Civil – Familie. Divorţ cu copii
Prin Sentinţa nr. 1760/15.12.2011 pronunţată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc s-a admis acţiunea având ca obiect „divorţ cu copii”, formulată de reclamanta GGR în împotriva pârâtului GD, aşa cum a fost precizată, s-a declarat desfăcută căsătoria din vina pârâtului, s-a dispus ca reclamanta va relua numele purtat anterior căsătoriei acela de D, s-a încuviinţat ca autoritatea părintească să fie exercitată faţă de minorele GV şi GIF de ambii părinţi. S-a stabilit domiciliul minorelor la reclamantă şi a fost obligat pârâtul la 100 lei pensie de întreţinere în favoarea minorei GV, la 80 lei pensie de întreţinere în favoarea minorei GIF, începând cu data introducerii acţiunii la majorat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că de circa 6,7 ani părţile s-au separat în fapt prin plecarea pârâtului din domiciliul comun; neînţelegerile dintre soţi s-au datorat acestuia care în timpul căsătoriei consuma excesiv alcool, provoca scandaluri în cursul cărora o insulta şi o lovea pe reclamantă.
În baza art.373 lit.b cod civil şi art.379 alin.1 cod civil instanţa va pronunţa divorţul din vina pârâtului.
În ceea ce priveşte numele de familie al reclamantei, instanţa văzând solicitarea acesteia, necontestată de pârât, precum şi faptul că nu a intervenit între părţi nici o înţelegere în sens contrar, va dispune reluarea de către reclamantă a numelui de familie purtat anterior căsătoriei, acela de D, în temeiul disp.art.383 alin.3 din Codul Civil.
În condiţiile art.396 din codul civil, instanţa, odată cu admiterea acţiunii de divorţ, se va pronunţa în mod obligatoriu şi asupra raporturilor dintre părinţi şi copii, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de anchetele sociale ce s-au efectuat în cauză.
Referitor la stabilirea domiciliului celor două minore instanţa apreciază că este în interesul superior al minorilor ca acestea să aibă domiciliul la mama lor, întrucât aceasta a reprezentat mereu o prezenţă constantă şi susţinută în viaţa fiicelor sale, oferind acestora întreţinere, îngrijirii de zi cu zi, un sprijin material şi moral substanţial în formarea profesională a acestora. Totodată se reţine că şi în prezent, de la părăsirea domiciliului conjugal de tată, minorele locuiesc împreună cu mama lor, fiind momentan plecată în străinătate, cu acordul pârâtului, astfel încât stabilirea domiciliului la mamă oferă minorilor o stabilitate şi nu le-ar expune la noi experienţe ş la o nouă adaptare. De asemenea potrivit avizului Autorităţii tutelare de la domiciliul ambilor părinţi, mama poate oferi condiţii bune de creştere şi educare a minorelor.
Prin urmare, în temeiul art.400 din Codul Civil, instanţa va stabili ca în urma divorţului, domiciliu minorelor să fie la mama lor.
Cât priveşte exercitarea autorităţii părinteşti, ea revine ambilor părinţi şi după divorţ, iar numai cu titlu excepţional, dacă există motive temeinice şi interesul superior al copilului o reclamă, instanţa poate hotărî ca exercitarea acestei autorităţi să revină doar unuia dintre părinţi.
În cauza de faţă nu s-au relevat nici un fel de împrejurări grave, nu s-au propus nici un fel de probe din care să se poată deduce că ar exista motive grave de impunitate în sarcina oricărui părinte care să ducă instanţa la concluzia că interesul superior al copilului reclamă exercitarea autorităţii părinteşti doar de unul.
Din contră, pârâtul a fost de acord ca minorele să locuiască cu mama lor şi să plece cu aceasta în străinătate şi în consecinţă în temeiul art.397 din codul civil, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorelor va reveni şi după divorţ, ambilor părinţi, care vor decide împreună cu privire la toate problemele esenţiale legate de persoana şi patrimoniul acestora, în condiţiile legii şi vor răspunde în egală măsură împreună pentru îndeplinirea cu bună credinţă a acestor îndatoriri.
În ceea ce priveşte contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare şi învăţare, instanţa reţine că pârâtul nu este încadrat în muncă, nu beneficiază de ajutor de şomaj sau ajutor social şi lucrează ocazional pentru a-i asigura traiul zilnic, astfel încât în ceea cel priveşte instanţa va avea în vedere venitul minim pe economia naţională de 670 lei lunar.
Referitor la reclamantă, din ancheta socială rezultă că aceasta lucrează în străinătate şi realizează lunar un venit de 1200 euro.
Aşa fiind în temeiul art.402 cod civil, instanţa a obligat pe pârât 100 lei pensie de întreţinere în favoarea minorei GV, la 80 lei pensie de întreţinere în favoarea minorei GIF, începând cu data introducerii acţiunii la majorat.
