dosarul de cercetare penală, caz în care, de altfel, soluţia pronunţată era şi definitivă.

Din punct de vedere legal, au fost încălcate dispoziţiile art. 341 alin. 7 C. proc. pen., ce prevăd că doar în cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale judecătorul de cameră preliminară poate admite plângerea şi dispune începerea judecăţii, acest atribut, al punerii în mişcare a acţiunii penale, fiind exclusiv apanajul procurorului, nu şi al judecătorului.

Având în vedere însă soluţia pronunţată în speţă, de punere în mişcare a acţiunii penale, direct de către judecătorul plângerii contra soluţiei parchetului de clasare, urmare a dispunerii, mai întâi, a începerii judecăţii faţă de N. I., Tribunalul reţine că soluţia pronunţată este nelegală, urmând a se admite contestaţiile formulate potrivit art.341 alin.10 C. proc. pen., cu consecinţa desfiinţării încheierii atacate.

În rejudecare, se vor reţine următoarele:

Prin Ordonanţa de clasare nr.XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin.l, 2 lit. c Cod penal, fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal şi uz de fals prev. de art. 323 Cod penal, cu privire la suspectul N. I..

În motivare s-a arătat că, la data de xx.xx.xxxx, persoana vătămată P. C. S. a sesizat organele de urmărire penală cu o plângere prin care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de numitul N. I. care, în calitate de expert tehnic judiciar, ar fi întocmit o expertiză tehnică judiciară topografică în baza căreia instanţa de judecată ar fi emis o hotărâre eronată.

Prin Rezoluţia din xx.xx.xxxx s-a confirmat începerea urmăririi penale împotriva suspectului N. I. pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă, fals intelectual şi uz de fals prev. de art.260, art.289 şi art.292 Cod penal 1969, constând în aceea că, în calitate de expert topograf, a întocmit o expertiză judiciară în care a menţionat date false, neconforme cu realitatea, mai exact a amplasat o suprafaţă de teren peste o suprafaţă deja intabulată, iar Judecătoria Dorohoi s-a pronunţat bazându-se pe această expertiză în dosarul nr.XXXX/222/2010.

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară din cuprinsul căreia au rezultat diferenţe între schiţa întocmită de suspect şi cea întocmită în cadrul expertizei, reţinându-se însă că expertiza întocmită de suspect a avut la bază o sentinţă civilă definitivă şi irevocabilă şi expertiza întocmită în acea cauză, precum şi faptul că întabularea persoanei vătămate este greşită.

Or, în aceste condiţii, s-a apreciat că nu i se poate imputa suspectului, din punctul de vedere al laturii subiective, săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, infracţiune care se poate comite doar sub forma de vinovăţie a intenţiei, urmând a dispune clasarea cauzei în considerarea existenţei situaţiei prev. de art.16 alin.l lit.b teza a II-a Cod de procedură penală.

În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, s-a constatat că aspectele sesizate au ca obiect doar datele neconforme cu realitatea menţionate în cuprinsul raportului de expertiză, iar nu şi în cuprinsul altor acte oficiale întocmite de suspect, motiv pentru care s-a constatat incidenţa situaţiei prev. de art. 16 alin.l lit.a Cod de procedură penală.

Ulterior, prin Ordonanţa nr.XXX/XX/X din xx.xx.xxxx a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani s-a admis în parte plângerea formulată de către petentul P. D. împotriva Ordonanţei nr. XXX/XX/X, din data de xx.xx.xxxx, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, în sensul celor expuse.

S-a dispus infirmarea parţială a soluţiei de clasare dispusă prin Ordonanţa nr. XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, în sensul că, în temeiul art.315 alin.1 lit.b cu referire la art.314 alin.1 lit.a din Cod procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de mărturie mincinoasă prev. de art.273 alin.1şi 2 lit.c, respectiv fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

În motivare s-a arătat că, la data de xx.xx.xxxx. a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani plângerea petentului P. D. formulată în temeiul art. 339 alin. 4 NCPP, împotriva soluţiei de clasare nr. XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx, dată în dosarul cu acelaşi număr al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, prin care s-a dispus clasarea cauzei, faţă de suspectul N. I., pentru infracţiunile de „mărturie mincinoasă ”, prev. de art. 273 alin. i, 2 lit c Cod penal, „fals intelectual” prev. de art. 321 Cod Penal şi „uz de fals” prev. de art. 323 Cod penal, în cauză fiind aplicabile prevederile art. 16 alin. 1 lit. a şi b din Codul de procedură penală.

Petentul a solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea ordonanţei şi pronunţarea unei soluţii legale şi temeinice în cauză.

Examinând soluţia de clasare dispusă, precum şi probele administrate, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a constatat că infracţiunea de mărturie mincinoasă, în care fapta este săvârşită de către un expert, elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de a efectua o expertiză mincinoasă, ce poată fi realizată, fie prin afirmaţii mincinoase, făcute în cadrul raportului de expertiză, fie prin omisiunea relevării unor aspecte importante privitor la cele constatate cu prilejul efectuării acesteia.

S-a reţinut că, în acest context, infracţiunea de mărturie mincinoasă absoarbe pe cea de fals intelectual şi pe cea de uz de fals, întrucât, fără inserarea afirmaţiilor mincinoase în cadrul expertizei sau fără omisiunea intenţionată a unor aspecte importante (activitate ce reprezintă elementul material al infracţiunii de fals intelectual) şi fără prezentarea lor în faţa instanţei prin intermediul raportului de expertiză (activitate ce ar putea reprezenta uz de fals), nu ar fi posibilă consumarea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Nu s-a considerat că expertul are calitatea de funcţionar public, condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de fals intelectual.

Sub aspectul celor expuse, s-a constatat că soluţia dispusă este nelegală, astfel încât a fost infirmată sub acest aspect, în sensul că s-a dispus clasarea cauzei faţă de suspectul N. I., în temeiul art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, respectiv fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

În raport cu menţiunile din cadrul Ordonanţei procurorului ierarhic superior nr.XXX/XX/X din data de xx.xx.xxxx de admitere în parte a plângerii, privitoare la absorbirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals în infracţiunea de mărturie mincinoasă, fapte prevăzute de art.260, art.289 şi art.292 Cod penal 1969, aplicabil în ce priveşte încadrările juridice în raport cu data presupusei săvârşiri a faptelor, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Botoşani constată că această aserţiune nu este pertinentă, în primul rând datorită calităţii de funcţionar public a expertului, calitate definită atât de dispoziţiile art.147 Cod penal anterior, cât şi, chiar mult mai clar, de cele ale art.175 lit.a din actualul Cod penal şi, în al doilea rând, fapta nu ar fi încadrabilă în infracţiunea de mărturie mincinoasă decât în ipoteza ascultării sale în instanţă în cauza civilă având ca obiect revendicare imobiliară, procedeu permis legalmente de procedură, în condiţiile ascultării martorului, adică sub jurământ.

Or, în speţă, acesta a întocmit un înscris, expertiza judiciară, depusă la dosar, deci folosită ca act judiciar de instanţă, caz în care o eventuală faptă penală a expertului este încadrabilă în infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals.

În acest context, infracţiunea de mărturie mincinoasă nu absoarbe pe cea de fals intelectual şi pe cea de uz de fals, elementele materiale decelate din situaţia de fapt analizată subscriindu-se analizei infracţiunilor de fals şi uz de fals, astfel că temeiul soluţiei de clasare dispusă la data de xx.xx.xxxx prin Ordonanţa nr.XXX/XX/X a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă se raportează la disp. art.16 alin.1 lit.a C. proc. pen., respectiv – fapta nu există.

Distinct, analizând elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, se reţine, din probele administrate, că suspectul, în calitatea sa de expert topograf, a fost desemnat de instanţa de judecată pentru efectuarea unei expertize tehnice de specialitate şi şi-a îndeplinit această sarcină, întocmind raportul de expertiză cu schiţele şi completările ulterioare, pe baza actelor depuse la dosar de părţi şi deplasându-se în teren. În mod indubitabil, într-adevăr, nu rezultă că suspectul a acţionat cu intenţia de a produce prejudicii în sarcina vreunei părţi, astfel că, sub aspectul laturii subiective, nu se poate reţine întrunirea formei de vinovăţie cerută de legea penală pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, sub aspectul cărora au fost efectuate cercetări, întrucât nu există intenţia sa de a prejudicia vreuna dintre părţi.

În aceste condiţii, se apreciază că nu i se poate imputa suspectului, din punctul de vedere al laturii subiective, săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, infracţiuni care se pot comite doar sub forma de vinovăţie a intenţiei, clasarea trebuind a se dispune în considerarea existenţei situaţiei prev. de art.16 alin.l lit.b Cod de procedură penală – fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

În consecinţă, se va desfiinţa Ordonanţa nr.XXX/XX/X din xx.xx.xxxx a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani şi se va schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare dispusă la data de xx.xx.xxxx prin Ordonanţa nr.XXX/XX/X a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, pentru infracţiunea de „mărturie mincinoasă”, temeiul clasării raportându-se la disp. art.16 alin.1 lit.a C. proc. pen., iar pentru infracţiunile de „fals intelectual” şi „uz de fals” temeiul clasării raportându-se la disp. art.16 alin.1 lit.b C. proc. pen.

Văzând şi dispoziţiile art.275 Cod procedură penală,

 PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Admite contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi şi petentul N. I., domiciliat în mun. Dorohoi, str. X, nr.Y, jud. Botoşani, împotriva Încheierii Camerei de consiliu din data de xx.xx.xxxx pronunţată de Judecătoria Dorohoi în dosarul nr.XXXX/222/2014.

Desfiinţează încheierea atacată şi, rejudecând:

Admite în parte plângerea formulată de petentul P. D. şi, în consecinţă:

Desfiinţează Ordonanţa nr.XXX/XX/X din xx.xx.xxxx a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare dispusă la data de xx.xx.xxxx prin Ordonanţa nr.XXX/XX/X a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, pentru infracţiunea de „mărturie mincinoasă”, temeiul clasării raportându-se la disp. art.16 alin.1 lit.a C. proc. pen., iar pentru infracţiunile de „fals intelectual” şi „uz de fals” temeiul clasării raportându-se la disp. art.16 alin.1 lit.b C. proc. pen.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, xx.xx.xxxx.

Judecător de Cameră preliminară,

Grefier,