Prin cererea înregistrata pe rolul instantei petenta M. M. a solicitat îndreptarea erorii materiale în ceea ce priveste numele, în sentinta civila din 23.03.1989 a Judecatoriei Valenii de Munte.
In motivarea cererii, s-a aratat ca în mod gresit avocatul angajat la acea vreme, fara acordul petentei, a solicitat desfacerea casatoriei si reluarea numelui. Petenta sustine ca aceasta neîntelegere a fost descoperita atunci când a întocmit dosarul pentru pensia de urmas, ea continuând convietuirea cu sotul sau pana la decesul acestuia.
Cererea nu a fost motivata în drept.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca cererea este neîntemeiata si urmeaza sa o respinga ca atare.
Potrivit art. 281 cod procedura civila, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau încheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Textul de lege are in vedere erorile materiale si omisiunile ce pot fi îndreptate fara a duce la o schimbare a solutiei data în dosar.
Petenta afirma ca avocatul nu a înteles ca partea pe care o asista (prezenta de altfel personal la momentul dezbaterilor) ar fi renuntat la judecata, deci la desfacerea casatoriei.
Aceasta eroare, însa, putea constitui doar motiv de exercitare a cailor de atac (apel, recurs), reprezentand o posibilitate de a obtine o solutie contrara.
Sentinta civila din 23 martie 1989 a fost comunicata reclamantei, care nu putea sa nu observe dispozitivul prin care se desface casatoria, independent de o eroare materiala cu privire la sustinerile partilor.
Principiul securitatii circuitului civil impune ca o hotarare judecatoreasca definitiva sa nu poata fi modificata decat in conditiile si limitele exercitarii cailor extraordinare de atac. Posibilitatea înlaturarii, indreptarii erorilor materiale oricand (nelimitata în timp) se justifica prin efectele reduse ale acestei operatiuni, asupra sensului dispozitiei din hotarare (neputandu-se transfera, de exemplu, admiterea actiunii, in respingerea actiunii).
Pentru aceste motive instanta respinge cererea ca neintemeiata.
