R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ORADEA
SECŢIA CIVILĂ
DOSAR NR. 20682/271/2012
SENTINŢA CIVILĂ NR. 10615/2013
Şedinţa publică din …..2013
Preşedinte: ………..
Grefier: ……….
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta ……… în contradictoriu cu pârâţii ………, având ca obiect stabilire locuinţă minor şi exercitare autoritate părintească.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi, nu au răspuns părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, aşa cum s-a consemnat în încheierea de şedinţă din data de …..
Grefierul de şedinţă expune referatul cauzei, învederând instanţei că în prezenta cauză s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, după care:
Se constată că dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de ……., fiind consemnate în acea încheiere de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de ……., zi în care s-a dat hotărârea.
În termenul de pronunţare, părţile au depus la dosar concluzii scrise.
J U D E C Ă T O R I A
DELIBERÂND,
Constată că prin acţiunea înregistrată la instanţă sub dos. cu nr. de mai sus, legal timbrată cu 14 lei taxă timbru prin chit. de la filele 2 şi 45 dosar şi 0,6 lei timbre judiciare, reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâtul …. şi, în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei mun. ……, a solicitat instanţei să modifice măsura de încredinţare a minorei . ….., din părinţi .…… în sensul încredinţării minorei la reclamantă, cu exercitarea de către reclamantă a drepturilor şi îndatoririlor cu privire la persoana copilului şi cu obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere pentru minoră în cuantum de ¼ din venitul său lunar net, de la data introducerii acţiunii şi până la terminarea studiilor de către fetiţă; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, s-a arătat că reclamanta este mătuşa minorei …, ns. la data de ……….2005, din căsătoria pârâtului cu sora reclamantei, numita …, decedată între timp, la data de …….
La data de ….., prin Sentinţa civilă nr. …., Judecătoria Oradea a pronunţat divorţul dintre pârât şi mama minorei, încredinţând minora spre creştere şi educare mamei sale, ……. şi obligând tatăl la plata pensiei de întreţinere pentru minoră în cuantum de 1/4 din venitul net realizat, cu începere de la data pronunţării sentinţei, ……… şi până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.
Susţine reclamanta că măsura de reîncredinţare a minorei la ea este în interesul superior al copilului, cont. art. 263 al. 1 din N.C.C.
După divorţ, mama minorei fiind bolnavă, suferind de gliomatoză temporală şi nuclei bazali (o tumoare multiplă extrem de rară, inoperabilă) a locuit, cu minora, împreună cu reclamanta, deoarece nu se putea ocupa de fiica ei, dată fiind starea extrem de gravă a sănătăţii. Astfel, din luna ianuarie 2012, reclamanta a participat permanent la creşterea şi educarea minorei, inclusiv sub aspect financiar, fiind implicată şi în activităţile şcolare sau de altă natură ale minorei încercând să suplinească imensa lipsă a mamei cauzată de starea de sănătate.
La data de ……….2012, mama minorei, ………), a decedat. De la decesul marnei sale, minora este într-o situaţie emoţională deosebită, nu mai vrea să doarmă decât cu mătuşa ei.
S-a mai arătat că, de mică, minora şi reclamanta au dezvoltat relaţii de ataşament reciproc, petrecându-şi inclusiv vacanţele împreună cu mama acesteia. De la debutul bolii şi ulterior după decesul mamei, reclamanta s-a ocupat aproape exclusiv de creşterea şi educarea minorei, a plătit toate cheltuielile privitoare la minoră, inclusiv cele de şcolarizare. Reclamanta, având firmă personală, prin natura serviciului, are un program flexibil pentru a putea duce, respectiv aduce minora de la şcoală şi la celelalte activităţi extraşcolare. Consideră ea că îi poate oferi cele mai bune condiţii pentru creştere şi educare, un mediu familial corespunzător, un cămin.
În ceea ce-l priveşte pe tatăl minorei, pârâtul ………, acesta nu îndeplineşte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare pentru creşterea şi educarea minorei. Acesta nu a vrut copilul de la naştere. Deşi mama minorei era gravidă cu probleme medicale, soţul nu se îngrijea de ea.
De asemenea, a avut un comportament violent faţă de mama minorei, bătând-o chiar de faţă cu minora. De 3 ori le-a alungat din garsoniera unde locuiau, scoţându-le în stradă pe fosta soţie, împreună cu minora. Cu aceste ocazii, reclamanta le-a luat în găzduire, culegând hainele şi jucăriile copilului de pe holul scării.
Pârâtul avea relaţii extraconjugale şi în timpul căsătoriei, lipsea de acasă de dimineaţa până seara târziu, uneori chiar şi 2 zile.
Din 16 ani de căsnicie, nu a lucrat 10 ani. Şi când lucra, nu dădea bani în casă, necontribuind la cheltuielile de întreţinere ale familiei şi copilului. În ultimul an, şi-a schimbat de 3 ori locul de muncă.
Mai mult, pârâtul nu s-a implicat în creşterea şi educarea copilului. La început, nici la serbările minorei nu mergea, întrucât „nu avea timp de aşa ceva”.
Nici după divorţ, atitudinea sa faţă de copil nu s-a schimbat. Cu ocazia vizitelor efectuate la pârât, minora s-a întors cu păduchi, luaţi de la copiii prietenei lui, şi murdară. Cu ocazia altei vizite, minora s-a întors cu mâna ruptă, întrucât pârâtul a motivat: „n-am timp să stau lângă ea”. Pârâtul nu asigură dezvoltarea unor deprinderi responsabile, sănătoase.
Nu îi cumpăra haine sau rechizite. Dacă minora era bolnavă sau vroia jucării, îi spunea: „du-te la maică-ta, eu n-am bani de aşa ceva”.
Minora nu vrea să stea la tatăl ei, iar în prezent nu vrea să meargă nici la şcoală, de frică să nu fie luată de tată cu el.
În drept, s-au invocat disp. art. 403, 399, 263 al. 1, 264 al. 1, 499 al. 3 din Noul C. Civ.
În probaţiune, s-au depus la dosar, în copie,următoarele înscrisuri: CI a reclamantei, certificatul de naştere al minorei, certificat de deces al mamei minorei, Sentinţa civilă nr. …….., acte medicale pe numele mamei (filele …………. dos.).
Prin precizarea de acţiune de la fila 21 dosar, reclamanta a solicitat:
1. în principal,
-stabilirea locuinţei minorei ………, născută la data de ……..200, din părinţi …………., la reclamantă;
-exercitarea de către reclamantă a supravegherii copilului şi îndeplinirea tuturor actelor obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura sa.
-obligarea pârâtului ……. la plata pensiei de întreţinere pentru minoră în cuantum de 1/4din venitul său lunar net, începând cu data introducerii acţiunii;
2. în subsidiar, stabilirea dreptului de a avea relaţii personale cu minora, inclusiv prin găzduirea acesteia, după următorul program:
-în prima şi a treia săptămână a fiecărei luni, de vinerea orele 12 până duminica orele 19;
-prima săptămână a perioadei corespunzătoare vacanţei de iarnă;
-de Paşte şi o lună în vacanţa de vacanţa de vară.
Reclamanta a reluat motivele arătate în considerentele acţiunii principale, susţinând că minora este într-o situaţie emoţională deosebită, nu mai vrea să stea decât cu mătuşa ei, nu vrea să doarmă decât cu ea. Minora nu vrea să stea la tatăl ei.
Interesul superior al copilului reclamă menţinerea acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial normal şi echilibrat. Nu există nici un motiv pentru a schimba mediul familial în care minora a trăit de la divorţul mamei, aceasta având nevoie de stabilitate emoţională.
Interesul superior al copilului reclamă menţinerea acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial normal şi echilibrat. Nu există nici un motiv pentru a schimba mediul familial în care minora a trăit de la divorţul mamei, aceasta având nevoie de stabilitate emoţională.
Rapoartele psihologice anexate recomandă menţinerea cel puţin temporară a minorei în familia reclamantei, pentru a asigura sprijinul moral şi afectiv al unei prezenţe feminine stabile şi permanente care să substituie (pe cât posibil) lipsa mamei.
Având în vedere vârsta minorei, reclamanta fiind femeie, apropiată sufleteşte de minoră, aceasta poate să o ajute cel mai bine să traverseze această perioadă dificilă.
S-a mai arătat că reclamanta nu se opune relaţiilor personale ale minorei cu tatăl ei, spre deosebire de acesta, ci la posibilitatea ca aceasta să rămână în grija unui tată iresponsabil.
Prin Ordonanţa preşedinţială nr. ……., dată în dosarul nr. ………. al Jud. Oradea, instanţa a dispus predarea minorei către tatăl reclamant, deşi procesul verbal de ascultare a minorei confirmă legătura afectivă puternică între minoră şi mătuşă, faptul că tatăl bea, iar minora nu vrea sa stea la el.
Pârâtul consideră că are un drept de proprietate asupra copilului. Interzice categoric orice relaţii personale dintre minoră şi reclamantă. Bunica pârâtului, cu care acesta locuieşte, a vizitat minora la şcoală, întrebând-o ce i-a spus judecătorului care a ascultat-o. Aflând că minora a spus că vrea să rămână la mătuşa ei, bunica pârâtului a ameninţat-o că pârâtul o va bate din această cauză, minora izbucnind în plâns din cauza fricii.
De asemenea, fiind lipsit de scrupule, pârâtul urmăreşte atragerea afecţiunii copilului prin metode ieftine, rudimentare, precum înlăturarea obligaţiei de a efectua temele şcolare. În mod repetat, inclusiv când a vizitat copilul la şcoală, în luna decembrie 2012, a îndemnat-o să nu înveţe, rezultatele şcolare scăzând: calificative suficient şi insuficient.
În subsidiar, reclamanta solicită stabilirea dreptului de a avea relaţii personale cu minora, inclusiv prin găzduirea acesteia, indicând un program de vizitare.
A motivat aceasta prin aceea că, în data de ……..2012, pârâtul a ridicat minora de la şcoală, prin intimidarea personalului şcolii, fără a prezenta ordonanţa preşedinţială, întrerupându-i programul şcolar al minorei. De atunci, pârâtul interzice categoric orice relaţii personale dintre minoră şi reclamantă. Nu a dus minora nici la serbarea şcolară programată pe data de …….2012, pentru care minora s-a pregătit, pentru a împiedica orice contact al minorei cu mătuşa ei. Aceasta a încercat repetat să viziteze fetiţa la domiciliul tatălui, dar i s-a interzis contactul cu ea, cu excepţia unei ocazii, când i-a fost permis să o vadă cu condiţia predării de către reclamantă a card-ului de alocaţie de stat şi a unor acte pentru pensia de urmaş. Şi atunci, minora era timorată, fiindu-i frică din cauza pârâtului să se apropie de mătuşa ei.
În probaţiune, s-au mai depus la dosar, în copie: aviz şi raport psihologic întocmite pentru minoră, procesul-verbal de audiere al acesteia de către instanţă, în dos. de ordonanţă preşedinţială, acte medicale pe numele acesteia (filele ……… dos.)
Prin întâmpinarea de la fila 38 dosar, pârâtul …… a arătat instanţei că, referitor la primul capăt de acţiune, se opune la admiterea acestuia.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de acţiune, arată că este de acord cu admiterea în parte, dar nu în baza programului solicitat de reclamantă. Cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul arată că a fost căsătorit cu mama minorei, ……, din căsătorie rezultând minora ……..
Părinţii fetiţei au divorţat în anul 2010, prin sentinţa civilă nr. ……. pronunţată în dosar nr. …. al Judecătoriei Oradea. Urmare divorţului, fiica minoră a fost încredinţată spre creştere şi educare mamei, cu obligarea tatălui la plata unei pensii de întreţinere şi stabilirea unui program de vizitare.
Susţine pârâtul că a păstrat relaţiile cu fetiţa, pe care a vizitat-o şi ridicat-o conform programului stabilit prin sentinţă, deşi a avut greutăţi datorită mai mult atitudinii şicanatorii a surorii şi mamei fostei sale soţii.
În anul 2012, datorită faptului că situaţia familială iniţială s-a schimbat, a înaintat pârâtul o acţiune judecătorească prin care a solicitat stabilirea domiciliului copilei la el, la tată – acţiunea a format obiectul dosarului nr. … al Jud. Oradea. În data de ………2012, mama fetiţei, ………., a decedat.
După acest eveniment, a solicitat personal imediat şi în mai multe rânduri reclamantei, să îi predea fetiţa, aceasta însă a refuzat, afirmând că va permite acest fapt „doar trecând peste trupul ei”.
Ca urmare, pârâtul a înaintat două acţiuni judecătoreşti, respectiv: o ordonanţă preşedinţială – obiect al dos. nr. ….. al Judecătoriei Oradea, prin care a solicitat obligarea prezentei reclamante şi a mamei acesteia, să predea imediat fetiţa reţinută fără nici un drept.
Prin sentinţa civilă nr. ……..2012 a Judecătoriei Oradea, a fost admisă cererea. Ordonanţa a fost pusă în executare, fetiţa aflându-se la tatăl ei.
Recursul declarat însă de către reclamantă a fost admis, casându-se sentinţa prin respin¬gerea cererii, pentru motive care până la data formulării întâmpinării, nu sunt cunoscute, hotărârea nefiind redactată.
În data de ……2013, reclamanta a răpit fetiţa, luând-o cu forţa de la şcoală, dar ulterior, în data de ……..2013, pârâtul a preluat-o din nou, cu acordul conducerii şcolii.
Susţine pârâtul că acest act barbar pus la cale de către reclamantă, a produs un grav şoc psihologic copilei, care s-a îmbolnăvit, în prezent fiind sub tratament medical.
O altă acţiune formulată de pârât este cea de drept comun, prin care a solicitat predarea minorei – dosarul aflându-se pe rolul judecătoriei.
Arată pârâtul că în prezenta acţiune, invocă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi, de asemenea, excepţia de inadmisibilitate a acţiunii.
În motivarea acestor excepţii, arată că textul legal al celor două articole invocate în motivarea în drept, de către reclamantă, se referă la locuinţa minorilor după divorţ.
Ori reclamanta nu a fost parte în procesul de divorţ şi nici nu poate pretinde aceleaşi drepturi ca şi sora ei – mama fetiţei. Nu are calitatea de succesoare a acesteia, deci nu poate pretinde acel drept pe care-l avea sora ei.
Pot exista şi situaţii excepţionale în care este în interesul superior al copilului ca instanţa să stabilească locuinţa acestuia la alte persoane (de exemplu la bunici, altă rudă sau altă persoană), cu consimţământul acestora, sau într-o instituţie de ocrotire. Locuinţa minorului nu poate fi însă schimbată fără acordul ambilor părinţi, dacă acest fapt ar afecta exerciţiul autorităţii sau al altor drepturi părinteşti.
Referitor la fondul cauzei, susţine pârâtul că interesul reclamantei nu este acela de a asigura o situaţie deosebită fetiţei, ci este josnic, sub două aspecte: obţinerea unui profit material prin plata pensiei de întreţinere şi preluarea alocaţiei de stat; răzbunarea împotriva pârâtului, pentru tragedia moartei mamei fetiţei.
După divorţ şi până la deces, mama minorei, împreună cu minora au locuit într-o casă cu 2 camere, împreună cu mama sa …… şi cu sora, ….. S-a mai arătat că bunica fetiţei este bolnavă de epilepsie.
La începutul lunii noiembrie 2012, în urma unei dezbateri care a avut loc la Judecătoria Oradea, s-a ajuns la un acord cu ……., privind preluarea copilei la tată, sens în care instanţa de judecată a acordat un termen pentru semnarea unei tranzacţii. La termenul de judecată nu s-a prezentat fosta soţie a pârâtului – era deja grav bolnavă internată în spital, ci ……..
S-a convenit ca peste câteva zile să se semneze tranzacţia, la sediul Cabinetului de avocatură ….i, în prezenţa tuturor părţilor. Din partea fostei soţii a pârâtului nu s-a prezentat însă nimeni, astfel că tranzacţia nu i putut fi semnată.
Pârâtul a aflat apoi despre decesul fostei soţii la câteva zile după înmormântare, el nefiind anunţat de rudele acesteia.
Reclamanta este mătuşa minorei, iar pârâtul nu contestă faptul că a ajutat-o pe defunctă în creşterea şi educarea ei. Dar acest fapt nu înseamnă că dobândeşte un ascendent superior faţă de părintele natural, având dreptul şi interesul de a reţine copilul, respectiv acela de a cere stabilirea locuinţei la aceasta.
Cel care exercită drepturile părinteşti este pârâtul. Reclamanta nu este titulara acestui drept.
Mai susţine pârâtul că pentru a preîntâmpina orice speculaţie, posedă toate condiţiile materiale şi garanţiile morale pentru a putea creşte fetiţa, care de altfel este foarte ataşată de el, de tată.
Cu privire la programul de vizitare solicitat de reclamantă, susţine pârâtul că este de acord ca fetiţa să păstreze legăturile cu mătuşa şi bunica ei. În momentul de faţă însă, dată fiind starea conflictuală dintre părţi, exclude posibilitatea să permită „găzduirea” acesteia la sfârşit de săptămână. Astfel, tatăl este de acord ca fetiţa să fie vizitată la domiciliul lui la fiecare sfârşit de săptămână, pe o perioadă de câteva ore.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de pârât, răspuns depus de reclamantă la fila 70 dosar, aceasta a solicitat admiterea acţiunii precizate şi respingerea apărărilor pârâtului, inclusiv a excepţiilor invocate de acesta.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Reclamanta este mătuşa minorei ……., din căsătoria pârâtului Tolvai Gyula cu sora reclamantei, defuncta …….. Prin S. Civ. nr. ………….. a Jud. ………, instanţa a desfăcut căsătoria părinţilor minorei, iar fetiţa a fost încredinţată mamei sale spre creştere şi educare.
La data de ……….., mama minorei, …..) a decedat, potrivit copiei certificatului de deces de la fila 10 dosar.
De la data divorţului, minora a locuit împreună cu mama sa, în casa bunicii materne, în care mai locuia şi sora defunctei, mătuşa minorei – prezenta reclamantă. Datorită bolii de care suferea, mama fetiţei a fost ajutată în permanenţă de sora sa, la creşterea şi educarea minorei, atât din punct de vedere material, cât şi moral. Fetiţa este foarte ataşată de mătuşa sa, care s-a preocupat ca minora să simtă cât mai puţin lipsa mamei ei.
După decesul acesteia, a început disputa dintre tatăl minorei – prezentul pârât şi mătuşa acesteia – prezenta reclamantă.
Cum minora a rămas să locuiască lângă mătuşa sa după decesul mamei, s-a formulat o cerere de ordonanţă preşedinţială de către tată, ce a făcut obiectul dos. nr. ……….. al Jud. Oradea, prin care acesta a solicitat predarea minorei către tată, fetiţa fiind reţinută fără nici un drept. Cererea a fost admisă, însă prin Decizia civilă nr. …….), Tribunalul Bihor a modificat în totalitate S. Civ. nr. ……… a Judecătoriei .. şi a respins cererea tatălui de înapoiere a minorei …….. către acesta. S-a considerat că interesul superior al copilului este să rămână în grija mătuşii ei.
Referitor la excepţiile invocate de către pârât prin întâmpinare, cea a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei în formularea prezentei acţiuni, respectiv cea a inadmisibilităţii acţiunii, instanţa urmează să le respingă ca neîntemeiate.
Art. 400 al. 3 din Noul Cod Civil prevede că în mod excepţional şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura sa.
Instanţa va aprecia că textul legal este incident în speţă, măsurile luate cu privire la minor putându-se modifica şi ulterior divorţului, dacă se schimbă împrejurările avute în vedere la divorţ şi ţinându-se cont de interesul superior al copilului, acesta fiind un principiu care prevalează, în conformitate cu art. 2 alin. 3 din L. 272/2004 act.
Apoi, fiind vorba de un drept al copilului de a beneficia de protecţie/îngrijire alternativă, nu e nevoie de o calitate specială, aceea de părinte, pentru reclamant.
Prin stabilirea locuinţei copilului, instituţie juridică nouă, distinctă, se instituie şi competenţe noi, atribuţii specifice ale persoanei de îngrijire în raport cu copilul. Această situaţie este distinctă de situaţia clasică a reprezentantului legal, nefiind incompatibilă cu aceasta din urmă şi permite persoanei de îngrijire efectuarea unor anumite operaţiuni, acte absolut necesare copilului.
Trebuie făcută distincţie între situaţiile asemănătoare în care copilul se află în îngrijirea altei persoane decât părinţii, reglementate astfel:
Art. 399 NCC- Exercitarea autorităţii părinteşti de către alte persoane, când terţa persoană exercită drepturile şi îndatoririle care revin părinţilor cu privire la persoana copilului.
Art. 400 alin. 3 din Noul Cod Civil: în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura sa, fără însă a se pune problema decăderii vreunuia dintre părinţi din drepturile părinteşti.
Distincţia dintre cele două situaţii menţionate mai sus, este dată de gradul de gravitate al comportamentului necorespunzător sau situaţiei părinţilor, care afectează interesul superior al copilului. (Noul Cod Civil, Comentariu pe articole, Flavius Antoniu Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I, Macovei, Ed. C. H. Beck, Bucureşti. 2012, p………..
Pe fondul acţiunii formulate, potrivit art. 2 al. 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti referitoare la copii (în acelaşi sens este şi conţinutul art. 263 alin 1 N.C.C).
În aprecierea interesului superior al copilului, instanţa va trebui să analizeze vârsta copilului, condiţiile care i se pot asigura pentru o bună dezvoltare morală, psihică şi fizică, natura, forţa şi stabilitatea relaţiei de ataşament dintre copii şi părţi, profilul lor socio-moral, istoricul îngrijirii copilului, interesul şi grija manifestată de părinte în timpul convieţuirii şi după despărţirea părinţilor, orice formă de violenţă, abuz, neglijare asupra copilului, potenţialele situaţii de risc ce pot interveni.
Rapoartele psihologice anexate acţiunii reclamantei recomandă menţinerea cel puţin temporară a minorei în familia acesteia, pentru a asigura sprijinul moral şi afectiv al unei prezenţe feminine stabile şi permanente care să substituie (pe cât posibil) lipsa mamei.
Reclamanta nu s-a opus relaţiilor personale ale minorei cu tatăl ei, spre deosebire de acesta, ci la posibilitatea ca aceasta să rămână în grija unui tată, care nu îndeplineşte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare pentru creşterea şi educarea minorei.
Martora …….., audiată în cauză pentru reclamantă (fila …..dos.) a menţionat că pârâtul nu a iubit-o pe mama minorei, cei doi nu s-au înţeles. A fost o perioadă de câţiva ani, în timpul căsătoriei lor, în care pârâtul nu a lucrat, fiind întreţinut de soţia lui. Pârâtul personal i-a spus martorei, după ce defuncta a născut, că el nu şi-a dorit acest copil.
Ca şi în timpul căsătoriei cu mama minorei, şi în prezent pârâtul locuieşte într-o garsonieră împreună cu bunica lui, acolo mai mergând din când în când şi actuala concubină a pârâtului care mai are doi copii.
Este clar că, cel puţin din punct de vedere material, fetiţei îi este mai bine la locuinţa mătuşii ei, prezenta reclamantă, unde beneficiază de condiţii optime de locuit, situaţia rezultând şi din concluziile anchetelor psihosociale efectuate în cauză de Primăria mun. Oradea – Autoritatea Tutelară (filele ……… dos.).
În prezent, pârâtul are un loc de muncă, fiind angajat pe perioadă nedeterminată, potrivit copiei contractului individual de muncă de la fila 92 dosar, după ce anterior fusese angajat în mai multe locuri şi doar pe perioade determinate, aşa cum rezultă din adresa primită de instanţă de la ITM Bihor (fila ……os.).
În timpul căsătoriei părinţilor minorei, pârâtul a avut un comportament violent, imoral, faţă de fosta soţie, bătând-o chiar de faţă cu minora. Au fost situaţii când le-a alungat în stradă din garsoniera unde locuiau. Cu aceste ocazii, s-au refugiat la reclamantă, care le-a luat în găzduire, culegând hainele şi jucăriile copilului de pe casa scării blocului.
Nici după divorţ, atitudinea sa faţă de copil nu s-a schimbat. Din vizitele efectuate la pârât, minora s-a întors murdară si cu păduchi sau cu mâna ruptă, potrivit actelor medicale de la filele 30-31 dos.
În data de ……..2013 (după cum s-a reţinut în cuprinsul anchetelor sociale efectuate în cauză), după pronunţarea deciziei Tribunalului Bihor din cererea de ordonanţă preşedinţială, reclamanta a luat minora de la şcoală în mod paşnic, cu acordul şcolii, pârâtul fiind sunat de conducerea şcolii. Prin adresa şcolii nr. .. (fila ……dos.) se confirmă această stare de fapt, infirmându-se susţinerile pârâtului privind bruscarea fetiţei şi aşa-zisul şoc psihologic.
Raportul psihologului Curţii de apel Oradea efectuat în cauză (f. …….. dos.) confirmă conduita abuzatoare a tatălui, faptul că acesta o bate, bunica fumează în garsonieră, bunica fiind o persoană foarte dificilă care nu este mulţumită de nimeni şi de nimic (acestea fiind chiar susţinerile pârâtului din faţa psihologului). Apoi, când vine acasă, pârâtul o sărută şi o alintă pe concubina lui, în schimb pe fetiţă doar o salută, minora fiind afectată de respingerea tatălui. Este furioasă şi acum pe el când îşi aminteşte cum se comporta cu mama ei, atunci când trăia aceasta.
Concluziile raportului psihologic au fost în sensul că figura primară de ataşament pentru minoră este mătuşa ei – reclamanta, minora dorind să locuiască cu ea. Fetiţa a susţinut că vrea să-şi petreacă timpul şi cu tatăl ei, dar nu vrea să locuiască cu el. mediul de la domiciliul tatălui nu este pe deplin adecvat vârstei şi nevoilor specifice ale minorei, dar nici comportamentul tatălui nu este cel mai potrivit, atunci când acesta o ceartă sau o bate din cauza bunicii care o pârăşte.
Tatăl manifestă o atitudine revendicativă, fermă, nefiind dispus spre colaborare în privinţa menţinerii legăturilor de familie dintre minoră şi familia mamei ei – decedată. Este clar că o consideră pe fetiţă „proprietatea lui”, arătând în faţa psihologului că, odată cu terminarea procesului, va încheia orice legătură cu mătuşa minorei, aspect care, însă poate reprezenta un factor de risc pentru fetiţă, reclamanta fiind figura primară de ataşament a acesteia, cea cu care minora se simte în siguranţă şi care îi păstrează legătura cu tot ce a reprezentat mama ei.
Pentru toate aceste considerente, instanţa urmează să aprecieze că acţiunea formulată de reclamantă este întemeiată, astfel că o va admite aşa cum a fost precizată în principal, potrivit dispozitivului de mai jos.
În baza art. 274 C.Pr.Civ., fiind în culpă procesuală, va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în sumă de 1014 lei, suma reprezentând cheltuieli cu timbrajul acţiunii şi onorariu avocaţial, justificat şi dovedit cu copia chitanţei de la fila 102 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E :
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârât.
Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate, invocată de pârât.
Admite acţiunea formulată şi precizată de reclamanta …. jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâtul ……. jud. Bihor, şi în consecinţă:
Stabileşte locuinţa minorei …….., ns. la data de ….., la domiciliul reclamantei, cu exercitarea de către ea a supravegherii copilului şi îndeplinirea tuturor actelor obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura fetiţei.
Obligă pârâtul la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei în cotă de 25% din venitul lui net lunar, de la data introducerii acţiunii, respectiv …… şi până la majoratul fetiţei sau alte noi dispoziţii.
Obligă pârâtul la plata sumei de 1014 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din data de ……2013.
PREŞEDINTE, GREFIER
……………….
………
4 ex./25………
2 com./- …………….
.
….
