SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 611/2011
Şedinţa publică de la 11 August 2011
Prin cererea înregistrată la data de 23.06.2011 sub nr. 808/199/2011 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, reclamanta M.M., l-a chemat în judecată pe pârâtul M.C., solicitând instanţei stabilirea pensiei de întreţinere .
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform dispoziţ. art.15 lit c din Lg.146/1997 privind taxele de timbru.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere motivat de faptul că îşi continuă studiile şi după împlinirea vârstei de 18 ani .
Cererea nu este motivată în drept.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Părţile, au fost legal citate, iar în instanţă s-au prezentat ambele părţi,iar pârâtul a fost de acord cu acţiunea la termenul din 11.08.2011.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.1843/1997 pronunţată la data de 12.12.1997 în dosarul nr.2273/1997 al Judecătoriei Buhuşi,sentinţă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare pârâtul a fost obligat în favoarea reclamantei, fiica sa, născută la 19.06.1993, la o pensie de întreţinere lunară în cuantum de 25 % din venituri până la majoratul minorei, respectiv 19.06.2011.
Din certificatul depus la dosar reiese că reclamanta se află în prezent în continuare de studii, fiind elevă în clasa a XII-a la Liceul „Ion Borcea” din Buhuşi.
Potrivit art.86 C.fam. obligaţia de întreţinere există între părinţi şi copii, descendentul, cât timp este minor, având drept la întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află.
De asemenea, conform art.94 C.fam. întreţinerea este datorată potrivit cu mijloacele celui care urmează a o plăti iar când întreţinerea este datorată de către părinte ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său în muncă dacă are în întreţinere un copil.
Din analiza sistematică a dispoziţiilor Codului Familiei, precum şi a celorlalte acte normative prin care se reglementează drepturile descendenţilor şi având în vedere practica judiciară constantă şi unanimă în acest sens, instanţa constată că se impune a fi asimilată situaţiei descendentului minor şi aceea a descendentului major, acesta din urmă fiind şi el prezumat în stare de nevoie şi incapacitate de muncă. Or, incapacitatea de muncă este considerată că există şi atunci când se datorează nu unor cauze fiziologice, ci unor cauze de ordin social, aici fiind inclusă şi continuarea studiilor.
Sub acest aspect, instanţa are în vedere şi dispoziţiile art.66 lit.b din Legea nr. 19/2000 (cu modificările ulterioare), care prevede dreptul copilului la pensie de urmaş până la vârsta de 18 ani iar dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora fără a depăşi vârsta de 26 de ani; în mod similar, prin art.51 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecţia copilului în dificultate (intrată în vigoare la 01.01.2005) se reglementează dreptul copilului de a beneficia în continuare de protecţie specială şi după împlinirea vârstei de 18 ani, dacă îşi continuă studiile, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
In consecinţă, în raport de situaţia de fapt şi de considerentele arătate în cele ce preced instanţa va admite acţiunea formulată şi, în baza art. 86 si 94 C.fam. va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 128 lei, reprezentând ? din venitul realizat de pârât în ultimele 6 luni, care urmează a fi acordată de la data ivirii stării de nevoie, prezumată a fi data introducerii acţiunii – 23.06.2011 şi până la terminarea studiilor de către reclamantă, dar nu mai târziu de împlinirea de către acesta a vârstei de 26 de ani.
Instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Redactat IMA- 11. 08. 2011
