Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei, reclamanta CAL a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâţii PML, SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR-STAREA CIVILĂ CÂMPIA TURZII, CCI, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate că pârâtul PML nu este tatăl minorei PAR, născută la data de 11.11.2003 în mun. Câmpia Turzii, să constate că tatăl minorei este pârâtul CCI născut la data de 20.11.1972 în satul …., să încuviinţeze ca minora să poarte numele de familie al tatălui, C, să dispună SPCLEP Câmpia Turzii să radieze din actul de naştere numele şi prenumele pârâtului PML de la rubrica “tatăl” şi înlocuirea acestuia cu numele şi prenumele tatălui CCI, să radieze din actul de naştere de la rubrica “numele de familie” al minorei numele P şi înlocuirea acestuia cu C.
În motivarea cererii reclamanta a precizat că minora s-a născut din relaţia de concubinaj dintre reclamantă şi pârâtul CCI. La momentul naşterii minorei reclamanta nu mai convieţuia cu tatăl minorei astfel încât a acceptat propunerea pârâtului PML de a fi trecut ca tată în actul de naştere al minorei.
Ulterior naşterii minorei însă, reclamanta a reluat relaţia de convieţuire cu tatăl minorei, cu care s-a şi căsătorit la data de 22.08.2012.
În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 429 alin. 1 Cod civil.
În susţinerea acţiunii, reclamanta a depus la dosar acte de stare civilă.
Pârâţii SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR-STAREA CIVILĂ CÂMPIA TURZII, CCI au formulat întâmpinări la cererea de chemare în judecată prin care au arătat că sunt de acord cu admiterea acţiunii reclamantei.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele aspecte:
În fapt, instanţa reţine că potrivit menţiunilor din cuprinsul certificatului de naştere seria NL nr. …., minora PAR s-a născut la data de 11.11.2003, având ca tată pe PML şi ca mamă pe CA .
Potrivit precizărilor reclamantei, minora s-a născut în afara căsătoriei, iar ulterior naşterii acesteia, reclamanta s-a căsătorit cu pârâtul CCI, adevăratul tată al minorei.
În drept, instanţa urmează a avea în vedere cu prioritate că potrivit art. 47 din Lege nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, „Stabilirea filiaţiei, tăgăduirea paternităţii sau orice altă acţiune privitoare la filiaţie este supusă dispoziţiilor Codului civil şi produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuţi după intrarea lui în vigoare”.
Ca atare, rămân incidente şi se va face aplicarea dispoziţiilor art. 54 „Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi pornită de oricare dintre soţi, precum şi de către copil; ea poate fi continuată de moştenitori. Acţiunea se introduce de către soţul mamei împotriva copilului; dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva mamei sale. Mama sau copilul introduce acţiunea împotriva soţului mamei; dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor lui. Dacă titularul acţiunii este pus sub interdicţie, acţiunea va putea fi pornită de tutore. Mama copilului va fi citată în toate cazurile în care nu formulează ea însăşi acţiunea.”
În ceea ce priveşte termenul în care poate fi exercitată acţiunea în tăgada paternităţii, art. 55 ind. 1 din Codul familiei stabileşte că „Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se prescrie în termen de 3 ani de la data naşterii copilului. Pentru soţul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunoştinţă de naşterea copilului.”
În speţă, instanţa reţine că pentru reclamantă, mama copilului, termenul de prescripţie pentru formularea acţiunii a început să curgă de la data naşterii minorului, 13.11.2003, fiind împlinit la momentul înregistrării acţiunii de faţă.
Prin urmare, în temeiul art. 55 ind. 1 C. Fam., instanţa urmează a admite excepţia de prescripţie a dreptului material la acţiune invocată de instanţă din oficiu şi a respinge acţiunea privind tăgada paternităţii formulată de reclamantă ca prescrisă.
În ceea ce priveşte capetele de cerere subsecvente, privind stabilirea paternităţii în favoarea pârâtului CCI şi efectuarea menţiunilor privind numele tatălui şi numele de familie al minorei, instanţa va reţine că filiatia fata de tata se stabileste, in afara de cazurile prevazute in art. 53, prin recunoastere sau hotarâre judecatoreasca. Or, în condiţiile în care paternitatea pârâtului PML nu a fost înlăturată, nu se poate pune în discuţie stabilirea paternităţii altei persoane faţă de minoră.
Ca atare, instanţa va respinge ca neîntemeiate celelalte capete de cerere formulate de reclamantă.
