1. Libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate
Potrivit art. 38 alin. 1 lit. a din Legea nr. 248/2005 modificată şi completată, restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate a cetăţenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani, numai în condiţiile şi cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi acel stat.
De la data aderării României la Uniunea Europeană, 1.01.2007, în cazul returnării unui cetăţean român în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi un stat membru al Uniunii Europene, măsura restrângerii dreptului la libera circulaţie în străinătate se dispune numai pe teritoriul statului care l-a returnat.
(Decizia civilă nr. 43/14.03.2007)
Reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul G.C.N. restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie pe o perioadă de cel mult 3 ani, motivat de faptul că la data de 27.07.2006 a fost returnat din Spania în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această ţară.
Prin sentinţa civilă nr. 1 din 3.01.2007, Tribunalul Vaslui admite cererea şi dispune restrângerea dreptului la liberă circulaţie a pârâtului G.C.N. pe teritoriul ţărilor Uniunii Europene pe o perioadă de o lună, începând cu data pronunţării hotărârii – 3.01.2007.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa de prim grad a reţinut că pârâtul a părăsit teritoriul României cu destinaţia Spania, stat pe teritoriul căruia a fost depistat de organele competente, fără a îndeplini condiţiile de şedere prevăzute de legislaţia spaniolă în vigoare.
Prin întâmpinare, pârâtul a susţinut că a fost înscris în evidenţele instituţiei cu atribuţii de evidenţă a cetăţenilor străini din localitatea în care locuia. În subsidiar, a solicitat ca perioada de restrângere a dreptului la libera circulaţie să fie cât mai scurt.
Tribunalul a înlăturat apărarea pârâtului cu motivarea că nu a făcut dovezi în sensul îndeplinirii condiţiilor de şedere şi de muncă pe teritoriul statului spaniol. Referitor la durata aplicării măsurii, în cuprinsul sentinţei se reţine că dreptul la liberă circulaţie este un drept fundamental al persoanei ce nu poate fi restrâns decât în situaţii excepţionale. Circumstanţele cauzei nu justifică restrângerea exercitării dreptului pe o perioadă de 3 ani.
În apelul declarat, Direcţia Generală de Paşapoarte a invocat următoarele motive:
Dispoziţiile art. 52 din Legea nr. 248/2005 invocate în cererea de chemare în judecată se aplică numai până la data aderării României la Uniunea Europeană, ulterior aderării ce a avut loc la data de 1.01.2007 restrângerea dreptului la liberă circulaţie se poate dispune doar pentru statul din care persoana a fost returnată, respectiv Spania.
Conform art. 52 din Legea nr. 248/2005, până la data aderării României la Uniunea Europeană, în cazul returnării unui cetăţean român în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi un stat membru al Uniunii Europene, măsura restrângerii dreptului la libera circulaţie în străinătate reţinută în condiţiile art. 38 trebuie să se refere la teritoriile acestor state, cu excepţia celor cu privire la care persoana în cauză face dovada că are drept de intrare.
Urmare aderării României la Uniunea Europeană, măsura restrângerii dreptului la libera circulaţie a pârâtului se impune doar pe teritoriul Spaniei, stat din care acesta a fost returnat.
Curtea a admis apelul, a schimbat în parte sentinţa tribunalului în sensul că restrânge exercitarea dreptului la liberă circulaţie numai pe teritoriul Spaniei, pe o perioadă de o lună, începând cu data de 3.01.2007.
