Prin cererea înregistrată sub nr. 3916/104/2013 reclamantul D. M., a formulat contestaţie asupra procesului verbal de control întocmit la data de 30.07.2013 de organele de control ale Gărzii Financiare Olt, solicitând admiterea contestaţiei şi exonerarea de la plata sumelor consemnate în actul de control.
În motivare, reclamantul arată că deţine în proprietate minimul necesar de utilaje agricole pentru munca terenului, fiind înregistrate la Primăria X unde şi plăteşte impozitul prevăzut de lege.
Precizează reclamantul că, în limita posibilităţilor, a ajutat câţiva vecini şi rude apropiate în executarea unor lucrări agricole, dar nu a încasat nici un ban şi nici plată în natură, iar persoanele care au beneficiat de serviciile sale, la rândul lor l-au ajutat la repararea utilajelor şi muncilor agricole sau în gospodărie.
Consideră că legiuitorul a avut în vedere faptul că o persoană trebuie să realizeze venituri din muncă pentru a putea fi impozitată ori, în speţă reclamantul nu a practicat astfel de lucrări şi consideră că impunerea sumelor consemnate în procesul verbal este nelegală.
La data de 28 august 2013, reclamantul şi-a precizat acţiunea, în sensul că solicită să se dispună anularea procesului verbal încheiat de Garda Financiară – Secţia Olt la data de 30.07.2013, a deciziei de impunere emisă în urma procesului verbal şi restituirea sumei de 1.867 lei plătită cu titlu de impozit din activităţi independente.
În fapt, se arată că prin procesul verbal contestat s-a menţionat că în cursul anului 2012 , reclamantul a prestat pentru mai multe persoane, lucrări agricole pentru care a plătit suma de 1867 lei cu titlu de impozit pentru activităţi independente.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 şi următoarele cod procedură fiscală.
Pârâta Garda Financiară –Secţia Olt a depus la dosar întâmpinare, invocând excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât procesul verbal reprezintă act administrativ preparatoriu prin care Garda Financiară a constatat faptul că reclamantul a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 1.867 lei, reprezentând impozit pe venit evaluat.
Astfel, conform cap.III al procesului verbal contestat, prejudiciul fiscal este evaluat, nefiind stabilită în sarcina contestatorului o obligaţie de plată până la emiterea de către organul fiscal competent, în speţă DGFP Olt, a deciziei de impunere fiscală.
Precizează pârâta că documentele în baza cărora a fost evaluat prejudiciul au fost înaintate DGFP Olt, astfel cum rezultă din adresa nr.133706/OT/30.07.2013, în vederea întocmirii raportului de inspecţie fiscală şi respectiv a deciziei de impunere.
În plus, conform dispoziţiilor art. 205 din OG 92/2003 R, împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit legii, ori, în speţă, procesul verbal reprezintă act administrativ preparatoriu ce poate sta la baza emiterii unor acte administrative, în sensul dispoziţiilor art.2 pct.c din Legea 554/2004, nicidecum titlu de creanţă.
Analizând actul atacat, respectiv procesul verbal nr.133705/OT/30.07.2013 emis de Garda Financiară – Secţia Olt, rezultă fără dubiu faptul că acesta nu este act administrativ în accepţiunea art.2 lit.c din Lege 554/2004, ca atare nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ.
Pe fond, pârâta solicită respingerea acţiunii reclamantului, ca netemeinică şi nelegală.
În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii 554/2004, Legii 571/2003, OG 92/2003 coroborate cu dispoziţiile HG 1324/2009.
Au fost depuse la dosar, în copie, adresa nr.133706 /OT/30.07.2013 şi mandat de reprezentare nr.804170 din 30.06.2011.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că reclamantul Dinu Gică Marian contestă procesul verbal încheiat la 30.07.2013 de către Garda Financiară – Secţia Olt, prin care a fost calculat impozitul pe venit datorat bugetului de stat de către reclamant, ca persoană fizică neautorizată, pentru prestările de lucrări agricole efectuate în anii 2010-2012, în sumă de 1.867 lei.
Instanţa a analizat cu prioritate excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de intimata Garda Financiară –Secţia Olt, constatând că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1 al.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cererii, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
Actul administrativ este – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de intere public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice;prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrativ supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ – aşa cum este el definit în art.2 lit.c din aceeaşi lege.
În raport de obiectul cererii de chemare în judecată şi de dispoziţiile art.2 al.1lit.c) din Legea 554/2004, mai sus citate, se impune a stabili care este actul administrativ ce dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, care este actul supus executării şi care poate constitui obiectul unei cereri adresate instanţei de contencios administrativ.
În speţă, intimata Garda Financiară a Judeţului Olt a efectuat un control având ca obiectiv verificarea veniturilor realizate de persoana fizică neautorizată D.M. din activitatea de prestări servicii, lucrări agricole efectuate cu utilajele agricole din dotare, către diverşi cetăţeni din comuna X, judeţul Olt, în cursul anilor 2010-2012, încheindu-se procesul verbal de control din data de 30.07.2013 prin care a fost evaluat prejudiciul fiscal produs de contestator în sumă de 1.867 lei, fără a se stabili în sarcina acestuia o obligaţie de plată până la emiterea de către organul fiscal competent, în speţă DGFP Olt, a deciziei de impunere fiscală.
Documentele în baza cărora a fost evaluat prejudiciul au fost înaintate DGFP Olt în vederea întocmirii raportului de inspecţie fiscală şi respectiv a deciziei de impunere.
Potrivit dispoziţiilor art. 205 din OG 92/2003 R, împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrativ fiscale, se poate formula contestaţie potrivit legii ori, în cauza de faţă, procesul verbal nu constituie titlu de creanţă fiscală conform art.11 alin.3 din HG 1324/2009, procesul verbal reprezintă un act administrativ preparatoriu ce poate sta la baza emiterii unor acte administrative, în sensul dispoziţiilor art.2 pct.c din Legea 554/2004.
În consecinţă, raportul de inspecţie fiscală şi respectiv decizia de impunere emise de DGFP Olt pot fi atacate ulterior cu respectarea dispoziţiilor legale.
Data publicarii pe portal:09.12.2013
