Dosar nr. /305/2009
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SFÂNTU GHEORGHE
SENTINŢA PENALĂ NR. 190
Şedinţa publică din 25 mai 2010
Instanţa constituită din :
PREŞEDINTE :
GREFIER :
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
, procuror în cadrul
Parchetul Naţional Anticorupţie – Serviciul Anticorupţie
Braşov
La ordine fiind pronunţarea asupra procesului penal pornit împotriva inculpaţilor E. E. şi P. GH. trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de utilizare de credite în alte scopuri decât pentru care au fost acordate, prev. de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi K. L. şi G. A.,trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de acordare de credite cu încălcarea legii şi a normelor de creditare, prev. de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Judecarea cauzei s-a efectuat cu respectarea prev. art. 304 Cod. proc. penală, în sensul că, susţinerile şi concluziile părţilor, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată s-au înregistrat pe suport audio video computerizat.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă inculpatul P. Gh.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care :
Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 18 mai ——-, care face parte integrantă din prezenta încheiere, şi când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea, la data de 25 mai ———.
J U D E C Ă T O R I A
DELIBERÎND
CONSTATĂ URMĂTOARELE :
Prin rechizitoriul intocmit sub nr. 11/P/—– din data de 05.01.——— de Parchetul Naţional Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie, şi inregistrat pe rolul Judecatoriei ———- sub numar iniţial 372/( nr. 63/30572005) s-a dispus punerea in mişcare a acţiunii penale şi trimiterea in judecata a inculpaţilor E. E., fiul lui E. şi E., nascut la data de ———— in ———– jud.———-, cetaţean român, un copil minor, domiciliat in mun. ——— str. ——–nr. — jud. —–, cu reşedinţele in ———– str. ——– nr. – bl. – sc. – ap. –jud. ——-, respectiv ——- str. ————- nr. — bl. — sc. -, ap. – jud. ——, CNP ———, P. Gh., fiul lui I. şi M., nascut la data de ——— in com. ———- jud. ——– , cetaţean român, studii superioare, domiciliat in mun———– str.——– bl. — sc. – ap. – jud. Covasna, CNP ————–,sub aspectul comiterii infracţiunilor prevazute de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000, K. L., fiul lui C. şi R., nascut la data de ———- in com. ———- jud. ———–, studii superioare, cetaţean român, economist, domiciliat in mun. ——— str. ———nr. — bl. – sc. – ap. – jud. ———, CNP ————-, fara antecedente penale, R. ( fosta G. ) A., fiica lui C. şi V., nascuta la data de ———- in ———— jud.———— studii superioare, economist, cetaţean român, domiciliata in mun. ———str.———– bl. — ap. — jud. ———, respectiv ———-str. ——— nr. – jud. ——–, CNP ——–, fara antecedente penale, sub aspectul comiterii infracţiunilor prevazute de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000.
In esenţa, prin rechizitoriu s-a reţinut ca la data de l0.05.—-, inculpaţii K. L. şi G. A., director şi respectiv contabil şef la BCR Suc. Jud. ——- cu încălcarea Legii şi a normelor de creditare au semnat contractul de credit nr.461, încheiat cu SC C. SA, reprezentată de P. Gh. şi controlat de inculpatul E. E., prin care banca acorda un împrumut, un credit pentru echipament în completarea surselor proprii în sumă de l6.l70.000.000 ROL, pe un termen de 3 ani, cu o dobândă curentă de 50 % pe an, creditul urmând a fi utilizat numai pentru achiziţionarea de tractoare , plug, maşina de impraştiat gunoi , combina siloz, maşina de balotat paie, iar creditul urma sa se utilizeze eşalonat , prin decontarea documentelor de plata , incepând cu data de 11.05.—— şi pâna la 18.05.——— , la data de 10.05.———– fiind incheiat şi contractul de garanţie imobiliara nr. 461/1 având ca obiect garantarea creditului, prin ipoteca de rangul I asupra unui imobil situat in B.M. , aflat in proprietatea debitorului SC C. SA.
Deşi prin referatul de credit intocmit de martorul B. L. s-a propus respingerea cererii de acordare a creditului, inculpatul K. L. care a prezentat documentaţia referitoare la cererea de acordare a creditului omiţând sa incunoştiinţeze pe membrii comitetului director al BCR despre faptul ca prin referatul de credit se propunea respingerea cererii, acordarea creditului s-a facut totuşi, iar la data de 11.05.—– , in baza contractului de credit şi a notei contabile nr. 1693711.05.——- a fost virat la banca in contul separat de imprumut „credite pentru echipament in completarea surselor proprii” suma de 16.170.000.000 lei , la aceeaşi data suma fiind virata in contul curent al SC C. SA.
S-a reţinut de asemenea, ca in aceeaşi zi, inculpatul P. Gh. – administrator al SC C. SA , a intocmit ordinul de plata nr. 121 in valoarea de 16.170.000.000 lei catre SC M SA ——— , distribuitor de tractoare şi utilaje agricole al SC T. SA ——, menţionând pe document plata facturilor proforma nr. 81504 şi 81509,81523, ulterior din suma incasata, SC M. a facut singura virare de 5.000.000.000 lei catre SC T. — la data de 15.05.——– , acesta livrând astfel pentru acesta suma 55 de tractoare in perioada 15.06.——– – 23.08.—–, tractoare care au fost virate de SC M. catre SC C. , in perioada 26.06.——– – 28.08.——, astfel incât din creditul aprobat in suma de 16.170.000.000 lei doar suma de 5.000.000.000 lei a fost virata catre T. B., reprezentând cota parte de 45% aferenta vânzarii celor 55 de tractoare achiziţionate cu subvenţie de 55 % conform Ordinului nr. 97/2001 al MAAP , diferenţa de 11.170.000.000 lei fiind utilizata in mod nejustificat.
S-a mai reţinut că din dispoziţia lui E. E., P. Gh. a întocmit ordinul de plată nr. 121, pentru banii obţinuţi din credit pe care i-a virat la SC M. SA dealer al SC T. U.T.B.SA ——, iar la l5.05. ——- M.A., director economic al SC M. SA a întocmit Ordinul de plată nr. 231 prin care suma de 5.000.000.000 Rol a fost virată la SC T. UTB ——— SA, singurul virament făcut pentru achiziţionarea de tractoare, din care au fost livrate un număr de 55 bucăţi, iar restul sumei de ll.l70.000.000 Rol fiind folosiţi la plata unui alt credit nr.57/l.02. ——– de care beneficiarul SC M— SA pentru activitatea curentă.
Astfel, prin rechizitoriu, la incadrarea juridica a faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi in judecata s-a reţinut ca inculpaţii K. L. şi G. A. au aprobat şi semnat contractul de credit nr. 461/10.05.——— , in scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, cu incalcarea prevederilor Normelor Metodologice nr. 1/(2000 ale BCR , precum şi a fişei postului , inculpatul E.E. a dispus la data de 11-05.——–, in scopul obţinerii de foloase necuvenite, utilizarea in alte scopuri decât cele pentru care a fost acordat , a sumei de 11.170.000.000 lei , din creditul de investiţii obţinut de SC C. SA prin contractul nr. 461/10.05.——-, , iar inculpatul P.Gh. , in calitate de administrator al SC C. SA, in scopul obţinerii de foloase necuvenite, la data de 11.05.——— a utilizat in alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate , suma de 11.170.000.000 lei din creditul de investiţii obţinut prin contractul de credit nr. 461/10.05.——– de la BCR , credit care ulterior nu a mai fost rambursat.
In cursul urmaririi penale, inculpatul E. E. a invederat ca nu s-a implicat in activitatea de obţinere şi utilizare a creditului SC C. SA, inculpatul P. Gh. a invederat ca a solicitat, obţinut şi folosit credite de la BCR pentru SC C. SA din dispoziţia inculpatului E. E., iar obţinerea acestor credite nu era posibila daca nu ar fi existat o inţelegere intre directorul bancii K. L. şi E. E., inculpaţii K. L. şi G. A. invederând de asemenea ca nu se fac vinovaţi de comiterea faptelr.
Prin sentinţa penala nr. 232/03.10.—— a Judecatoriei———-, pronunţata in dosar nr. 63/305/——— s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor reţinute in sarcina celor patru inculpaţi, precum şi achitarea inculpatului P. Gh. sub aspectul comiterii infracţiunii prevazute de art. 272 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, achitarea inculpatului E. E. sub aspectul comiterii infracţiunii prevazute de art. 25 C.pen. rap. la art. 272 al.1 pct. 2 din legea nr. 31/1990, achitarea inculpatei G. A. sub aspectul comiterii infracţiunii prevazute de art. 249 al.1,2 C.pen. , precum şi condamnarea inculpatului K. L. pentru comiterea infracţiunii prevazute de art. 248,248/1 C.pen.
Sentinţa primei instanţe a fost desfiinţata cu trimitere spre rejudecare , prin decizia penala nr. 73/A/19.05.——- a Tribunalului ————, reţinându-se ca sentinţa data nu a fost pronunţata in şedinţa publica, , precum şi faptul ca motivarea instanţei este lapidara şi stereotipica, in considerentele hotarârii prima instanţa neanalizând apararile formulate de inculpaţi, cauza fiind astfel inregistrata pe rolul acestei instanţe sub nr. 2484/305/——- din data de 13.07.———.
In rejudecare, inculpaţii P. Gh., K. L., R. A. s-au prevalat de dispoziţiile art. 70 al.2 C.pr.pen., in sensul ca nu au dorit sa dea declaraţii in faţa instanţei, iar inculpatul E. E., deşi cunoştea de proces, intrucât a formulat iniţial o cerere de amânare pentru pregatirea aparaii, ulterior nu s-a prezenta in faţa instanţei de judecata.
In faţa instanţei au fost audiaţi martorii B. L. ( f. 131), K. E. ( f. 132), R. L. ( f. 133), C. I. ( f. 168), B. A. M.( f. 169), B. M. ( f. 171), D. C. ( f. 173), M. A. ( f. 207), H. D. ( f. 208), R. R. L. ( f. 209), G. I. ( f. 236), A. S.C. ( f. 237), V.Gh. ( f. 275) .
In fapt, instanţa reţine ca in calitate de administrator al SC C. SA ———-, inculpatul P. Gh. a solicitat aprobarea unui credit de catre BCR Sucursala ——–, al carei director era in anul —— inculpatul K. L., creditul in discuţie fiind in legatura cu prevederile Ordinului nr. 97/27.03.—— al MAA , prin care se acorda o alocaţie echivalenta cu 55% din preţul utilajelor agricole achiziţionate din producţia interna.
Cererea astfel formulata pentru acordarea creditului a fost depusa la BCR Sucursala ——– ,la data de 08.05.——, iar prin referatul de credit intocmit de martorul B. L. Zs.- ofiţer de credite, s-a propus respingerea acesteia, pe motivul ca societatea nu avea bonitate, referatul fiind avizat şi de martora B. M. – locţiitoarea şefei serviciului de credite .
In cadrul şedinţei comitetului director- comitet care avea atribuţia de a analiza documentaţia depusa şi de a supune la vot propunerea, urmând a lua astfel decizia acordarii sau dimpotriva, respingerii propunerii de credit – lucrarile au fost conduse de inculpatul K. L., director al BCR Sucursala———-, intrucât in ziua respectiva martora R. L.şeful serviciului credite, a lipsit, inculpatul K. L. prezentând membrilor comitetului director cererea formulata de SC C. SA ca fiind una profitabila, fara a aduce la cunoştinţa membrilor comitetului director a propunerii de respingere din referatul de credit intocmit de martorul B. L.Zs.
In cadrul şedinţei, membrii comitetului director au adresat intrebari referitor la cererea de acordare a creditului- parametri , rating etc, aspecte care rezulta din depoziţiile martorilor audiaţi şi in faţa instanţei de judecata, in cel de-al doilea ciclu procesual( f. 132,169, 173), niciunul dintre membrii comitetului director neanalizând personal , conform atribuţiilor acestora, documentaţia intocmita, deşi astfel cum rezulta din depoziţiile martorilor audiaţi, aceştia urmau a supune la vot propunerea- şi maniera de a vota fiind una speciala, in sensul ca nu se vota efectiv prin ridicare de mâini, etc, ci se considera tacit ca in condiţiile in care nu existau obiecţiuni , toţi membrii comitetului director erau de acord.
De regula, prezentarea propunerii de creditare se facea de şeful serviciului de credite- insa la data respectiva martora R. L. a lipsit, iar inlocuitoarea acesteia- martora B. M. a sosit mai târziu la şedinţa comitetului director intrucât avea de analizat şi alte propuneri ( f.169), din cauza volumului mare de lucru, motiv pentru care prezentarea a fost efectuata de inculpatul K. L. in calitate de director şi de martora R. R.- director adjunct, acesta din urma raspunzând, pe baza documentaţiei, la intrebarile adresate de membrii comitetului director, aspecte reliefate de martora B.A.M. ( f. 169 dosar).
In cadrul şedinţei inculpatul K. nu a precizat daca propunerea din referatul de credit intocmita de ofiţerul de credit era una favorabila sa nu , inculpatul prezentând doar afacerea ca una profitabila, societatea solicitanta având bonitate.
Astfel, in urma şedinţei comitetului director- singurul organism indrituit a lua o decizie in privinţa cererii de acordare a creditului, la data de 10.05.2001 s-a luat hotarârea de a se aproba acest credit solicitat, in procesul verbal intocmit de secretara comitetului director menţionându-se in mod contrar realitaţii faptul ca prezentarea s-a facut de martora B. M., cu privire la aceste aspecte , martora C. I. ( f. 168) invederând ca nu işi aduce aminte sa fi scris in procesul verbal aspecte care nu corespundeau realitaţii.
Pe baza hotarârii comitetului director, a fost redactat contractul de credit nr. 461/10.05.——–, redactarea contractului, inserarea clauzelor specifice , inclusiv a capitolelor era atribuţia consilierului juridic-departamentului juridic , nicidecum a directorului bancii, astfel cum rezulta de altfel şi din declaraţiile martorilor B.A.M. ( f. 168), B. M.( f. 171), iar ulterior dupa redactarea contractului, se intocmau tot de catre departamentul juridic şi contractele de garanţie , semnate de juristul bancii, ulterior se intocmea contractul de credit semnat de reprezentanţii bancii- abia in aceasta faza contractul era semnat de director, in speţa de inculpatul K. L.,contabil- inculpata R.A. şi reprezentanţii societaţilor care solicitau creditul.
Astfel a fost semnat contractul de credit nr. 461/10.05.2001 privind imprumutul de 16,170 miliarde lei pentru echipament in completarea surselor proprii , acordat catre SC Comcereal SA, contractul fiind semnat din partea bancii de director şi contabil şef- inculpaţii Katona Levente şi Radu Adelina,contractul fiind avizat de şefa oficiului juridic- Katona Ella, iar din partea SC Comcereal SA de inculpatul Preduţ Gheorghe .
La 11.05.2001 au fost intocmite de martorul B. L. ZS. notele contabile prin care s-a acordat plafonul de credit pentru investiţia in suma de 16.170.000.000 lei, suma fiind transferata in contul curent al SC C.SA , iar in aceeaşi zi inculpatul P. Gh. a intocmit ordinul de plata nr. 121 pentru acea suma catre SC —– SA ———- , menţionând pe document facturile proforma 81504 şi 81523, acesta din urma achitând suma de 5 miliarde lei din aceasta suma virata de SC ——- SA catre SC T. UTB ——– , pentru care s-au livrat un numar de 55 de tractoare , in perioada 15.06-23.08.——-, restul sumei de bani virata de SC C. catre SC MTS fiind utilizata de SC MTS SA pentru rambursarea unui credit al acestei societaţi.
Starea de fapt astfel reţinuta rezulta din probele administrate in cauza.
Cei patru inculpaţi au fost trimişi in judecata sub aspectul comiterii infracţiunilor prevazute de art. 10 lit. b, respectiv art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000, infracţiuni in prezent dezincriminate , prin Legea nr. 69/2007, in prezent acestea nefiind prevazute de legea penala.
Cu privire la dezincriminarea acestor infracţiuni practica organelor de cercetare penala , dar şi a instanţelor de judecata este neunitara, existând opinii in sensul ca faptele ar putea fi incadrate pe dispoziţiile codului penal- dreptul comun, in condiţiile in care faptele cercetate ar intruni elementele constitutive ale altor infracţiuni prevazute de codul penal sau de alte legi speciale in vigoare, precum şi opinii in sensul ca in situaţia intervenirii prevederilor Legii nr. 69/2007 , soluţia incidenta in cauza sub aspectul comiterii unor astfel de fapte prevazute anterior de Legea nr. 78/2000 ar fi achitarea faptuitorilor, in temeiul art. 10 al.1 lit. b C.pr.pen.
De altfel, este de remarcat şi practica neunitara a parchetelor , prin prezentul rechizitoriu inculpaţii fiind trimişi in judecata sub aspectul comiterii infracţiunilor in prezent dezincriminate, procurorul de şedinţa solicitând de altfel schimbarea incadrarii juridice a faptelor inculpaţilor, in raport cu ordonanţa de scoatere de sub urmarire penala a invinuiţilor-printre care şi trei dintre inculpaţii din prezentul dosar, data in dosarul parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţionala Anticorupţie – f. 219 dosar prima instanţa prim ciclu procesual, pe considerentul intervenirii prevederilor Legii nr. 69/2007 , respectiv a dezincriminarii faptelor cercetate- aspecte care conduc la inechitaţi inacceptabile in opinia instanţei , neputându-se reţine pentru unele dintre fapte intervenirea dezincriminarii , iar pentru altele – insa intemeiate tot pe dispoziţiile art. 78/2000 art. 10 lit. b şi c- posibilitatea schimbarii incadrarii juridice şi chiar condamnarea faptuitorilor.
Instanţa are in vedere insa şi practica Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie , apreciind astfel ca in condiţiile in care faptele imputate , intemeiate anterior pe dispoziţiile art. 10 lit. b şi c din Legea nr. 78/2000 in prezent dezincriminate, ar intruni elementele constitutive ale altor infracţiuni- incriminate in Codul penal , soluţia corecta in cauza ar fi schimbarea incadrarii juridica a acelor fapte .
Prin urmare, instanţa a pus in discuţia părţilor schimbarile de incadrare juridica, astfel cum rezulta din incheierea de şedinţa din data de 18 mai ——-.
Analizând , pe baza materialului probatoriu administrat, daca faptele imputate celor patru inculpaţi intrunesc sau nu elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care s-a pus in discuţie schimbarea incadrarii juridice , instanţa are in vedere urmatoarele :
In ceea ce priveşte schimbarea de incadrare pentru inculpatul K. L. , in prevederile art. 248,248/1 C.pen, instanţa are in vedere ca pentru a se putea reţine acesta infracţiune este necesar a fi intrunite elementele constitutive ale acesteia, atât sub aspectul laturii materiale- obiective, cât şi in ceea ce priveşte latura subiectiva- intenţia .
Din materialul probatoriu rezulta faptul ca singurul act pe care nu l-ar fi indeplinit inculpatul in derularea , semnarea contractului de credit este acela ca inculpatul a omis sa prezinte membrilor comitetului director propunerea negativa din referatul de credit intocmit de martorul B. L. Zs.
Cu privire la acest aspect este de stabilit daca intre activitatea inculpatului- omisiunea de a prezenta acest aspect şi urmarea produsa- prejudiciul bancii BCR , prin nerambursarea creditului, exista sau nu o legatura de cauzalitate directa , astfel cum este ceruta de latura obiectiva a infracţiunii.
Din materialul probatoriu administrat rezulta ca singurul organism indrituit a lua o decizie pro sau contra aprobarii creditului era comitetul director, membrii acestuia având obligaţia de a vota in deplina cunoştinţa de cauza, responsabilitatea fiind astfel una colectiva , membrii comitetului director urmând a analiza propunerea , a studia documentaţia şi a vota doar dupa ce cunoşteau toate aspectele – in cauza nu se proceda astfel, din cauza volumului mare de activitate, aspecte recunoscute de martorii audiaţi , menţionaţi anterior, membrii comitetului director mulţumindu-se cu prezentarea facuta de regula de şeful serviciului de credite, neanalizând ei inşişi documentaţia( f. 174 spre exemplu, f. 135) .
Din depoziţiile martorilor audiaţi rezulta şi faptul ca in cadrul acelei şedinţe a comitetului director , membrii acestuia au adresat diferite intrebari referitoare la bonitatea societaţii, parametri, rating etc, la unele din aceste intrebari raspunzând chiar directorul adjunct R. R. ( f. 169), pe baza documentaţiei care se afla pe masa comitetului director la acel moment.
Martorii audiaţi au invederat de asemenea faptul ca niciunuia dintre membrii comitetului director nu i-a fost ingradita in vreun fel posibilitatea de a adresa intrebari, ori de a studia documentaţia in acest sens ( f. 169-170, 210) .
Din declaraţia martorei R. R. ( f. 210 ) rezulta faptul ca martora nu a vazut referatul de credit din lipsa de timp, mai mult martora invederând ca solicitantul SC C. mai avea credite la BCR , astfel incât situaţia financiara a societaţii era deja cunoscuta de banca , aspecte care vin in sprijinul prezentarii bune a societaţii efectuate de inculpatul K. L.
De altfel aceeaşi martora precizeaza şi faptul ca au existat situaţii in care calitatea referatelor intocmite de ofiţerii de credit nu era deloc ireproşabila, existând in acest sens reproşuri din partea centralei bancii cu privire la calitatea referatelor intocmite de ofiţerii de credite.
Totodata, din depoziţiile aceloraşi martori- membri ai comitetului director, rezulta faptul ca şi in situaţia in care propunerea din referatul de credit facuta de ofiţerul de credit era negativa- cum se intâmpla şi in situaţia de faţa- totuşi , se putea ajungea la aprobarea de catre comitetul director a cererii de credit,daca se aduceau argumente in acest sens şi daca erau indeplinite normele de creditare ( declaraţia martorei B. A. M.- f. 169, declaraţia martorei D.C.- f. 174, acesta precizând de altfel ca şi in condiţiile in care ar fi ştiut ca propunerea ofiţerului de credit era negativa, ar fi votat pentru aprobarea creditului in condiţiile in care in şedinţa s-ar fi adus argumente pertinente in favoarea aprobarii, declaraţia martorei R. R.- f. 209 dosar ,declaraţia martorei K. E.- f. 133 ).
Totodata, astfel cum rezulta din declaraţia martorei K. E. ( f. 133 ) prezentarea documentaţiei cu privire la orice contract de credit se facea de regula de şefa serviciului de credite, insa intotdeauna inculpatul K. intervenea in prezentari .
In acelaşi timp, martora R.R.- f. 210 , invedereaza faptul ca s-a intâmplat şi anterior ca un credit acordat sa se dovedeasca a nu fi profitabil pentru banca, nefiind rambursat, insa orice credit presupune un risc, aceeaşi martora invederând şi faptul ca la acordarea unui credit sunt importante atât istoricul societaţii, cat şi indicatorii şi planul de afaceri, iar in unele proiecte planul de afaceri era cel mai important, precizând ca au existat şi situaţii in care votul directorului- inculpatul K. a fost pozitiv iar cel al celorlalţi membrii ai comitetului director a fost unul negativ, ajungându-se astfel la neacordarea altor credite .
Pe baza aspectelor reţinute, instanţa constata ca nu exista o legatura de cauzalitate directa intre fapta inculpatul K. L.- aceea de a omite sa prezinte propunerea negativa a ofiţerului de credite şi urmarea produsa in cauza, nefiind astfel intrunit unul din elementele constitutive ale infracţiunii prevazute de art. 248,248/1 C.pen.
In legatura cu celelalte aspecte sesizate prin rechizitoriu in sarcina inculpatului K. L. drept incalcari a atribuţiilor de serviciu , a normelor bancii, respectiv aprobarea referatului de credit fara inscrierea in acesta a părţii a III a –„Riscul şi distribuirea lui” , aprobarea referatului de credit şi semnarea contractului de credit in condiţiile in care ratingul real de credite era de 3.142 şi nu de 2,857, in acest caz impunându-se aprobarea centralei bancii , semnarea contractului de credit fara a include o clauza specifica referitoare la utilizarea sumelor din creditul special investiţii in concordanţa cu virarea cotei de 55% de catre DGAIA ———, instanţa reţine faptul ca aceste aspecte nu pot conduce la concluzia intrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii prevazute de art. 248,248/1 C.pen., sub aspectul laturii obiective, intrucât astfel cum rezulta din materialul probatoriu şi s-a reţinut anterior, redactarea contractului, inclusiv cu inserarea clauzelor specifice, a părţilor componente, capitolelor nu revenea directorului bancii ci departamentului juridic,intocmirea referatului de credit revenea de asemenea ofiţerului de credit şi nu directorului bancii, iar in ceea ce priveşte ratingul şi necesitatea aprobarii centralei bancii, din depoziţiile martorilor audiaţi ( f. 210, 174 – declaraţiile martorelor R. R., D. C.) rezulta faptul ca s-a cerut aprobarea centralei bancii in acest sens şi oricum , astfel cum s-a reţinut anterior aprobarea creditului se facea pe baza deciziei colective a comitetului director şi nu doar a inculpatului K. L.
De altfel, nici sub aspectul intenţiei inculpatului in cauza in ceea ce priveşte comiterea infracţiunii prevazute de art. 248,248 /1 C.pen. nu exista dovezi , de altfel inculpatul a susţinut intotdeauna- aspecte confirmate şi de martora R. R., faptul ca susţinerea societaţii SC C. s-a intemeiat pe bonitatea acesteia, pe planul de afaceri prezentat ca foarte bun, martora R. invederând de altfel ca la rândul sau cunoştea situaţia financiara a SC C. , intruct aceasta contractase cu puţin timp in urma un alt credit.
Aceleaşi aspecte sunt incidente şi in cazul inculpatei R. ( fosta G.) A.- in acea perioada contabil şef , aceasta semnând contractul de credit dupa ce acesta a fost aprobat de comitetul director, dupa aprobarea contractului acesteia revenindu-i de fapt obligaţia de a semna respectivul contract, abia in situaţia in care aceasta nu ar fi semnat contractul aprobat de comitetul director s-ar fi putut pune problema neindeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu, nefiind astfel intrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevazute de art. 248, 248/1 C.pen. nici pentru aceasta inculpata , sub aspectul laturii obiective, susţinerile in sensul ca inculpata nu ar fi respectat atribuţiile de serviciu intrucât a semnat contractul de credit in condiţiile in care referatul de credit intocmit de ofiţerul de credit era negativ, iar acesta nu cuprindea şi partea a III a „Riscul şi distribuirea lui in cazul unui singur debitor” nu pot fi primite , intrucât astfel cum s-a reţinut anterior, hotarârea de a aproba sau a respinge cererea de creditare aparţinea in exclusivitate comitetului director, singurul organism care putea lua o hotarâre cu privire la acest aspect, ulterior hotarârii astfel luate – de aprobare a creditului, contractul de credit era redactat- aceasta atribuţie nerevenind inculpatei ci departamentului juridic, abia la final contractul fiind semnat de inculpata in calitate de contabil şef .
De asemenea, nici sub aspectul laturii subiective- fie sub forma intenţiei- in cazul infracţiunii prevazute de art. 248,248/1 C.pen. , fie sub forma culpei- in cazul infacţiunii prevazute de art. 249 al.1 ,2 C.pen., nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni, din actele dosarului nerezultând vinovaţia inculpatei in oricare dintre forme cu privire la comiterea faptelor , vinovaţia fiind necesar a fi dovedita in cauza şi nu presupusa .
De altfel, cu privire la aceste aspecte s-a reţinut in mod just şi prin sentinţa primei instanţe in primul ciclu procesual , faptul ca din prevederile normelor metodologice privind activitatea de creditare nr. 1/2000 , rezulta faptul ca responsabilitatea legalitaţii şi oportunitaţii acordarii creditului revine comitetului director , textul fiind imperativ, dispunând ca sucursalele vor trece la incheierea contractelor , dupa ce solicitatea de credit a fost aprobata.
Prin urmare , faţa de aspectele reţinute, nefiind intrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prevazute de art. 248,248/1 C.pen. – in sarcina inculpaţilor K. L. şi R. A., nici ale infracţiunii prevazute de art. 249 al.1,2 C.pen. – in sarcina inculpatei R. A., instanţa nu ar putea schimba incadrarea juridica a faptelor reţinute in sarcina celor doi inculpaţi in aceste infracţiuni, motiv pentru care va respinge cererile de schimbare a incadrarii juriidice in acest sens, potrivit dispozitivului de mai jos, acestea fiind neintemeiate.
In atare situaţie, nefiind intrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni in prezent incriminate ,iar faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi in judecata au fost dezincriminate, nefiind prevazute de legea penala, In baza art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen. rap. la art. 10 al.1 lit. b C.pr.pen. cu aplic. art. 12 C.pen. instanţa va achita pe inculpaţii K. L. şi R.( fosta G. ) A. sub aspectul savârşirii infracţiunilor prevazute de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000, reţinute in sarcina acestora prin rechizitoriu.
In ceea ce priveşte schimbarile de incadrare juridica in infracţiunile prevazute de art. 26 C.pen. rap. la art. 248,248/1 C.pen. – in sarcina inculpatului P. Gh., respectiv art. 25C.pen. rap. la art. 248,248 /1 C.pen. – in sarcina inculpatului E. E. instanţa apreciza ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni intrucât , pe de o parte, atât timp cât nu poate fi reţinuta existenţa , sub toate elementele constitutive, ale infracţiunii prevazute de art. 248,248/1 C.pen., nu se poate vorbi nici de alte forme ale participaţiei la aceasta infracţiune, pe de alta parte este de remarcat ca declaraţia inculpatului P. Gh. in sensul ca impreuna cu inculpatul E. E. s-ar fi deplasat la domiciliul inculpatului K. L. unde au intocmit planul de afaceri, cererea de creditare, nu este susţinuta de nicio alta proba in cauza, simpla afirmaţie in acest sens a inculpatului P., in condiţiile in care nu se coroboreaza cu nici un alt mijloc de proba neputând fi reţinuta ca atare de instanţa de judecata. De altfel, chiar şi in condiţiile in care intr-adevar cei doi inculpaţi s-ar fi deplasat la domiciliul inculpatului K. L. in vederea intocmirii cererii de creditare tot nu ar fi fost indeplinite elementele constitutive ale acestor infracţiuni, nici sub aspectul laturii obiective- lipsind astfel elementul material, sau cel puţin neexistând nici o dovada in sensul vreunei acţiuni materiale in acest sens, lipsind şi latura subiectiva, neexistând de asemenea vreo dovada a vreunei legaturi subiective intre inculpaţi in scopul comiterii vreunei infracţiuni .
Pe de alta parte, astfel cum de altfel a remarcat şi reprezentantul Parchetului, nu se poate schimba incadrarea juridica a faptelor sesizate in sarcina celor doi inculpaţi E. E. şi P. Gh. in infracţiunile de instigare, respectiv complicitate la infracţiunea de abuz in serviciu, intrucât acest lucru ar echivala cu o extindere a procesului penal cu privire la alte fapte- instigarea , respectiv complicitatea vizând fapte anterioare sau concomitente cu acţiunea autorului, ori inculpaţii P. şi E. au fost trimişi in judecata şi cercetaţi sub aspectul comiterii unor fapte ulterioare celei savârşite de inculpatul K., respectiv acelea de utilizare a creditului aprobat deja , prin urmare in condiţiile schimbarii incadrari juridice in acest sens s-ar proceda la o extindere nelegala a cadrului procesual , neputându-se reţine in sarcina inculpaţilor alte fapte decât cele pentru care au fost iniţial cercetaţi şi trimişi in judecata.
Pentru aspectele reţinute, instanţa va respinge cererile de schimbare a incadrarilor juridice cu privire la inculpaţii E. E., din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infracţiunea prevazuta de art. 25 C.pen. rap. la art. 248, art.248/1 C.pen., precum şi cu privire la inculpatul P.Gh., din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit.c din Legea nr. 78/2000 in infracţiunea prevazuta de art. 26C.pen. rap. la art. 248,art.248/1 C.pen., ca neintemeiate.
In ceea ce priveşte solicitarile reprezentantei parchetului de schimbare a incadrarii juridice din infracţiunile reţinute in sarcina celor doi inculpaţi P. Gh. şi E. E. in infracţiunile prevazute de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 , respectiv art. 25C.pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, instanţa apreciaza ca nu se pot schimba incadrarile juridice in aceste infracţiuni, pe mai multe considerente.
In primul rând asemenea schimbari de incadrare ar reprezenta o extindere nelegala a cadrului procesul, a procesului penal, in condiţiile in care inculpaţii au fost cercetaţi, trimişi in judecata sub aspectul comiterii unor fapte , cercetarea acestora , tragerea la raspundere penala neputând interveni pentru alte fapte decât cele cercetate, in condiţiile in care nu se extinde procesul penal – extindere care astfel cum s-a invederat şi in primul ciclu procesul de catre aparatorul ales al inculpaţilor, nu a intervenit şi nici nu ar mai putea interveni ,fiind incidente dispoziţiile prescripţiei raspunderii penale . Astfel, schimbarea incadrarii juridice implica menţinerea acelei fapte materiale cu care instanţa a fost investita , activitatea materiala a faptuitorului neputând fi schimbata , neputându-se astfel aduce noi elemente care sa caracterizeze fapta, ori tocmai acest lucru ar interveni in condiţiile schimbarii de incadrare pe dispoziţiile Legii 31/1990, care presupun alte elemente , alte condiţii, alte scopuri, atât din punct de vedere al laturii obiective, cât şi din punct de vedere al acelei subiective.
Astfel, infracţiunea prevazuta de art. 272 pct. 2 din legea nr. 31/1990 presupune anumite urmari, precum şi utilizarea creditului in unul din cele trei scopuri expres prevazute de textul de lege menţionat, respectiv contrar intereselor SC C. in prezenta cauza, in folosul utilizatorului- respectiv al inculpatului P. Gh., sau pentru a favoriza o societate la care autorul are interese direct sau indirect- nici un din aceste aspecte nefiind cercetate in cauza , astfel cum ar fi trebuit pentru a se putea vorbi de o eventuala schimbare de incadrare juridica, nu pentru aceste fapte fiind trimişi inculpaţii P. şi E. in judecata, astfel incât nu se poate extinde procesul penal in acest sens.
Pe de alta parte, nici cadrul procesual nu poate fi extins , intrucât este de remarcat ca aceste infracţiuni intemeiate pe prevderile Legii nr. 31 /1990 presupun obligatoriu drept părţi vatamate in cauza societaţile ale caror credite au fost utilizate injust, respectiv in prezenta cauza ,calitatea de parte vatamata ar fi trebuit sa o aiba SC C. SA şi nu BCR , ori in cauza SC C. are calitatea de parte responsabila civilmente , aspecte de legalitate peste care nu se poate trece , neputându-se astfel extinde in mod absolut nelegal cadrul procesual, neputând fi totodata analizate de catre instanţa fapte pentru care nu s-au efectuat cercetari in cursul urmaririi penale , in condiţiile in care nu s-a cerut extinderea procesului şi de altfel nici nu mai poate fi ceruta o astfel de extindere, intervenind prescripţia .
Nu in ultimul rând este de remarcat ca nici nu exista dovezi in sensul ca inculpatul P. Gh. ar fi utilizat creditul primit in alt scop, din actele dosarului rezultând ca inculpatul a dispus virarea sumei primite in contul SC ——– SA pentru achiziţionarea de tractoare- tocmai in scopul asumat, de altfel astfel cum rezulta din actele dosarului , inclusiv din depoziţiile martorilor ( f.170 dosar instanţa depoziţia martorei B. A. M. ) ,virarea sumelor nici nu ar fi putut fi efectuata fara aprobarea ofiţerului de credit, toate plăţile fiind efectuate aşadar doar cu aprobarea acestuia- in acest sens este şi declaraţia martorului B. L. Zs. ( f. 260 dosar Parchet). Mai mult, SC MTS a virat la rândul sau suma de 5 miliarde lei catre —— UTB ——-, restul sumei fiind altfel folosit, astfel incât nu inculpatul P. este cel care a folosit in alt scop sumele acordate .
Nu exista probe certe nici in sensul ca inculpatul E. E. ar fi dat dispoziţie inculpatului P. de utilizare a creditului in alt scop , nicio proba neexstind in acest sens. Astfel, rezulta din depoziţiile martorilor M. A. ( f. 327 dosar parchet) faptul ca suma primita de C. a fost virata de aceasta catre SC M.T.S. din dispoziţia inculpatului E. E. – aspect care chiar in situaţia in care acesta afirmaţie ar fi corecta , nu s-ar putea reţine existenţa infracţiunii de instigare la utilizarea creditelor societaţii , suma virata de C. fiind virata cu aprobarea ofiţerului de credite, in scopul contractului asumat- acela de achiziţionare de tractoare şi utilaje agricole, de altfel o parte din bani chiar fiind utilizaţi pentru achiziţionarea de tractoare livrate ulterior SC C., oricum astfel cum s-a reţinut in mod absolut just de catre prima instanţa in primul ciclu procesul, inculpatul E. E. nefiind trimis in judecata şi cercetat pentru ca ar fi instigat pe SC MTS sa utilizeze suma virata in alt scop, ci pentru ca l-ar fi instigat pe inculpatul P. sa utilizeze creditul in alt scop- aspecte care nu sunt dovedite in cauza , inculpatul P. virând suma doar dupa aprobarea ofiţerului de credite şi fara a exista vreo dovada in sensul ca acest inculpat P. Gh. ar fi urmarit utilizarea creditului in alt scop.
Totodata, martorul H. A. declara ( f. 325 dosar parchet) ca din suma primita de SC MTS a fost virata din dispoziţia inculpatului E. E. doar suma de 5 miliarde lei catre ———- UTB ——– , ori martorul nu face vreo referire la restul sumei primite , mai mult precizeaza ca nu cunoaşte ce s-a intâmplat cu restul sumei primite de 11,17 miliarde lei ( f. 325 verso).
Pentru rasturnarea prezumţiei de nevinovaţie este necesara existenţa unor probe certe , ori in prezenta cauza aceste probe certe nu exista.
Prin urmare, nici aceste infracţiuni – art. 25C.pen. rap. la art. 272 pct. 2 din legea nr. 31/1990 – pentru inculpatul E. E. , respectiv art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 – pentru inculpatul P. Gh. nu pot fi reţinute in sarcina acestor inculpaţi, in primul rând pe considerentul ca in atare situaţie s-ar extinde in mod nelegal cadrul procesul ( cu privire la subiectul pasiv, partea vatamata ) ,dar şi procesul penal, iar in al doilea rând intrucât nici nu exista dovezi certe in acest sens, sub aspectul comiterii de catre inculpaţi a infracţiunilor menţionate, sau nefiind intrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni sub aspectul laturii subiective dar şi obiective, atât timp cât sumele au fost virate cu aprobarea clara a ofiţerului de credite şi fara a exista vreo dovada ca au fost virate in alt scop decât acela al achiziţionarii de tractoare şi utilaje agricole, conform scopului asumat.
Pe baza acestor considerente, instanţa va respinge cererile de schimbare a incadrarilor juridice a faptelor reţinute in sarcina inculpatului E. E. din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infracţiunea prevazuta de art. 25 C.pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, respectiv in sarcina inculpatului P. Gh. din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infracţiunea prevazuta de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, ca neintemeiate.
Totodata, şi pentru aceşti doi inculpaţi E. E. şi P. Gh., faptele pentru care au fost cercetaţi şi trimişi in judecata fiind in prezent dezincriminate, nefiind prevazute de legea penala, neputând fi astfel incadrate in dispoziţiile altor texte legale , astfel incât In baza art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen. rap. la art. 10 al.1 lit. b C.pr.pen. cu aplic. art. 12 C.pen. instanţa va achita pe inculpaţii P.Gh. şi E. E. sub aspectul savârşirii infracţiunilor prevazute de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000.
Instanţa va constata ca partea vatamata BCR ———, cu sediul in ——- b-dul ——– nr. – sector – ———, citata şi prin sucursala ————, cu sediul in ——– jud. ————, a cesionat creanţa in favoarea SC S. C. SRL , astfel cum rezulta din actele dosarului ( f. 63-70, 95-96, f. 268dosar instanţa ).
Totodata, instanţa are in vedere faptul ca potrivit prevederilor art. 346 al.4 C.pr.pen. in situaţia in care pronunţa achitarea in temeiul art. 10 al.1 lit. b C.pr.pen. instanţa nu soluţioneaza acţiunea civila . In prezenta cauza , instanţa a pronunţat achitarea in acest temei, insa dupa analizarea pe fond a schimbarilor de incadrare juridica , in sensul intrunirii sau nu a elementelor constitutive ale altor infracţiuni incriminate in Codul penal,in sensul analizarii tot pe fond a existenţei altor infracţiuni, nefacând astfel in mod automat achitarea pe considerentul dezincriminarii , ci facând şi analiza pe fond a faptelor, situaţie faţa de care, nefiind intrunite elementele acestor alte infracţiuni – care insa , in situaţie inversa , ar fi atras obligarea inculpaţilor la plata despagubirilor civile- instanţa va respinge pretenţiile civile formulate de partea civila SC S. C. SRL, cu sediul in ——— str. ———- nr. ——– et. – sector – in cladirea Union International Business Center ———– ca neintemeiate in cadrul procesului penal .
Totodata, vazând cadrul procesul fixat prin rechizitoriul parchetului, precum şi faptele sesizate in sarcina inculpaţilor, in raport cu acestea nefiind introdusa in cauza SC ——- SA ca parte civila,acesta societate neavând de altfel aceasta calitate in raport cu faptele sesizate, dar vazând şi decizia nr. 73/A/19.05.—– a Tribunalului ————, care a respins ca inadmisibil apelul declarat in cauza de SC———— SA , instanţa de control judiciar stabilind ca acesta persoana nu se incadreaza in categoria celor prevazute de art. 362 C.pr.pen., neavând astfel calitate procesuala in cauza, instanţa va admite excepţia lipsei calitaţii procesual active a parţii civile SC ——- SA, cu sediul in ———- str. ——— nr. – jud. ——-, respectiv prin Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului ——— SA, cu sediul in ——— , P-ţa ———- nr. — ———cam. —-jud. ———, şi pe cale de consecinţa va constata ca aceasta nu are calitate de parte civila in cauza şi va respinge pretenţiile civile formulate de aceasta .
In temeiul art. 192 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramâne in sarcina statului, urmând ca suma de 600 lei reprezentând onorariile aparatorilor din oficiu sa fie avansata Baroului ———- din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertaţilor Cetaţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARAŞTE
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei reţinute in sarcina inculpatului E. E. fiul lui E. şi E., nascut la data de ——– in ——— jud. ———–, cetaţean român, un copil minor, domiciliat in mun. ———- str. ——–nr. — jud. —, cu reşedinţele in ————- str. ———— nr. – bl. – sc. – ap. – jud. ———-, respectiv ——— str. ——- nr. — bl. — sc. – ap. – jud. —–, CNP ————, din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infracţiunea prevazuta de art. 25 C.pen. rap. la art. 248, art.248/1 C.pen.
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei reţinute in sarcina aceluiaşi inculpat din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infracţiunea prevazuta de art. 25 C.pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
In baza art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen. rap. la art. 10 al.1 lit. b C.pr.pen. cu aplic. art. 12 C.pen. achita pe acelaşi inculpat sub aspectul savârşirii infracţiunii prevazute de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000.
In baza art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen. rap. la art. 10 al.1 lit. b C.pr.pen. cu aplic. art. 12 C.pen. achita pe acelaşi inculpat sub aspectul savârşirii infracţiunii prevazute de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000.
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei reţinute in sarcina inculpatului P. Gh., fiul lui I. şi M., nascut la data de ——– in com. ———– jud. ——, cetaţean român, studii superioare, domiciliat in mun. ——— str. ———— bl. — sc. – ap. – jud. ——–, CNP ————–, din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infracţiunea prevazuta de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei reţinute in sarcina aceluiaşi inculpat din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit.c din Legea nr. 78/2000 in infracţiunea prevazuta de art. 26C.pen. rap. la art. 248,art.248/1 C.pen.
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei reţinute in sarcina inculpatului K. L., fiul lui C. şi R., nascut la data de ———- in com. ——- jud. ———–, studii superioare, cetaţean român, economist, domiciliat in mun. ———– str. ———— nr. —bl. – sc. – ap. – jud. ———, CNP —————, fara antecedente penale, din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000 in infacţiunea prevazuta de art. 248,art.248/1 C.pen.
In baza art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen. rap. la art. 10 al.1 lit. b C.pr.pen. cu aplic. art. 12 C.pen. achita pe acelaşi inculpat sub aspectul savârşirii infracţiunii prevazute de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei reţinute in sarcina inculpatei R. ( fosta G. ) A. fiica lui C. şi V., nascuta la data de ———- in ———–jud.———-, studii superioare, economist, cetaţean român, domiciliata in mun. ——— str. ——– bl. — ap. —jud. ———, respectiv ———- str. ———- nr. – jud. —-, CNP ————, fara antecedente penale, din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000 in infacţiunea prevazuta de art. 248,art.248/1 C.pen.
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei reţinute in sarcina aceleiaşi inculpate , din infracţiunea prevazuta de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000 in infacţiunea prevazuta de art . 249 al.1 şi 2 C.pen.
In baza art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen. rap. la art. 10 al.1 lit. b C.pr.pen. cu aplic. art. 12 C.pen. achita pe aceeaşi inculpata sub aspectul savârşirii infracţiunii prevazute de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Constata ca partea vatamata BCR ———-, cu sediul in———- b-dul ——- nr. – sector – ————, citata şi prin sucursala ———, cu sediul in ——— jud. ———–, a cesionat creanţa in favoarea SC S. C. SRL .
Respinge pretenţiile civile formulate de partea civila SC S. C. SRL, cu sediul in —— str. ——— nr. —- et. – sector – in cladirea Union International Business ———–, ca neintemeiate.
Admite excepţia lipsei calitaţii procesual active a parţii civile SC ——SA, cu sediul in———– str. ——– nr. – jud. ———–, respectiv prin Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului ——– SA, cu sediul in————- , P-ţa ——— nr. — Primaria cam. ——- jud. ———, şi pe cale de consecinţa constata ca aceasta nu are calitate de parte civila in cauza şi respinge pretenţiile civile formulate de aceasta .
Cheltuielile judiciare avansate de stat ramân in sarcina statului, urmând ca suma de 600 lei reprezentând onorariile aparatorilor din oficiu sa fie avansata Baroului———- din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertaţilor Cetaţeneşti.
Cu drept de Apel in termen de 10 zile de la pronunţare pentru inculpaţii K. L. şi P. Gh. şi de la comunicare cu restul părţilor, inclusiv cu partea responsabila civilmente SC C. SA ——- prin lichidator judiciar SC I. D. SRL, cu sediul in mun.——– str. ————– nr. — bl. –sc. – ap. — jud. ——–
Pronunţata in şedinţa publica, azi, 25.05.——-.
PREŞEDINTE, GREFIER,
