Gestiune frauduloasa. Delapidare. Fapta savârsita de
administratorul asociatiei de locatari.
Administratorul asociatiei de locatari sau proprietari are calitatea de
funcsionar în întelesul art.147 alin.2 Cod penal, iar fapta sa de a-si însusi
bani sau alte bunuri din patrimoniul acesteia întruneste elementele
constitutive ale infractiunii de delapidare prev. de art.215/1 Cod penal,ia nu
cea de gestiune frauduloasa.
(decizia penala nr.363/R/27.02.2003 -CAB Sectia I Penala)
Prin sentinta penala nr.1053/18.09.2002, pronuntata de Judecatoria
Sectorului 3 Bucuresti, s-a dispus în baza art.214 alin.1 Cod penal, cu
aplicarea art.41 al.2 Cod penal, art.74 lit.a si b, art.76 lit.e Cod penal si art.13
Cod penal condamnarea inculpatei S.S. la pedeapsa amenzii de 10.000.000
lei.
În esenta, instanta defond a retinut ca, în perioada martie1992-
octombrie 1993, inculpata a îndeplinit functia de administrator – încasator al
Asociatiei de loatari.
În aceasta perioada, inculpata a exercitat acte de gestiune pagubitoare
pentru patrimoniul asociatiei, în sensul a omis tinerea registrului de casa, nu
a numerotat în ordine cronologica chitantele emise, nu a depus diligentele
necesare pentru constituirea fondului de rulment,nu a calculat si nu a
perceput penalizari pentru restante la cheltuielile de întretinere.
În acest mod mai multi furnizori au perceput penalizari în dauna
asociatiei, astfel ca prin toate activitatile, inculpata a cauzat un prejudiciu de
42.439.024 lei.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel inculpata, care a aratat ca nu
a actionat cu rea-credinta si ca a reparat prejudiciul cauzat.
Prin decizia penala nr.1931/A/02.12.2002, Tribunalul Bucuresti – Sectia
I-a Penala, a respins ca nefondat apelul declarat.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpata, criticând-o pentru
nelegalitate si netemeinicie.
A arptat ca nu a actionat cu rea-credinta în paguba intereselor partii
civile, cainstantele nu au examinat modalitatea concreta în care si-a
îndeplinit atributiile, astfel încât nu sunt întrunite elementeleconstitutive ale
infractiunii. S-a solicitat achitarea, în temeiul art.10 lit.d C.p.p.,iar în subsidiar
redozarea pedepsei aplicate.
În ceea ce priveste latura civila a cauzei, s-a aratat ca instantele nu au
avut în vedere faptul ca suma de 10.260.111 lei a fost achitata la RADET prin
cupoane, astfel ca aceasta suma nu reprezinta prejudiciu si urmeaza sa fie
dedusa din suma ce reprezinta despagubirile civile.
Examinând actele si lucrarile dosarului, în raport de criticile formulate,
Curtea, în opinie majoritara, a retinut urmatoarele:
Instantele au facut analize corecte ale probatoriilor administrate,
stabilind situatia de fapt corespunzatoare adevarului si dând activitatii
infractionale a inculpatei încadrarea juridica legala.
S-a facut dovada certa ca aceasta, actionând cu intentie indirecta, prin
modul defectuos si pagubitor prin care si-a îndeplinit atributiile, a cauzat o
paguba partii civile. Este corecta soncluzia instantelor în sensul ca notiunea
de rea-credinta cuprinsa în textul art.214 Cod penal se refera si la ipoteza
intentiei indirecte, cea care caracterizeaza atitudinea psihica a inculpatei în
aceasta cauza.
Sunt deci, întrunite cumulativ -atât din punct de vedere obiectiv, cât si
subiectiv- elementele caracteristice ale infractiunii de gestiune frauduloasa.
De asemenea, s-a constatat ca în privinta individualizarii pedepsei,
instantele au aplicat inculpatei largi circumstante atenuante, stabilind o
pedeapsa cu amenda, astfel ca nu a putut fi primita nici critica în sensul ca o
astfel de pedeapsa ar fi prea aspra.
Recursul a fost considerat întemeiat în ceea ce priveste latura civila a
cauzei.
Astfel, cum a rezultat din raportul de expertiza,ale carui concluzii se
coroboreaza cu actele depuse la dosar, pentru suma de 10.260.111 lei exista
dovezi ca aceasta a fost platita la RADET, ea reprezentând contravaloarea
unor cupoane.
Aceasta suma nu constituie în mod evident prejudiciusi nu poate fi
considerata ca atare, astfel în încât s-a constatat ca prejudiciul cauzat partii
civile este de 32.178.913 lei, achitat integral de inculpata.
S-a constatat de asemenea, ca inculpata a achitat în plus partii civile
suma de 321.187 lei.
În consecinta, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator asupra
bunurilor inculpatei.
Astfel, recursul declarat de inculpata a fost admis si rejudecând cauza
cu privire la limitele aratate, Curtea a casat în parte sentinta si decizia, numai
cu privire la latura civila a cauzei, în sensul mentionat.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei si deciziei.
Nota: Solutia Curtii, în opinie majoritara este gresita. Opinia minoritara este
corecta.
Astfel, potrivit art.34 al.1 din Legea nr.114/1994 cladirile de locuinte pot
fi date de proprietari în administrarea unei persoane fizice sau juridice,
asociatii, servicii publice sau agenti economici specializati, iar la alin.2 al
aceluiasi articol, se prevede ca, între obligatiile principale ale celor care le
administreaza este si gestionarea bunurilor si a fondurilor banesti.
În articolul 16 din Statutul privind organizarea si functionarea Asociatiei
Locatarilor sunt stabilite atributii specifice de gestionar pentru administratorul
Asociatiei locatarilor, prevazându-se ca raspunde de buna functionare si
integritatea partilor si instalatiilor de folosinta comuna din cladire, de
mijloacele materiale ale asociatiei,asigura întocmirea listelor lunare de plata
si încasarea cotelor de contributie a cheltuielilor comune, efectuarea
cheltuielilor strict necesare activitatii asociatiei, întocmeste si pastreaza
evidenta asociatiilor.
Or, în raport de aceste atributii de gestionar ale administratorului
asociatiei deproprietari sau locatari este evident ca aceasta persoana are
calitatea de functionar.
Mai mult, prin decizia III/2.12.2002 pronuntata de Sectiile Unite ale
C.S.J., s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al
Parchetului de pe lânga CSJ, în aplicarea prevederilor art-147 alin.2 si ale
art.215/1 Cod penal, stabilindu-se ca, administratorul asociatiei de proprietari
sau locatari are calitatea de functionar, iar fapta acestuia de însusire, folosire
sau traficare, în interesul sau sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri
pe care le gestioneaza, sau le administreaza, constituie infractiunea de
delapidare.
În acest cadru, condamnarea inculpatei pentru gestiune frauduloasa
este gresita, iar sub aspectul infractiunii de delapidare nu s-au facut cercetari
de parchet.
Astfel, solutia care se impunea era cea de achitare, în temeiul art.11
pct.2 lit.a raportat laart.10 lit.d Cod procedura penala.
3
