Nulitatea căsătoriei.În cazul bigamiei ,cea de-a doua căsătorie este lovită de nulitatea prev. de art. 5 C.fam.
Potrivit art. 5 C.fam., „este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care este căsătorită”, iar potrivit art. 19 C.fam., este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 5 C.fam.
Potrivit art. 5 C.fam., „este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care este căsătorită”, iar potrivit art. 19 C.fam., este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 5 C.fam.
Nerespectarea dispoziţiilor legale privind încheierea căsătoriei este sancţionată cu nulitatea absolută.
Nerespectarea dispoziţiilor legale privind încheierea căsătoriei este sancţionată cu nulitatea absolută.
Nulitatea prevăzută de art. 19 şi art. 5 C.fam. are ca scop apărarea principiului monogamiei căsătoriei, astfel că cea de a doua căsătorie este lovită de nulitate.
Nulitatea prevăzută de art. 19 şi art. 5 C.fam. are ca scop apărarea principiului monogamiei căsătoriei, astfel că cea de a doua căsătorie este lovită de nulitate.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 25.09.2006, reclamantul V. I. a chemat în judecată pe pârâta C. F., solicitând instanţei constatarea nulităţii absolute a căsătoriei încheiată cu pârâta şi înregistrată în oraşul Bumbeşti-Jiu.
În fapt, a arătat că, la data de 03.03.2005, s-a căsătorit cu pârâta A. F. fără să cunoască faptul că aceasta era căsătorită cu C. M., conform certificatului de căsătorie nr. 1849/02.11.2002.
Reclamantul a mai arătat că pârâta i-a prezentat o sentinţă civilă de divorţ nr. 9482/03.10.2003, pronunţată în dosarul nr. 8291/2003 având o grefă nereală, potrivit căreia sentinţa era definitivă şi irevocabilă, pârâta neschimbându-şi actele de stare civilă pe numele soţului, după căsătoria cu acesta.
A mai arătat că pârâta s-a împăcat cu soţul ei, conform deciziei nr. 67/21.01.2004, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 47/2004.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 19 şi art. 5 din Codul familiei.
În şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2006, instanţa, din oficiu a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj şi a reţinut cauza spre soluţionare.
Prin sentinţa civilă nr. 114 din 23.11.2006, Tribunalul Dolj a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei Craiova, având în vedere dispoziţiile art. 1 pct. 1 C.proc.civ.
La termenul de azi, părţile prin apărători au învederat că nu mai au cereri de formulat, situaţie în care instanţa a reţinut cauza spre soluţionare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. din 03.10.2003 pronunţată de Judecătoria Craiova, s-a desfăcut căsătoria înregistrată în registrul stării civile al mun. Craiova la nr. 1849 din 02.11.2002, încheiată între C. M. şi C. F. şi s-a dispus ca reclamanta să reia numele de familie purtat anterior căsătoriei..
Prin decizia civilă din 21.01.2004 pronunţată de Tribunalul Dolj, definitivă prin nerecurare şi irevocabilă, a fost admis apelul formulat de C. M. împotriva sentinţei civile din 03.10.2003 pronunţată de Judecătoria Craiova şi s-a stins acţiunea de divorţ prin împăcarea soţilor.
La data de 03.03.2005, pârâta A. F. s-a căsătorit cu reclamantul V. I., căsătoria fiind înregistrată în registrul stării civile al oraşului Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj.
Astfel, la data de 03.03.2005, data încheierii căsătoriei cu reclamantul, pârâta era căsătorită cu numitul Chivu Marian, întrucât acţiunea de divorţ se stinsese prin împăcarea soţilor în faţa Tribunalului Dolj la data de 21.01.2004.
