Grăniţuire
Decizie civilă
Acţiunea în grăniţuire poate fi exercitată nu numai de către proprietar, dar şi de către titularul dezmembrământului dreptului de proprietate, chiar şi de către un simplu posesor, simetric putând fi îndreptată nu numai împotriva proprietarului fondului limitrof, ci şi a titularului unui alt drept real, dar cu introducerea în cauză şi a proprietarului.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ., dec. nr. 8/A/11 februarie 2010)
Prin sentinţa civilă nr. 756 din 30.06.2009 pronunţată de Judecătoria Beclean s-a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamanta SC M SRL Belean împotriva pârâtei MF şi în consecinţă s-a dispus grăniţuirea imobilului reclamantei înscris în c.f. 3184 Beclean nr. cad. 702, casă, curte şi grădină în suprafaţă de 356 mp, faţă de imobilul proprietatea pârâtei (învecinat) înscris în c.f. 3248 Beclean, nr.cad.792, constând în curte în suprafaţă de 276 mp, pe aliniamentul A-B-C-D-E întocmit şi explicat de către expertul Târlă Pavel în Planul de situaţie nr.2, întocmit la scara de 1 : 250, care face pateu integrantă din prezenta hotărâre; a fost obligată pârâta să elibereze suprafaţa de 70 mp pe care o ocupă în mod abuziv din terenul reclamantei, să-i respecte dreptul de proprietate şi să se abţină de la orice act de tulburare a folosinţei şi proprietăţii; a fost respinsă cererea reclamantei (formulată în precizarea de acţiune) de a obliga pârâta să-i elibereze trenul ocupat parţial de casa de locuit şi anexele gospodăreşti, teren care a făcut obiectul dos.civ.nr.292/R/2000 a acestei instanţe şi pe are a fost obligat să-l elibereze, faţă de vechea proprietară, conform expertizei şi a hotărârii pronunţată în dosarul respectiv; au fost compensate cheltuielile de judecată cu obligarea pârâtei la suma de 84,5 lei către reclamantă.
Împotriva acestei sentinţe a promovat recurs pârâta MF.
Apelul este nefondat.
Pârâta MF aduce o unică critică hotărârii judecătoreşti ce tranşează disputa purtată cu reclamanta SC M SRL Beclean, vizând graniţa ce desparte terenurile învecinate, proprietatea litiganţilor: anume aceea că judecata s-a înfăptuit fără participarea Băncii Transilvania SA Cluj-Napoca – Sucursala Bistriţa în favoarea căreia era instituit dreptul de ipotecă asupra terenului proprietatea reclamantei, ulterior soluţionării cauzei, în realizarea acestui drept, dreptul de proprietate fiind transferat, prin adjudecare, altei persoane juridice.
Alegaţiile apelantei, potrivit cărora acţiunea în grăniţuire a rămas astfel fără obiect şi că singura soluţie de îndreptare a unei stări de fapt ce nu mai există în prezent este casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare,nu pot fi împărtăşite.
Textul art. 584 Cod civil stipulează că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite de a sa, cheltuielile grăniţuirii făcându-se pe jumătate.
Dreptul la acţiune, bazat pe dispoziţiile legale citate, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului său restabilirea hotarului care separă fondurile învecinate şi marcarea acestuia prin semne vizibile. În raport de trasarea hotarului şi aşezarea semnelor de hotar urmează a se decide în privinţa încălcării proprietăţii. Instanţa supremă a conchis că operaţiile judiciare ale grăniţuirii impun judecătorului a se pronunţa asupra formei terenului care alcătuieşte dreptul de proprietate al reclamanţilor şi nu asupra existenţei acestuia (în întregul său) (I.C.C.J. – decizia nr. 2153/2005).
Astfel, acţiunea în grăniţuire poate fi exercitată nu numai de către proprietar, dar şi de către titularul dezmembrământului dreptului de proprietate, chiar şi de către un simplu posesor, simetric putând fi îndreptată nu numai împotriva proprietarului fondului limitrof, ci şi a titularului unui alt drept real, dar cu introducerea în cauză şi a proprietarului.
Este astfel de înlăturat teza apelantei, potrivit căreia neparticiparea titularului dreptului de ipotecă asupra unui imobil ce se grăniţuieşte la procesul vizând stabilirea graniţei, purtat între titularii dreptului de proprietate asupra terenurilor limitrofe, ar atrage desfiinţarea hotărârii judecătoreşti. Legiuitorul nu a condiţionat realizarea în justiţie a operaţiunii juridice de grăniţuire de participare la judecată a tuturor titularilor de drepturi referitoare la bunurile ce se delimitează, cum susţine apelanta. Astfel neatragerea deţinătorului dreptului de ipotecă (Banca Transilvania Cluj Napoca – Sucursala Bistriţa) în litigiul purtat între proprietarii terenurilor învecinate nu reprezintă vreun impediment legal care să împieteze operaţiunea delimitării proprietăţilor.
Împrejurarea că ulterior soluţionării pricinii s-a transferat proprietatea în patrimoniul altei persoane nu este de natură să conducă la soluţia preconizată de apelantă, a reluării operaţiei de grăniţuire în justiţie, cu participarea noului proprietar.
În calea de atac este interzisă modificarea cadrului procesual cu privire la participanţii la proces, cu excepţia cererilor de intervenţie în interesul reclamantului or al pârâtei, care însă nu au fost formulate. La momentul transferării proprietăţii imobilul teren avea deja configuraţia judecătoreşte stabilită în condiţii de contradictorialitate cu referire la înşişi titularii drepturilor de proprietate, astfel încât nu se poate clama de către pârâta apelantă lezarea vreunui interes în realizarea operaţiunii juridice a grăniţuirii terenului deţinut în proprietate.
Cum nicio altă critică a hotărârii primei instanţe nu a fost formulată, rămâne de conchis ca sentinţa judecătorească examinată este temeinică şi legală, în baza art. 296 C.proc.civ., apelul declarat urmând a fi respins ca nefondat, pentru considerentele de fapt şi drept expuse.
