Constatare nulitate căsătorie. Lipsa discernământului. Necomunicarea stării de sănătate la încheierea căsătoriei.


Prin cererea înregistrata la data de 03.09.2008 sub nr. 17730/215/2008 pe rolul Judecatoriei Craiova reclamanta T.M. a chemat în judecata pe pârâtii C.E. si Primaria Mun. Craiova, solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna constatarea nulitatii absolute a casatoriei încheiata între pârâta C.E. si defunctul C.I., tatal reclamantei, conform certificatului de casatorie înregistrat cu nr. 1954/17.12.2001 în Registrul de Stare Civila al Primariei Mun. Craiova, având în vedere ca acesta a fost lipsit de discernamânt atunci când si-a dat consimtamântul la încheierea acestui act.

În motivarea actiunii s-a aratat ca începând cu anul 1986 a decedat mama reclamantei, deci fosta sotie a autorului Craciun Ion, iar de atunci acesta a ramas singur, cu multiple afectiuni si lipsit de îngrijirea unei sotii, ocazie de care a profitat pârâta C.E. atunci când a venit la plaja, în statiunea Eforie Nord, cu tabara de copii a caror profesoara era, determinându-l pe tatal reclamantei sa se casatoreasca cu ea, dupa ce o perioada au întretinut relatii de concubinaj, fiind încheiat astfel actul de casatorie trecut în Registrul de Stare Civila al orasului Eforie si înregistrat cu nr. 46/3.09.1993 .

S-a mai precizat ca pârâta nu a manifestat vreodata afectiune fata de autorul C.I., de altfel între ei era o diferenta de vârsta de peste 20 ani, pe ea a interesat-o exclusiv averea lui, dovada fiind faptul ca la scurt timp de la încheierea casatoriei, l-a determinat pe acesta sa îi înstraineze, printr-un contract de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere, cota de 5/8 din apartamentul sau situat în Eforie Nord, strada Bucovinei nr. 5, apt. 3, judetul Constanta, imobil ce fusese dobândit de defunct împreuna cu fosta lui sotie decedata înca din anul 1986, C.D., act pe care defunctul a încercat ulterior sa îl anuleze, dupa ce si-a dat seama de scopul urmarit de pârâta( acela de a intra în posesia averii sale).

Prin SC nr. 5325/1996 pronuntata de Judecatoria Constanta, s-a dispus ulterior desfacerea casatoriei autorului cu pârâta, au urmat mai multe procese penale între acestia, dupa care, începând cu anul 1999, pârâta a aflat ca batrânului urma sa i se reconstituie dreptul de proprietate asupra unor terenuri agricole amplasate pe raza comunei Cerchezu, judetul Constanta si a început din nou sa îl seduca pe batrân, reusind sa îl determine sa se casatoreasca din nou cu ea, încheindu-se astfel actul de casatorie înregistrat cu nr. 1954/17.12.2001 în Registrul de Stare Civila al Primariei Mun. Craiova.

În continuarea motivarii actiunii reclamanta a mai învederat ca pârâta C.E. a avut cunostinta de faptul ca batrânul era lipsit de discernamânt atât la data încheierii casatoriei cu aceasta cât si la înstrainarea imobilului proprietatea sa, cu toate acestea ea a profitat de starea lui mentala precara pentru a intra în posesia averii sale, iar acum intentioneaza sa împarta averea sotului sau defunct, alaturi de copiii lui.

În drept si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 9, 10 si art. 19 din Codul Familiei.

În sedinta publica de la 22.10.2008, la solicitarea pârâtei, instanta a extins cadrul procesual, considerând ca legala citarea pentru opozabilitate si a celorlalte doua mostenitoare ale autorului ( incluse în certificatul de mostenitor emis la decesul acestuia), A.O. D. M. si A.O.R.S., în calitate de pârâte.

La data de 2.04. 2009 pârâta C.E. a formulat o întâmpinare prin care a solicitat instantei respingerea actiunii reclamantei, ca fiind neîntemeiata, deoarece sustinerile din actiune sunt lipsite de fundament real si izvorasc din sentimentele de aversiune pe care reclamanta le poarta pârâtei, în conditiile în care din actele medicale depuse la dosar, rezulta ca autorul Craciun Ion a avut discernamânt la încheierea casatoriei cât si a actelor autentice anterioare si ulterioare acestui eveniment, el fiind îngrijit pâna la deces de catre sotia pârâta.

În drept si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art. 115-118 c.proc.civ.

S-au anexat la dosar o serie de acte medicale doveditoare ale afectiunilor de care suferea autorul, care însa nu i-au afectat discernamântul precum si acte de stare civila ale pârâtei si sotului sau decedat.

Desi legal citata pe parcursul procesului, reclamanta nu s-a prezentat în fata instantei pentru a propune administrarea unor probe suplimentare în vederea dovedirii motivelor de nulitate absoluta invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecata.

Prin sentinta civila nr. 11765/8 iulie 2009, pronuntata de Judecatoria Craiova, s-a respins actiunea având ca obiect constatare nulitate absoluta casatorie, formulata de reclamanta T.M., împotriva pârâtilor C.E., A.D.M., A.R.S. si Primaria Mun. Craiova.

A fost obligata reclamanta catre pârâta C.E. la plata sumei de 225,7 lei cheltuieli de judecata, reprezentând contravaloare bilete transport feroviar.

Pentru a se pronunta astfel,  instanta a constatat  faptul ca autorul C.I. a decedat la data de 16 martie 2003, ulterior fiind emis certificatul  de mostenitor nr. 15/25 martie 2004 întocmit în dosarul notarial nr. 27/2003 al BNP D.R.L. – din Constanta, prin care au fost trecuti ca mostenitori legali ai autorului C.I.: C.E., în calitate de sotie supravietuitoare (aceasta casatorindu-se cu autorul la data de 17.12.2001, conform certificatului de casatorie înregistrat cu nr. 1954/17.12.2001 în Registrul de Stare Civila al Primariei Mun. Craiova), T.I.M.- fiica, A.O.D.M. si A.O.R.S. – în calitate de nepoate de fiica predecedata.

Din înscrisurile medicale depuse la dosar de catre parti, rezulta ca autorul a fost pensionat medical prezentând diagnosticul clinic( marfo-patologic): insuficienta circulatorie cerebrala, sindrom pseudotulburator incipient, neuro plasm de inductie cu elemente depresive, diagnosticul functional înscris fiind de deficienta globala accentuata prin tulburari în complexul de adaptare a organismului, fiind încadrat în gradul II de invaliditate.

Prin actele medicale depuse la dosar s-a evidentiat de catre medicii specialisti în domeniu, în urma examenelor psihice efectuate autorului în timpul vietii sale, ca acesta avea o stare psihica specifica vârstei sale, era orientat temporo-spatial, auto si allopsihic, nu prezenta tulburari în sfera senzoriala, intelectuala sau a personalitatii, relata coerent situatia în care se afla si ceea ce dorea sa faca cu bunurile sale, fara a se identifica tulburari psihice care sa îi altereze discernamântul; el avea senilitate fiziologica, având însa discernamântul faptelor sale si putea dispune de bunurile sale.

De altfel afectiunile de care suferea, conform biletului de iesire din Spitalul Militar de Urgenta Craiova – Sectia Boli Interne, datat din 23.03.2001, erau: cardiopatie ischemica cronica nedureroasa, fibrilatie atriala cronica cu alura ventriculara medie; hipertensiune arteriala esentiala stadiul II; insuficienta cardiaca cronica globala clasa a III-a si spondiloza vertebrala avansata.

Potrivit dispozitiilor art. 9 din codul familiei, ” Este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, debilul mintal precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, cât timp nu are discernamântul faptelor sale”, iar în prevederile art. 10 c.fam. se mentioneaza:” Casatoria nu se va încheia daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. În cazul în care, prin lege speciala, este oprita casatoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispozitiile acelei legi”.

Conform dispozitiilor art. 9 si art. 19 c.fam., este nula casatoria încheiata de cel lipsit vremelnic de facultatile sale mintale, cât timp nu are discernamântul faptelor sale, deci starea acestuia se analizeaza ca fiind exclusiva de consimtamânt.

Dupa cum se stie, persoanele care nu au vremelnic discernamântul faptelor sunt oprite sa se casatoreasca numai atât timp cât nu au posibilitatea sa consimta în mod constient, spre deosebire de alienatii si debilii mintali care sunt împiedicati sa se casatoreasca chiar daca nu se afla pusi sub interdictie.

Din analiza probelor administrate în cauza, instanta a considerat ca autorul Craciun Ion, datorita bolilor psihice si interne de care suferea, nu facea parte din categoria persoanelor care nu pot încheia casatoria( alienatul si debilul mintal), casatoria fiind nula doar în cazul în care autorul ar fi apartinut unei asemenea categorii, actele medicale depuse la dosar confirmând starea de luciditate a autorului la data încheierii casatoriei a carei nulitate absoluta s-a solicitat a se constata( mentionându-se ca acesta era din punct de vedere psihic în limitele vârstei sale înaintate, de peste 80 ani, însa fara modificari patologice semnificative, având discernamântul prezent).

Aceeasi stare de fapt referitoare la discernamântul autorului, a fost confirmata, pe lânga înscrisurile medicale depuse, si de referatul de ancheta sociala efectuata la data de 21.07.2002 la domiciliul lui Craciun Ion de catre Primaria orasului Eforie – Colectivul de sprijin al autoritatii tutelare si asistenta sociala, în care s-a mentionat, în urma discutiilor purtate de acesta cu reprezentantii autoritatii tutelare, ca el era linistit, coerent în discutii, fiind constient de actele si faptele sale.

De altfel, interzicerea casatoriei în cazul persoanei lipsite vremelnic de facultatile mintale opereaza exclusiv pentru perioada în care nu are discernamântul faptelor sale, deoarece în perioadele de remisiune se prezuma ca actioneaza cu discernamânt si ca îsi da un consimtamânt valabil. Persoanele care nu au vremelnic discernamântul faptelor sunt oprite sa se casatoreasca numai atâta timp cât nu au posibilitatea sa consimta în mod constient, spre deosebire de alienatii si debilii mintali care sunt împiedicati sa se casatoreasca chiar daca nu se afla pusi sub interdictie.

Pentru ca ascunderea unor maladii a sotului care se casatoreste, fata de celalalt sot, sa poata duce la anularea casatoriei, ea trebuie sa prezinte o anumita gravitate, aceasta sanctiune neputând opera în cazul unor afectiuni minore si vindecabile, deoarece s-ar lovi în însasi institutia casatoriei si s-ar promova sanctiuni pentru fapte nerelevante în raport cu scopul sanctiunii prevazute de lege, ori în speta de fata nu rezulta ca autorul ar fi suferit de anumite boli psihice distructive de consimtamânt la încheierea actelor juridice, sau care sa îi afecteze discernamântul, chiar pe perioade limitate.

Având în vedere considerentele expuse anterior, instanta a constatat ca în speta nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 9 si 19 c.fam. privind cauzele de nulitate absoluta a casatoriei, iar  actul de casatorie înregistrat cu nr. 1954/17.12.2001 în Registrul de Stare Civila al Primariei Mun. Craiova a fost încheiat cu îndeplinirea conditiilor legale necesare pentru încheierea casatoriei, consimtamântul vreunuia dintre soti nefiind viciat la acel moment, ambii având discernamânt, motiv pentru care urmeaza a se respinge actiunea reclamantei ca fiind neîntemeiata.

Vazând si prevederile art. 274 c.proc.civ., fiind în culpa procesuala, reclamanta a fost obligata catre pârâta C.E. la plata sumei de 225,7 lei cheltuieli de judecata, reprezentând contravaloare bilete transport feroviar.

Împotriva sentintei civile a declarat apel reclamanta T.M., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În motivarea apelului s-au aratat urmatoarele:

Fiind vorba  despre un act înregistrat în registrele de stare civila, în conformitate cu prev.art.282/1 C.pr.civ., sentinta pronuntata nu este supusa apelului.

În raport de actele medicale depuse de ea în motivarea cererii de  constatare a nulitatii absolute a casatoriei tatalui sau Craciun Ion cu pârâta  C.E. la data de 17.12.2001 cu actul de casatorie nr. 1954 al Primariei  Craiova, judecatorul fondului nu putea hotarî respingerea actiunii în lipsa unei expertize medico-legale de specialitate pe care a solicitând-o iar instanta nu a luat-o în considerare.

Daca art. 10 din C.fam., prevede expres  nu se va încheia casatoria daca sotii  nu declara ca si-au comunicat starea sanatatii fiecaruia,  si daca în raport cu actele medicale anexate la actiune, este evidenta ca tatal meu la vârsta de 80 de ani nu putea fi cotat cu discernamântul necesar casatoriei mai ales ca anterior cunoscând intentiile pârâtei C.E. au mai divortat, dupa care din nou captându-i bunavointa s-au recasatorit.

Recasatoria a avut loc dupa ce anterior  între cei doi au avut loc procese civile unul dintre ele dispunând  anularea actului de vânzare cumparare încheiat anterior cu intentia evidenta a cumparatoarei de a beneficia de bunurile tatalui sau, încât si aceasta a doua casatorie nu putea fi decât o noua stratagema a pârâtei de a  profita  de starea tatalui sau.

În aceste conditii considera apelanta ca instanta de fond nu a procedat legal si întemeiat la respingerea cererii sale, fara a exista la dosar o expertiza medico-legala competenta sa determine starea discernamântului acestuia la 81 de ani la noua casatorie, motive pentru care a solicitat admiterea apelului sau si schimbarea în totul a sentintei criticata.

Prin decizia civila nr.3 din 12 ianuarie 2010 pronuntata de Tribunalul Dolj în dosarul nr.17730/215/2008, s-a respins apelul declarat de apelanta reclamanta Tavarlau Maria, împotriva sentintei civile nr. 11765/08.07.2009, pronuntata de Judecatoria Craiova în contradictoriu cu pârâtii: C.E., Primaria Municipiului Craiova, judetul Dolj, A.D.M. si A.R.

În esenta reclamanta apelanta a invocat lipsa consimtamântului autorului sau la încheierea casatoriei, ca urmare a lipsei discernamântului acestuia precum si necomunicarea starii de sanatate a viitorilor soti înainte de încheierea casatoriei.

Cu privire la motivul prev. de art. 10 din codul familiei, respectiv necomunicarea starii de sanatate s-a retinut ca acesta nu este un motiv de nulitate absoluta ci de nulitate relativa, putând asadar invocat doar de catre soti iar nu si de catre alte persoane interesate.

Referitor la motivul privind lipsa valabilitatii consimtamântului autorului reclamantei, defunctul C.I., s-a retine ca, potrivit concluziilor certificatului medico-legal întocmit de IML Craiova cu mai putin de 2 ani înainte de încheierea casatoriei, acesta avea discernamânt. Nefiind depuse alte acte medicale, ulterioare respectivului certificat medical, prin care sa se evidentieze anumite afectiuni de natura sa aiba consecinte asupra discernamântului autorului reclamantei, nu exista nici un motiv pentru ca, pornindu-se de la aceleasi acte medicale, sa se dispuna efectuarea unei expertize.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta T.M., solicitând în conformitate cu art.304 pct.9 Cod pr.civila ,admiterea recursului întrucât potrivit prevederilor art.282/1 Cod pr.civila ,calea de atac nu era nu apelul, ci recursul, cauza având ca obiect constatarea nulitatii înscrierilor în registrul  de stare civila.

De asemenea ,a fost respinsa în mod gresit efectuarea expertizei medico-legale la IML Mina Minovici, atâta vreme cât expertiza efectuata de catre pârâta la IML Craiova cu putin timp înainte de casatorie a fost facuta de complezenta.

A mentionat ca aceasta expertiza era necesara pentru a se stabili lipsa discernamântului tatalui sau la încheierea casatoriei, ceea ce conduce la nulitatea casatoriei.

S-a solicitat aplicarea art.312 pct.2 Cod pr.civila si încuviintarea  expertizei medico-legala.

Recursul este nefondat.

Prima critica este neîntemeiata, corect instantele facând aplicarea dispozitiilor codului de procedura civila si considerând calea de atac împotriva sentintei civile  ca fiind apelul si nu recursul, art.2821 Cod pr.civila nefiind incident în speta.

Obiectul cauzei nu îl reprezinta anularea unor înregistrari in registrul  de stare civila privite în materialitatea lor ci, constatarea nulitatii casatoriei care are ca o consecinta ulterioara nesolicitata expres prin actiune, si anularea sub aspect scriptic a înscrisului însusi.

Deci, obiectul cauzei nu-l reprezinta expres, singular, intrinsec anularea scriptica, materiala a înregistrarilor ,inscrierilor din registrul de stare civila, a înscrisurilor, ci obiectul principal l-a reprezentat constatarea nulitatii casatoriei  privita ca institutie juridica si în consecinta atragând cele doua cai de atac :apelul si recursul potrivit dispozitiilor procedurale.

Reclamanta recurenta, a înteles sa investeasca instanta cu o actiune întemeiata pe dispozitiile art.9 si 10 Codul familiei. În esenta reclamanta apelanta a invocat lipsa consimtamântului autorului sau la încheierea casatoriei, ca urmare a lipsei discernamântului acestuia, precum si necomunicarea starii de sanatate a viitorilor soti înainte de încheierea casatoriei.

Art.19 Codul familiei prevede expres cauzele  de nulitate ale casatoriei încheiate cu încalcarea dispozitiilor art.4,5,6,7 lit.a, art.131 si 16 Codul familiei.

Per a contrario, si în lumina celor invocate în speta, nerespectarea prevederilor art.10 Codul familiei , referitor la faptul ca nu se va încheia casatoria daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor, este sanctionata nu cu nulitatea absoluta, ci cu nulitatea relativa, atâta vreme  cât art.19 din Codul familiei nu prevede  in caz de încalcare a acestei prevederi ca  sanctiune nulitatea absoluta. 

Fiind o nulitate relativa, aceasta nu poate fi invocata decât de sotul al carui consimtamânt a fost viciat, mostenitorii neavând calitate procesuala activa pentru a invoca nulitatea relativa, întrucât este o actiune personala.

Lipsa discernamântului constituie o cauza ce împiedica formarea consimtamântului în plan mental datorita unei maladii psihice  sau a vârstei si atrage nulitatea absoluta a casatoriei

Cât priveste lipsa valabilitatii consimtamântului autorului reclamantei, defunctul Craciun Ion, se retine ca, potrivit concluziilor certificatului medico-legal întocmit de IML Craiova cu mai putin de 2 ani înainte de încheierea casatoriei, acesta avea discernamânt. Nefiind depuse alte acte medicale, ulterioare respectivului certificat medical, prin care sa se evidentieze anumite afectiuni de natura sa aiba consecinte asupra discernamântului autorului reclamantei, nu exista nici un motiv pentru ca, pornindu-se de la aceleasi acte medicale, sa se dispuna efectuarea unei noi expertize.

Din actele medicale depuse la dosar ,reiese ca tatal recurentei avea o stare psihica specifica vârstei, pacientul fiind orientat temporo-spatial, auto si allopsihic, nu prezenta tulburari în zona senzoriala, intelectuala sau a personalitatii, relatând coerent situatia în care se afla.

În recurs, potrivit art.305 Cod pr.civila, nu se pot produce probe noi, cu exceptia înscrisurilor si nefiind incident nici unul dintre cauzele de casare prevazute de lege, instanta conform  art.312 alin.1 teza 2 Cod pr.civila, va respinge recursul.

Potrivit art.274 Cod pr.civila va fi obligat recurenta la plata sumei de 1104,60 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu de avocat si contravaloare transport.