Dosar nr. 1304/216/2011 divort cu minori
R O M Â NI A
JUDECATORIA CURTEA DE ARGES JUDETUL ARGES
SENTINTA CIVILA NR. 1508
COMPLET SPECIALIZAT MINORI SI FAMILIE
Sedinta publica din 15 decembrie 2011
Completul compus din:
Presedinte: MMB
Grefier: AMCU
Pe rol, solutionarea actiunii civile înregistrate la data de 16 mai 2011, formulata de reclamanta VEV, împotriva pârâtului VGA, pentru a se dispune desfacerea casatoriei încheiate între parti la data de 18 octombrie 2003, din vina exclusiva a pârâtului, încredintarea minorei Vintila Elena-Irina, nascuta la data de 29 ianuarie 2009, spre crestere si educare mamei reclamante, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întretinere în favoarea acesteia, revenirea reclamantei la numele purtat anterior casatoriei, acela de „OLTEANU”, cererea reconventionala (f. 26) formulata de pârât, prin care solicita desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantei, încredintarea catre el a minorei Elena-Irina spre crestere si educare, cu obligarea reclamantei la plata unei pensii lunare de întretinere si revenirea reclamantei la numele purtat anterior casatoriei, cererea completatoare (f. 88), formulata de reclamanta prin care solicita sa pastreze numele dobândit prin casatorie, motivat de anumite împrejurari.
La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns reclamanta, asistata de avocat MD, în baza contractului de asistenta juridica numarul 67/22 iunie 2011, pârâtul, asistat de avocat CV, în baza contractului de asistenta juridica numarul 76/25 iulie 2011.
Procedura îndeplinita în mod legal conform art. 85 alin. 1 Cod procedura civila.
Actiunea timbrata cu taxa judiciara de timbru în suma de 39 lei (f. 4), cererea reconventionala timbrata cu taxa judiciara de timbru în suma de 39 lei (f. 22) si timbru judiciar în suma de 0,6 lei (f. 22).
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, care învedereaza ca pârâtul a depus la dosar un set de înscrisuri si pentru comunicare, aspect pe care instanta îl constata.
Avocat MD, pentru reclamanta, depune la dosar înscrisuri si nu solicita termen pentru a lua cunostinta de cele depuse de partea adversa pentru acest termen de judecata. Nu mai are cereri de formulat si solicita acordarea cuvântului asupra fondului, cerere cu care avocat CV, pentru pârât, este de acord.
Instanta ia act ca nu mai sunt cereri de formulat, constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul asupra fondului.
Avocat MD, pentru reclamanta, solicita admiterea actiunii principale, asa cum a fost completata ulterior. Sa se aiba în vedere discrepantele majore dintre declaratiile martorilor. Persoana despre care se face referire ca ar avea o relatie deosebita cu reclamanta este chiar cunostinta pârâtului, fata de care acesta din urma nu a dorit sa mai aiba relatii de afaceri. Din probe rezulta vina ambilor soti. Pârâtul nu a putut demonstra decât o singura cauza în destramarea relatiilor de familie. În ceea ce priveste minora, precizeaza ca un copil care nu creste lânga mama lui pierde jumatate din sansa de a reusi în viata. Bona a declarat ca nu a mai putut sta la parti sa aiba grija de fetita din cauza certurilor acestora. Solicita stabilirea locuintei la mama, urmând ca pârâtul sa fie obligat la plata unei pensii lunare de întretinere. Nu solicita cheltuieli de judecata.
Avocat CV, pentru pârât, solicita respingerea cererii principale, vinovata de destramarea relatiilor de familie fiind reclamanta. Totodata, solicita admiterea cererii reconventionale. Reclamanta a încalcat obligatia de fidelitate conjugala, aceasta este o fire impulsiva si careia îi place sa comande, pe când pârâtul este o fire linistita. Partile au lucrat în Grecia, iar când au venit în tara au demarat o afacere. Nu exista contradictii între declaratiile martorilor. Solicita ca exercitarea autoritatii parintesti sa se faca doar de pârât, stabilindu-se domiciliul minorei la el, iar reclamanta sa fie obligata la plata unei pensii lunare de întretinere. Minora este dusa de mama ei la bona, unde sta în cea mai mare parte, reclamanta fiind ocupata cu administrarea afacerii pe care o are. S-a constatat ca reclamanta a lasat-o pe minora chiar si toata noaptea la bona. Faptul ca este fata copilul partilor nu este un aspect determinant la încredintarea minorei. De asemenea, reclamanta sa revina la numele purtat anterior casatoriei. Solicita cheltuieli de judecata.
Avocat MD, pentru reclamanta, precizeaza ca parintii pârâtului au relatat ca reclamanta a avut un comportament bun pâna la aceasta relatie a ei. Chiar din referatul întocmit de detectiv rezulta ca pârâtul a fost plecat de acasa cinci zile din localitate. Oare se poate da acest copil pârâtului, care nu este permanent acasa? Referitor la pastrarea de catre reclamanta a numelui dobândit prin casatorie, este necesar ca aceasta sa ramâna pe numele actual, deoarece are înregistrata o afacere pe numele ei si actele privind functionarea acelei firme nu se pot schimba.
Avocat CV, pentru pârât, în replica, precizeaza ca nu este vorba despre o marca înregistrata, sunt simple etichete pe care se poate imprima un alt nume.
J U D E C A T O R I A:
Deliberând, constata:
Prin cererea înregistrata sub nr. 1304/216/16 mai 2011, reclamanta VEV l-a chemat în judecata pe pârâtul VGA, pentru ca, prin hotarâre judecatoreasca, sa se dispuna desfacerea casatoriei lor încheiate la data de 18 octombrie 2003 si înregistrata sub nr. 5 în Registrul starii civile al Primariei comunei Bradulet, judetul Arges. De asemenea, s-a mai solicitat ca reclamantei sa-i fie încredintata spre crestere si educare minora VEI, nascuta la 21 ianuarie 2009 si pârâtul sa fie obligat lunar la plata unei pensii de întretinere pentru minora, în functie de veniturile pe care le realizeaza. Reclamanta a solicitat si sa revina la numele avut anterior încheierii casatoriei, acela de,,Olteanu”.
În motivarea cererii s-a aratat ca pârâtul este cel care a deteriorat relatia sotilor, el având o atitudine violenta, lovind-o pe reclamanta de mai multe ori si aceasta fiind nevoita sa plece de acasa. Pentru a aplana conflictul, partile au înteles sa plece în Grecia pentru ca reclamanta considera ca familia pârâtului are o influenta negativa asupra lui. Dupa ce au stat acolo 3 ani si 3 luni s-au întors în tara, însa pârâtul a revenit la vechile obiceiuri. El îsi facuse o firma de flori în România, însa a pierdut acolo toti banii economisiti, firma respectiva intrând în faliment. Pârâtul a redevenit violent, pleca de acasa 4-5 zile pe saptamâna si se întorcea fara bani în domiciliul comun, ba chiar facea si datorii pe care i le platea reclamanta. Pe lânga toate acestea, sotul a mai provocat si 4 accidente rutiere, ultimul fiind foarte grav, avariind atunci alte 3 masini pentru ca a adormit la volan. Reclamanta si-a scos atunci proprii bani de la CEC, 5.000 lei, pentru a plati pagubele. Si dupa nasterea minorei din anul 2009, pârâtul a ramas cu acelasi comportament, necontribuind cu nimic la întretinerea gospodariei si facând alte datorii personale.
VGA a formulat întâmpinare (f. 23-25), prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca neîntemeiata, toate sustinerile acesteia fiind nereale. Pârâtul a aratat ca nu este o fire violenta, nu a lovit-o pe reclamanta, nu a facut datorii personale si este un om caruia îi place sa munceasca si sa-si câstige existenta. Pârâtul a realizat venituri personale în Grecia si si-a înfiintat o societate comerciala, iar veniturile obtinute le-a învestit în construirea unei case, în dobândirea de animale si de alte bunuri. Pârâtul pleca de acasa pentru desfasurarea unei activitati de comert aducatoare de venituri în gospodarie. În legatura cu acel accident grav, pârâtul a sustinut ca acesta s-a produs pe un fond de oboseala si daunele produse au fost achitate din veniturile comune, obtinute din activitatea societatii comerciale a lui. Reclamanta se face vinovata de destramarea casatoriei, ea având în prezent o relatie ,, mai apropiata” cu numitul SC, fost asociat al pârâtului la firma. În legatura cu încredintarea minorei spre crestere si educare, pârâtul a aratat ca nu doreste ca aceasta sa stea la reclamanta, ci la el, beneficiind de toate conditiile necesare.
Pârâtul a formulat si o cerere reconventionala ( f. 26-28), prin care a solicitat desfacerea casatoriei din vina exclusiva a sotiei sale, încredintarea minorei spre crestere si educare, cu obligarea reclamantei la plata unei pensii de întretinere în raport de venitul minim pe economie, începând cu data pronuntarii divortului. S-au mai solicitat si ca reclamanta sa revina la numele avut anterior, acela de ,,Olteanu”, precum si cheltuieli de judecata. S-au reluat sustinerile din întâmpinare, cu un accent pus pe relatia extraconjugala a reclamantei cu numitul SC, fost asociat la firma pârâtului. S-a sustinut ca aceasta relatie dureaza de cca. un an si jumatate.
Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconventionala (f. 32-34), aratând ca aceasta este neîntemeiata si urmeaza a fi respinsa. S-a aratat ca pârâtului nu i-a placut munca, înca de la începutul casatoriei consuma în exces bauturi alcoolice si nu avea serviciu stabil. Nici în Grecia el nu s-a adaptat pentru prestarea unei munci efective, astfel ca reclamanta a dus greul casniciei, mai ales din punct de vedere material. Reclamanta a obtinut bani din fonduri europene, iar parintii ei i-au donat mai multe animale. În legatura cu încredintarea minorei, s-a sustinut ca trebuie sa se tina cont în primul rând de sexul acesteia si de vârsta, deci nu exista o alta solutie decât ca fetita sa-i fie data mamei. Si pâna acum minora a fost crescuta de reclamanta si de o bona platita de aceasta, ajutând la cresterea copilei si bunica reclamantei, numita OM. Pârâtul nu s-a preocupat de soarta fetitei.
Reclamanta a mai depus la dosar si o cerere completatoare (f. 88), prin care a solicitat sa i se încuviinteze pastrarea numelui dobândit prin casatorie ,, Vintila”, deoarece are înfiintata pe numele ei o firma persoana fizica autorizata, care este si înregistrata la ORC. Pe aceasta firma a primit si o subventie din fonduri europene, iar schimbarea de nume ori denumire nu sunt permise în asemenea situatie.
S-au depus la dosar : certificatul de casatorie al partilor în original, certificatul de nastere al minorei, ancheta sociala efectuata la domiciliul partilor, actul de identitate al reclamantei, o plângere penala si un certificat medico-legal din 07 noiembrie 2011, un antecontract de vânzare-cumparare cu privire la doua suprafete de teren de pe raza comunei Musatesti, unele documente privind desfasurarea activitatii PFI VEV, o notificare din 07 decembrie 2011 din partea parintilor pârâtului catre reclamanta, raportul din 23 noiembrie 2011 întocmit în comun de Cabinetele de detectivi particulari – GV si TO, cu 17 planse foto aferente.
În cursul cercetarii judecatoresti s-a luat un interogatoriu pârâtului de catre reclamanta (f. 53) si s-au audiat martorii Olteanu Vasile Constantin, Moraru Ileana, Vintila Mihai si Vintila Ileana (f. 54-59).
Dat fiind faptul ca prezentul proces s-a declansat înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil de la 1 octombrie 2011, dispozitiile acestuia se aplica si în cauza de fata conform art. 5 alin.2 si art. 42 di Legea 71/2011, fiind vorba de raporturi de familie, astfel ca motivarea în drept a solutiei instantei se va raporta la noile reglementari.
Examinând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Partile s-au casatorit la data de 18 octombrie 2003 în comuna Bradulet, judetul Arges, având domiciliul comun în satul Gales. Din aceasta casatorie a rezultat minora VEI – nascuta la data de 29 ianuarie 2009.
Sotii au locuit o perioada împreuna si în Grecia, cca. 3 ani de zile, plecând acolo pentru a munci în vederea obtinerii unor venituri mai mari pentru nevoile familiei.
Martorul reclamantei, Olteanu Vasile Constantin, fratele acesteia, a declarat ca stie relatia partilor doar din luna februarie 2011 si ca între ele
s-au produs mai multe certuri, fara sa cunoasca motivele. A mai relatat ca în ziua de Paste a anului 2011, pe fondul unei discutii aprinse, pârâtul i-a spus reclamantei ,, ca o sa-i faca felul”. Partile s-au despartit în fapt în februarie 2011 si martorul a precizat ca pâna atunci ele s-au ocupat împreuna de gospodarie si de minora, dupa aceea fetita ramânând la reclamanta. Martorul a mai spus ca partile se mai certau si ca reclamanta ar avea un alt barbat, dar si pentru ca pârâtul o batea, ultima violenta petrecându-se în luna noiembrie 2011. Pârâtul nu consuma alcool si nu fuma, iar când pleca de acasa 2-3 zile o facea doar sa vânda marfa pe care partile o produceau în gospodarie, ele având o firma de produse lactate.
Martora Moraru Ileana, bona fetitei partilor, propusa de reclamanta, a relatat ca sotii se cam certau în fiecare seara si pârâtul o mai batea pe reclamanta, dar nu cunoaste motivele pentru care izbucneau acele certuri. Reclamanta are o firma de lactate la domiciliu si se ocupa personal si exclusiv de aceasta. Martora este platita de reclamanta, iar în prezent fetita partilor sta la ea în domiciliu, de dimineata pâna seara, uneori chiar si peste noapte. Despre pârât, martora nu a declarat alte amanunte, aratând doar ca acesta pleca de acasa dimineata si venea seara.
Martorul pârâtului, Vintila Mihai, tatal acestuia, a declarat ca relatia sotilor a mers bine la început si dupa 6 luni de la casatorie ei au plecat în Grecia la munca. Au venit în tara dupa cca. 4 ani si relatiile dintre ei s-au racit dupa ce pârâta a intrat într-o afacere cu numitul SC. De atunci reclamanta îl jigneste pe pârât si îl ameninta cu bataia, prin fratele ei. Pârâtul se ocupa de gospodarie, vânzând la piata produse facute în casa, ducându-se cu vacile si cosind. Partile si-au edificat o constructie pe terenul pus la dispozitie de martor. În legatura cu minora, martorul a aratat ca la început sotii s-au ocupat de ea împreuna, dar în prezent minora sta la domiciliul bonei angajate de parintii ei, fiindca reclamanta nu are timp de ea, stând toata ziua la piata.
Martora Vintila Ileana, mama pârâtului, a declarat ca pâna iarna trecuta, când s-au despartit în fapt, partile s-au înteles foarte bine, iar atunci reclamanta i-a spus martorei ca nu îl mai suporta pe pârât si nu se va mai împaca cu el. Pârâtul se ocupa de gospodarie, muncea, se ducea cu vacile si la fân, având mai înainte si o firma la care a fost asociat cu numitul SC. Ei s-au certat, iar atunci s-a asociat reclamanta la firma cu SC. Martora a auzit vorbindu-se prin sat ca reclamanta si SC au o relatie foarte apropiata de peste un an de zile. Partile produceau în gospodarie produse lactate, pe care le vindeau în piata, pentru a face bani , dar cele mai multe venituri le-au obtinut din munca în Grecia, cu care si-au facut si o casa. Despre fetita partilor, martora a declarat ca în prezent aceasta este în grija unei bone, la domiciliul acesteia, fiindca reclamanta si pârâtul vând produse la piata de dimineata pâna seara. Fetita este atasata de tata, care o mai o aduce si la parintii lui din când în când. Martora a mai aratat ca nu stie ca pârâtul sa aiba datorii personale si acesta nu bea si nu fumeaza de 10 ani.
Din referatul de ancheta sociala efectuata la domiciliul partilor rezulta ca acestea sunt patroni de firme si au venituri confidentiale. Sotii stau împreuna cu minora în locuinta compusa din 6 camere, cu o igiena corespunzatoare si având conditii foarte bune de locuit. Detin în proprietate si în concesiune terenuri agricole, având si foarte multe animale. Din discutiile purtate de reprezentantii primariei cu vecinii a rezultat ca partile sunt oameni muncitori, fara vicii si cu un comportament corespunzator în societate. Minora este bine îngrijita si exista relatii de afectiune reciproce între copil si ambii parinti (f. 15-16).
Din raportul detectivilor particulari depus la dosar (f. 60-63 si 95-111) rezulta ca, în perioada 10-13 si 17-19 noiembrie 2011, când s-au facut supravegheri si investigatii la cererea pârâtului, care în acea perioada se afla în târgul organizat în judetele Constanta si Braila, sotia sa, VEV a înnoptat în fiecare seara la locatia din Curtea de Arges, împreuna cu un alt barbat, identificat ca fiind SC. Din informatiile obtinute de detectiv, atât de la vecini cât si de la administratorul acelui bloc, s-a aflat ca acel apartament este închiriat de aproximativ un an, iar subiecta VEV este vazuta frecvent în zona. La un moment dat , s-a pus chiar problema chiar de catre vecini ca aceasta sa fie si ea trecuta la cheltuielile de întretinere.
Din acelasi raport mai rezulta si ca , din investigatiile facute în comuna Domnesti, judetul Arges, a rezultat ca fiica minora a reclamantei, în vârsta de 2 ani, a ramas doar în grija bonei angajate, pe parcursul întregii perioade de investigatii.
Din coroborarea sustinerilor pârâtului cu declaratiile martorilor acestuia si cu constatarile si concluziile din raportul acelor detectivi particulari, instanta apreciaza ca reclamanta se face vinovata de destramarea relatiei conjugale, având o culpa exclusiva în deteriorarea casatoriei cu pârâtul. Aceasta are o legatura intima cu un alt barbat, lipsind noptile de acasa si dormind la acesta, lasându-si fetita de numai 2 ani si ceva sa doarma la domiciliul bonei angajate.
Sustinerile reclamantei, ca pârâtul este violent, ca bea si provoca scandaluri, ca are datorii personale, nu au fost confirmate nici de martorii acesteia. Astfel, fratele reclamantei a declarat ca partile s-au înteles bine pâna acum câtva timp, ca pârâtul nu este consumator de alcool si nu fumeaza, a ajutat-o pe reclamanta de foarte multe ori sa vânda marfa în piata si se ocupa si de fetita când avea timp. Martorul respectiv chiar a declarat ca a constatat personal ca partile nu se mai suporta una pe alta (f. 54).
Din aceleasi probe nu rezulta vreo culpa a pârâtului care sa constituie motiv temeinic de divort, simplele certuri între parti neputând fi apreciate ca atare si nefacându-se dovada certa ca acestea erau provocate de fiecare data de VGA si din ce motive.Este firesc sa existe si certuri si discutii contradictorii între soti de-a lungul casatoriei lor, însa pâna la a aprecia ca aceste certuri constituie motiv temeinic de divort este cale lunga. Este posibil ca acele certuri si unele episoade mai aprinse dintre soti sa se fi produs tocmai din cauza acelei relatii extraconjugale a reclamantei, care nu se mai comporta cu pârâtul în mod corespunzator, neîndeplinindu-si obligatiile ce-i revin ca sotie.
Aceste obligatii sunt prevazute de art. 309 C.civ., si anume sotii trebuie sa-si datoreze reciproc respect, fidelitate si sprijin moral, ceea ce reclamanta nu a mai facut.
În raport de cele ce preceda, în baza art. 373 alin. 1 lit. b) C.civ. rap. la art. 379 alin. 1 C.civ., instanta va pronunta divortul din vina exclusiva a reclamantei.
În legatura cu exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei, cererea pârâtului ca el sa exercite exclusiv aceasta autoritate este neîntemeiata si va fi respinsa în baza art. 396-398 C.civ. Aceasta deoarece regula este ca ambii parinti sa exercite autoritatea asupra minorei, cu exceptia cazului când exista motive întemeiate pentru ca aceasta autoritate sa fie exercitata de un singur parinte. În speta, nu s-a facut dovada acestor motive temeinice, reclamanta nefiind o persoana incapabila, bolnava psihic, decazuta din drepturile parintesti, ori fiind autoarea unor fapte penale grave care s-o împiedice sa exercite aceasta autoritate parinteasca asupra minorei.
Aceasta apreciere a instantei este sustinuta si de dispozitiile art. 503 si 507 C.civ., care stabilesc tocmai aceste reguli avute în vedere si mai sus în considerentele prezentei hotarâri. Asadar, autoritatea parinteasca asupra minorei Vintila Elena Irina se va exercita în comun de cei doi parinti.
În baza art. 401 C.civ., se va dispune ca locuinta minorei sa fie la domiciliul tatalui pârât. Acesta deoarece reclamanta nu se prea ocupa personal de minora, o lasa la domiciliul bonei chiar si peste noapte, pentru ca ea sa stea în compania intima a lui SC, la domiciliul acestuia. Deci reclamanta nu se bucura de o moralitate deosebita, pentru ca fiica ei sa poata sta împreuna cu ea, la domiciliul mamei, pentru a primi o crestere si o educare corespunzatoare cu nevoile si în interesul fetitei.
Sustinerea reclamantei ca în stabilirea locuintei minorei trebuie sa se tina seama de vârsta si sexul acesteia din urma este desueta si neîntemeiata, neavând nicio legatura cu interesul fetitei, principiu prioritar în stabilirea domiciliului minorei dupa divortul parintilor sai.
În baza art. 499, 516, 529-532 C.civ., reclamanta va fi obligata la plata unei pensii lunare de întretinere pentru minora, în cuantum de 167 lei, raportat la nivelul salariului minim pe economie, care este de 670 lei, conform H.G nr. 1193/2010. Acesta deoarece ambii parinti sunt obligati sa contribuie la dezvoltarea fizica si psihica a copilului lor, iar cel care nu îl are în domiciliu are îndatorirea de a contribui la cresterea si educarea lui , prin plata unei pensii de întretinere lunare.
În ceea ce priveste purtarea numele pârâtului de catre reclamanta si dupa casatorie, se retine ca Vintila nu a fost de acord cu acest lucru.
Simpla sustinere a reclamantei ca pe vechiul nume are înregistrata firma autorizata si ca a obtinut fonduri europene în trecut nu este suficienta pentru ca ea sa poarte în continuare numele sotului. Martorul de divort, respectiv a relatiei extraconjugale a reclamantei, o face pe aceasta sa fie nedemna de a continua sa poarte numele de familie,,Vintila”, pârâtul stabilindu-se lezat moral de atitudinea sotiei sale, care a condus la destramarea casatoriei lor. Toate documentele în legatura cu activitatea acelei P.F.I V.E.V se pot modifica dupa divort, iar împrejurarea ca reclamanta a obtinut fonduri europene anterior pentru desfasurarea activitatii aceleiasi firme nu este un impediment în revenirea lui E.V- la numele de familie de ,,Olteanu”.
Potrivit art. 383 C.civ., la desfacerea casatoriei din divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat în timpul casatoriei. Instanta ia act de aceasta întelegere prin hotarârea de divort. Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa încuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat în timpul casatoriei, chiar în lipsa unei întelegeri între ei. În afara celor de mai sus, fiecare dintre fostii soti vor purta numele dinaintea casatoriei.
Simpla sustinere a reclamantei ca pe vechiul nume are înregistrata firma autorizata si ca a obtinut fonduri europene în trecut nu este suficienta pentru ca ea sa poarte în continuare numele sotului. Motivul de divort, respectiv o relatie extraconjugala a reclamantei, o face pe aceasta sa fie nedemna de a continua sa poarte numele de ,,Vintila”, pârâtul simtindu-se lezat moral de atitudinea sotiei sale, care a condus la destramarea casatoriei lor. Toate documentele în legatura cu administrarea acelei P.F.I VEV se pot modifica dupa divort, iar împrejurarea ca reclamanta a obtinut fonduri europene pentru finantarea activitatii aceleiasi firme nu este un impediment în revenirea lui VEV la numele de familie ,,Olteanu”.
În acest context, instanta va respinge deci în totalitate actiunea reclamantei si va admite numai în parte cererea reconventionala a pârâtului.
În baza art. 274 C.civ., reclamanta fiind în culpa procesuala, va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata catre pârât, cheltuieli ce reprezinta taxa de timbru pentru cererea reconventionala si onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Respinge ca nefondata actiunea formulata de reclamanta VEV, împotriva pârâtului VGA, asa cum aceasta a fost completata ulterior.
Admite în parte cererea reconventionala formulata de pârâtul Vintila Gheorghe-Adrian.
Desface casatoria partilor încheiata la data de 18 octombrie 2003 în comuna Bradulet, judetul Arges si înregistrata la Registrul starii civile sub numarul 5 din aceeasi data, din vina exclusiva a reclamantei.
Reclamanta reia numele purtat anterior casatoriei: Olteanu.
Autoritatea parinteasca asupra minorei VEI se va exercita în comun de ambii parinti.
Locuinta minorei va fi stabilita la domiciliul tatalui pârât.
Stabileste în sarcina ambilor parinti obligatia de a contribui la
cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a minorei, cu obligarea reclamantei la plata catre pârât a unei pensii lunare de întretinere pentru minora de 167 lei începând cu data de 15 decembrie 2011 si pâna la majoratul acesteia.
Obliga pe reclamanta la 839,6 lei cheltuieli de judecata catre pârât.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, 15 decembrie 2011.
PRESEDINTE, GREFIER,
Red. M.M.B
Tehnored.A.D
Ex.5/4.01.2012
